23
October , 2017
Monday
În anul 2002, Biblioteca din Shanghai a iniţiat, cu sprijin guvernamental, Programul „Window of Shanghai”, ...
În preajma trecerii în cel de-al 15-lea an al existenţei revistei „Balcanii şi Europa”, au ...
Unul din indicatorii consacrați ai stadiului general al relațiilor dintre două țări este, fără îndoială, ...
Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României, Misiunea permanentă a României pe lîngă Organizaţia Naţiunilor ...
Termenii „imigrant” şi „refugiat” sunt adesea confundaţi sau schimbaţi între ei, în ciuda diferenţelor majore ...
Nicolae Grigorescu este un gigant al artei româneşti, unul dintre acei puţini oameni de geniu ...
Dialog cu diaspora Câți români au reședințӑ în Franța? [caption id="attachment_6054" align="alignleft" width="300"] Legătura cu românii din ...
Unii dintre cei mai renumiți lideri politici ai ultimului secol au fost la început considerați ...
Prima iniţiativă majoră care a reunit numeroase organizaţii naţionale şi europene pentru rezolvarea problemelor unei ...
Stimate domnule Raed Arafat, Avem bucuria de a vă aduce la cunoştinţă că redacţia revistei „Balcanii ...
Mai este aderarea la euro, cu toate criteriile care trebuie îndeplinite pentru acest demers, o ...
La 15 ianuarie 1850, la Ipoteşti (sau la Botoşani), se năştea cel de-al şaptelea copil ...

Archive for March, 2010

Reîntoarcere la doctrine?

Reporter: editura March - 29 - 2010 Comments Off on Reîntoarcere la doctrine?


Epidemiile îşi fac loc tot mai abitir pe la noi, în acest anotimp primăvăratic. Unele par a fi trecut. Altele au venit epidemile congreselor. Unul după altul, partidele noastre naţionale îşi amintesc că a sosit momentul să-şi spele rufele, în cadrul unor congrese, care de care mai nărăvaşe şi mai puse pe bune sau pe… rele, depinzând de interpretare. Deopotrivă cu alegerea noilor organe, s-au  făcut aluzii şi chiar re-pironări în datele doctrinaire iniţiale, pentru ca milioanele de votanţi să-şi mai amintească de partea cui s-ar afla atunci când vin la vot…

O privire, chiar şi sumară, ne apropie de mari descoperiri ideologice. Să o luăm cu primul partid, Partidul Democrat Liberal, aflat la putere. Se socoteşte că a sosit momentul îndepărtării trandafirului “socialist” din siglă şi al rebotezării în Partidul Popular, “o denumire cu rezonanţă mai apropiată de valorile pe care le promovează” (Sever Voinescu). Se solicită asumarea unei doctrine popular-europene foarte clară, în care să fie regăsite nuanţele de centru-dreapta: liberalismul clasic, creştin-democraţia, conservatorismul sau social-creştinismul. Îţi trebuie multă pregătire ideologică pentru a putea răzbi în acest miş-maş de crezuri politice, menit parcă să-i  mulţumească pe toţi. Posibil da, posibil nu. Depinde de alegător… În orice caz, nu trebuie uitat că PD-ul din 2005 a ieşit din Partidul Socialist European şi Internaţionala Socialistă, deci din stânga eşichierului politic şi a aterizat pe centru dreapta, dar parcă mai mult pe dreapta. Dar nu trebuie să ne mirăm. Acest veritabil complex ideologic este împărtăşit de încă 50 de partide din 27 de ţări europene, între care se află şi 5 partide afiliate din Bulgaria; din România, alături de PDL, şi-au făcut drum, mai demult, UDMR şi PNŢCD.

Cu Partidul Naţional Liberal, lucrurile par oarecum mai clare, declarându-se a fi singurul partid autentic de dreapta din România. Îşi reafirmă vocaţia sa de partid al libertăţilor civile şi al economiei de piaţă, al prosperităţii şi al progresului. Numai că uşor e de zis, dar greu de îndeplinit! Recentul congres al acestui partid  a scos la lumină o idee care e şi nu prea e liberală: alegerile să fie făcute pe liste comune, de echipe (ceea ce nu prea este liberalism,ci mai degrabă…) sau pe liste uninominale, care s-ar apropia de idealul doctrinar.

În acest răstimp, după congres, Partidul Social Democrat este cutremurat din rădăcini de vijelia plecărilor unor  lideri. Vântul înspre putere e molipsitor şi îi aduce multe dereglări, nerecunoscute integral. Posibilitatea ca pe eşichierul politic naţional să coexiste mai multe partide de sorginte social democrată, fiecare cu liderii şi ambiţiile sale, nu poate fi de bun augur pentru stânga românească. Reafirmarea categorică de apartenţă la Internaţionala Socialistă induce ideea că noua formulă se doreşte a se apropia mai mult de păturile  defavorizate şi nevoiaşe. Dat fiind cine sunt unii lideri de la centru şi mai cu seamă cei din judeţe, acest deziderat ar putea fi satisfăcut mai greu.

Partidul Conservator, după un şir întreg de denumiri şi ideologii, ba la stânga, ba la dreapta — ca acum, ia în seamă iniţiativa conservatorilor britanici care s-au retras din Partidul Popular European şi vor să pună bazele unui nou partid european. Cât priveşte PNŢCD, acesta afirmă că se mişcă în zona creştin-democraţiei având o veche afiliere la PPE, dar fără energie, fără o structură consolidată, fără alegători şi, mai cu seamă, fără prea multe perspective. Oricâte intervenţii din exterior au venit pentru a-i reda vigoarea, frâna interioară a predominat.

Alegătorul pus în faţa acestui evantai de oferte ideologice se va decide mai greu. Pentru că, la noi, în practică, dreapta este puternic implantată în stânga şi stânga , la fel, în dreapta. Cine poate alege, după doctrine,  cinste lui!

Carol Roman

O eficientă Reprezentanţă a Comisiei Europene la Bucureşti

Reporter: editura March - 29 - 2010 Comments Off on O eficientă Reprezentanţă a Comisiei Europene la Bucureşti


În numărul viitor vom publica un interviu special, acordat revistei noastre de către dl. Nicolae Idu, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, referitor la Priorităţile anului 2010.

Cine este Excelenţa sa Nicolae Idu?

Din anul 2008, deţine importanta funcţie de Şef al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, în urma unui concurs cu patru etape, organizat de Direcţia Generală Comunicaţii a Comisiei Europene.

Explicând drumul parcurs, dl. Niculae Idu arată, în interviuri acordate presei, că a trecut o primă probă dificilă din etapa întâi, alături de alţi 148 de candidaţi, după care a fost evaluat de o firmă specializată în privinţa calităţilor sale de manager. Apoi a susţinut un important interviu cu directorul adjunct al Direcţiei Generale de Comunicare (DG Comm) din cadrul CE, domnul Panayotis Carvounis. În final, a trecut cu brio discuţia cu directorul general al DG Comm, dl. Claus Sorensen. Fostul comisar european pentru Multilingvism, Leonard Orban, remarca performanţa de a fi numit Şef al Reprezentanţei un candidat din chiar statul de provenienţă.

Niculae Idu este de profesie economist. A fost implicat în procesul de integrare europeană încă din 1991, la început responsabil cu coordonarea programului PHARE din România în cadrul Agenţiei Române de Dezvoltare, apoi,  începând din 2001, deţinând funcţia de director general al Institutului European din România.

O primă agendă de lucru

Niculae Idu a anunţat, încă de la preluarea funcţiei, că activitatea Reprezentanţei CE la Bucureşti se va concentra pe comunicare. “Îmi doresc un parteneriat special cu mass-media. Sper ca presa să ne ajute astfel încât mesajul instituţiilor europene să ajungă la cetăţenii români cât mai exact”. În ce priveşte rolul Reprezentanţei: “Suntem o parte a Comisiei Europene şi reprezentăm punerea în practică a conceptului atât de drag acesteia de Go local. Noi l-am tradus mai lung în Suntem aici pentru a oferi informaţii cetăţenilor, cât mai aproape de nevoile şi casele lor. Misiunea noastră este de a contribui la o cât mai bună înţelegere a procesului de integrare europeană, a valorilor, politicilor şi instituţiilor Uniunii Europene. Vrem să contribuim la existenţa unei Românii europene, nu doar prin statutul de stat membru, ci şi prin implicarea activă a cetăţenilor săi în procesul de construcţie europeană”.
Unele dintre proiectele pe care le-a avut în vedere Niculae Idu au fost duse la bun sfârşit, cum ar fi de pildă extinderea la scară naţională a Centrelor de Informare Europeană, despre care şeful Reprezentanţei CE afirmă că sunt repere importante “în activitatea tot mai reprezentativă legată de accesul la informaţie europeană, în contextul în care aceasta devine un element de consum absolut indispensabil al vieţii cotidiene”. Vizitele în teritoriu, preocuparea pentru absorbţia fondurilor europene, depăşirea efectelor crizei economice sau revigorarea Dunării sunt alte teme importante aflate pe agenda de lucru a Şefului Reprezentanţei CE.

Priorităţi, evenimente, participări

Şeful Reprezentanţei CE are permanent în vedere că UE beneficiază de un înalt grad de încredere din partea cetăţenilor români (Parlamentul European ocupă primul loc, în acest sens, cu 65%, urmat de Comisia Europeană, cu 58%, potrivit Eurbarometrului  lansat în luna ianuarie) şi, ca atare,  este preocupat de direcţiile majore de acţiune, pe termen lung: „Consider că două sunt priorităţile esenţiale: punerea în aplicare a unor politici adecvate de gestionare a resursei umane, care să ia în calcul inclusiv îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi conturarea unui concept şi a unui plan de acţiune concret pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. PE TERMEN SCURT, trebuie îmbunătăţit modul de funcţionare a justiţiei şi obţinute rezultate concrete în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi la nivel local”.

Conotaţiile intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, efectele şi beneficiile pe care le aduce acesta Uniunii Europene în general şi României în special au constituit alte subiecte asupra cărora Niculae Idu s-a aplecat în cadrul acţiunii Reprezentanţei de a fi cât mai aproape de oameni şi a contribui la înţelegerea fenomenelor care se petrec la nivelul politicii comunitare. “Noul tratat promovează un sistem instituţional stabil, în care deciziile vor fi adoptate mai repede, mai transparent, cu un control democratic mai solid şi cu un respect mai accentuat pentru luarea deciziilor la nivelul adecvat. Cetăţenii vor avea o mai clară idee despre cine este responsabil, pentru ce şi de ce Uniunea adoptă o anumită decizie. Pentru prima dată, un milion de cetăţeni vor putea să solicite în mod direct Comisiei să iniţieze un proiect de decizie care îi interesează. România este al şaptelea stat membru din UE, sub raport al puterii de vot. Noul tratat, care acordă puteri sporite Parlamentului European şi chiar cetăţeanului european, din punct de vedere al implicării directe în politicile europene, oferă, prin urmare, României, o mai mare putere decizională la nivel european”, punctează şeful Reprezentanţei CE la Bucureşti.

În legătură cu mijloacele prin care UE va depăşi efectele crizei economice, dl. Niculae Idu afirmă că recesiunea “este abordată la nivel european ca un efort de coordonare a politicilor economice ale fiecărui stat în parte, deoarece există o mare interdependenţă economică între statele UE… Există o abordare comună, pentru că procesul de integrare economică presupune acţiuni comune şi o coordonare cât mai strânsă între instituţiile comunitare şi cele naţionale”.

Turul Ciclist al României

Reporter: editura March - 27 - 2010 Comments Off on Turul Ciclist al României

Competiţiile cicliste au o veche tradiţie în ţara noastră. La 7 ani după prima competiţie oficială de ciclism organizată în Franţa, sub genericul “Turul Franţei”, Bucureştiul a îmbrăţişat ideea şi, în anul 1910, a organizat prima ediţie, intitulată simbolic “Circuitul Munteniei”, la care au luat parte 18 sportivi, învingător fiind italianul Sallo Mario. Dată fiind audienţa pe care o are la marele public această ramură sportivă, sprijinită în anii din urmă de către NIRO Investment Group, ne permitem un scurt remember.

Înaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial au avut loc trei ediţii. Turul a fost reluat în anul 1946, când învingător a fost iugoslavul Prosinek, cel ce avea să devină anul următor câştigătorul primei ediţii a celei mai mari competiţii cicliste din lume pentru amatori, “Cursa Păcii”. După o întrerupere de patru ani, competiţia se reia, câştigător fiind Constantin Şandru, de la clubul sportiv C.C.A. Pe parcursul competiţiilor, ne-am bucurat de victoriile a numeroşi sportivi români, printre care Marin Niculescu, Nicolae Vasilescu, Mircea Romaşcanu, maestru internaţional al sportului ş.a. Dan Anghelache a câştigat competiţia, în anul 2007, după zece ani de dominaţie a cicliştilor străini. Sportivi străini din Bulgaria, Iugoslavia, Polonia, Franţa, Germania, Moldova, Ucraina, Turcia, Olanda, Ungaria şi Grecia şi-au pus şi ei amprenta asupra acestei competiţii internaţionale. În urmă cu trei ani, prin rezultate şi eforturi deosebite, FRC a reuşit înscrierea acestei competiţii în Calendarul Uniunii Cicliste Internaţionale.

Ţinând seama de faptul că acest sport are nevoie de o susţinere financiară solidă, o revigorare a ciclismului s-a datorat Societăţii cu cea mai mare vechime ca partener al Federaţiei Române de Ciclism şi Triatlon, respectiv din anul 1994, NIRO Investment SA. În cei 16 ani de bună colaborare, societatea a sponsorizat “Tricoul Roşu”, în marea competiţie internaţională “Turul Ciclist al României”. Acest tricou este îmbrăcat, etapă de etapă, de ciclistul declarat de comisia de arbitraj a fi cel mai bun sprinteur, iar la finalul competiţiei de cel care a câştigat cele mai multe sprinturi. Este al doilea tricou ca importanţă, după cel galben, în ierarhia oricărei competiţii cicliste. Pentru ataşamentul manifestat faţă de acest sport tradiţional, Federaţia Română de Ciclism şi Triatlon a hotărât desemnarea ca Preşedinte de Onoare a d-lui Nicolae Dumitru, proprietarul Grupului de firme NIRO Investment.

Anul acesta va avea loc cea de-a 47-a ediţie a Turului Ciclist al României, în perioada 5-12 iunie, la care şi-au anunţat participarea sportivi din 14 ţări. Competiţia se va desfăşura sub competenta observaţie a Uniunii Cicliste Internaţionale, care a delegat deja un arbitru internaţional din Germania. Sportul cu pedale românesc, şi în mod special ,,Turul Ciclist al României”, are toate premisele să crească şi să evolueze pozitiv datorită spijinului material al Grupului de firme NIRO Investment.

De altfel, NIRO Investment susţine mai multe discipline sportive. Amintim canotajul, în cadrul căruia a strălucit steaua olimpică Elisabeta Lipă, dar şi secţiile de volei şi rugby aparţinătoare clubului Dinamo. De susţinerea grupului de firme, a d-lui preşedinte Nicolae Dumitru personal, se bucură, totodată, Federaţia de Popice şi Federaţia Română de Handbal. Notabile sunt cele zece burse pentru tot atâtea gimnaste de la Grupul Sportiv Şcolar nr. 2, din Bucureşti şi parteneriatul dintre NIRO Investment şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, prin care s-a asigurat sponsorizarea şi premierea, în valoare de peste 300.000 de euro, a sportivilor români declaraţi învingători la Jocurile Olimpice de la Beijing.

Ion Badea

Fereastră deschisă a oraşului Shanghai spre România

Reporter: editura March - 27 - 2010 Comments Off on Fereastră deschisă a oraşului Shanghai spre România

Consulatul General al R. P. Chineze din Constanţa a dobândit un nou sediu, în care s-a şi mutat; este vorba despre o impresionantă clădire din inima oraşului. Pe drept cuvânt, prin preocupările extinse ale Consulatului, acesta a fost declarat a fi „o fereastră deschisă a Shanghai în România”.
Este de remarcat activitatea susţinută şi de mare amploare desfăşurată mai cu seamă în anii de când dl. Wang Tieshan, Consul General, se află în fruntea acestui important centru economic.

Cu ocazia inaugurării noului sediu, a fost vernisată expoziţia de fotografii “KALEIDOSCOPE OF CHINA”, organizată de filiala Constanţa a Asociaţiei  Române de Prietenie cu China, care, de altfel, a iniţiat şi alte evenimente notabile, menite să facă cunoscută evoluţia constantă a relaţiilor economice dintre cele două ţări.

Un moment însemnat al festivităţii de inaugurare a noului sediu al Consulatului l-a constituit depunerea de flori la placa de marmură dezvelită în prezenţa Preşedintelui Hu Zintao, cu prilejul vizitei acestuia la Constanţa, în anul 2004.

Ambasadorul Liu Zengwen şi Consulul General Wang Tieshan au făcut schimb de daruri simbolice cu prof. univ. dr. Aurel Papari, preşedintele Asociaţiei Române de Prietenie cu China (filiala Constanţa).

Dunărea, extremă urgenţă

Reporter: editura March - 27 - 2010 Comments Off on Dunărea, extremă urgenţă

Această adevărată coloană vertebrală a Europei, se află în centrul eforturilor comunitare de a se identifica o strategie menită să repună în valoare potenţialul uriaş al fluviului. Iniţiativă a României şi Austriei, ţări care consideră reabilitarea Dunării ca fiind de extremă urgenţă,  strategia va fi pusă la punct în anul 2010. Mai mult ca niciodată, Dunărea se poate constitui într-o legătură majoră nu doar între ţările riverane, ci şi între continentul nostru şi resursele energetice din Caucaz şi Asia Centrală.

Rolul Dunării de mare arteră fluvială, strategică şi de frontieră, este cunoscut şi apreciat la justa valoare încă din antichitate. Deciziile majore, politice şi militare, ale continentului au ţinut întotdeauna seama de forţa, resursele şi poziţia geografică a acestui cel mai important fluviu european. Axă economică de primă mărime, Dunărea a fost, în timp, barieră naturală, hotar, punte între state şi naţiuni, obiectiv strategic. Nici conflictele, nici rivalităţile apărute între puterile Europei, dar nici evoluţia economică (apariţia căilor ferate, spre exemplu) nu au diminuat importanţa fluviului. Dunărea a permis mereu costuri de transport scăzute, existenţa unor porturi prospere sau exploatarea în zone cruciale.

Un proiect complex „anti-criză”

În 2010, la aproape un secol de la stabilirea statutului definitiv al Dunării în cadrul reuniunii de la Paris (1921), Dunărea are acelaşi rol major, dar pune la încercare minţile progresiste şi specialiştii europeni.

Pe de o parte, se poate vorbi despre o „criză” a Dunării, generată de scăderea navigaţiei din motive de recesiune economică, de poluarea existentă şi de starea canalului navigabil, în special în ce priveşte necesitatea dragării intrării dinspre mare. „Există o subvalorificare a potenţialului de transport al Dunării”, consideră autorităţi ale statului român, argumentând că pe Rin se transportă circa 350 de milioane de tone de mărfuri pe an, pe 700 km navigabili, în timp ce pe Dunăre circa 70 de milioane de tone, pe 2.200 km. Dacă se ia în considerare şi faptul că traficul anual pe Dunăre era, în 1987, de aproximativ 100 de milioane tone marfă, devine limpede motivul pentru care Strategia europeană pentru regiunea Dunării a devenit o prioritate. Pe de altă parte, eforturile de a configura o reaşezare a importanţei Dunării ţin cont de noul cadru stabilit de Tratatul de la Lisabona – extinderea coeziunii economice şi sociale la componenta teritorială. „Într-un fel, această strategie clarifică faptul că Europa nu înseamnă numai Europa occidentală”, afirmă vicepreşedintele grupului Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda.

Pornindu-se dela conceptul specificului regional, Dunărea, care traversează zece state, devine o temă de reflecţie şi acţiune. Parte a coridorului pan-european de transport VII al UE, bazinul Dunării este considerat un spaţiu insuficient exploatat.

Această cale navigabilă de prim rang, care face legătura, prin reţeaua Rin-Main, între portul Constanţa şi vestul Europei, conectează Uniunea Europeană cu zona Caucazului şi Asiei Centrale, aspect subliniat deja de Sinergia Mării Negre.
Realitatea anului 2010 este că Dunărea are nevoie de investiţii semnificative în reabilitarea infrastructurii de transport, a utilizării terenului agricol şi a valorificării energetice şi turistice. Mai mult, evenimentele politico-militare ale secolului trecut, şi ne referim în mod special la daunele produse în urma bombardamentelor americane în fosta Iugoslavie, au făcut ca „problema Dunării” să nu intre decât târziu în actualitate, ceea ce a determinat ca în prezent să nu existe un proiect european integrat pentru dezvoltarea transportului pe fluviu. Repunerea în valoare a Dunării beneficiază din partea UE de 30 de miliarde de euro în perioada 2007-2013.

Din aceste considerente, Strategia pe care Uniunea Europeană o pune la punct în acest an este considerată un proiect complex, o adevărată provocare. Odată finalizată, ea va fi dezbătută în luna decembrie a acestui an, urmând să fie discutată în 2011, an în care Ungaria va deţine preşedinţia Uniunii Europene.

Agendă românească

România este direct interesată de dezvoltarea bazinului Dunării – deţine cea mai mare suprafaţă din bazinul fluviului, sectorul cel mai lung şi Delta Dunării, a doua mare zonă umedă din Europa, ecosistem unic, de importanţă internaţională. „Pentru UE, această strategie înseamnă o mai bună fructificare a ieşirii directe la Marea Neagră, iar pentru noi, ca ţară, va însemna o dezvoltare economică şi socială în regiunea Dunării, cu efecte benefice pentru tot teritoriul României”, consideră eurodeputata Adriana Ţicău, vecepreşedinte al Comisiei de transport şi turism din Parlamentul European.

Dunărea intră în România cu un debit de 5.600 m3/secundă şi permite extinderea exploatării energetice. De altfel, Hidroelectrica a şi cerut punctul de vedere al omologilor sârbi de la Elektroprivreda Srbje cu privire la construirea unei noi centrale hidro pe Dunăre, împreună cu Bulgaria, iar partea sârbă urmează să dea un răspuns în luna mai a acestui an. Dacă fluviul ar fi amenajat, potenţialul energetic, între Baziaş şi Măcin, ar fi de 22 TWh/an, cota României fiind de 11,8 TWh/an, din care astăzi se exploatează doar 6,5 TWh/an. Pe lângă interesul energetic, România are şi alte obiective pe care le va urmări pe parcursul elaborării strategiei europene – crearea sistemelor integrate de transport, atragerea de noi investiţii, combaterea poluării şi reducerea riscului de inundaţii. Nu în ultimul rând, patrimoniul natural, istoric şi turistic al fluviului şi al Deltei Dunării va depăşi, prin Strategia unitară construită la nivelul UE, depăşindu-se, evident, stadiul valorificării doar prin… conferinţe, trecându-se la faza investiţiilor. Pentru că doar investiţiile în reabilitarea Deltei, cu participarea ţărilor riverane şi a UE, ar antrena cheltuieli de circa 500 de milioane de euro şi ar aduce la viaţă un ecosistem de mare valoare.

În acest nou context generat de Tratatul de la Lisabona, „Strategia Dunării”, cu importanta ei componentă românească, face ca România să poată redeveni placă turnantă a circulaţiei de mărfuri şi persoane pentru trei continente.

Roxana Ichim

„Vreau să aduc sistemul sanitar într-o normalitate…”

Reporter: editura March - 27 - 2010 Comments Off on „Vreau să aduc sistemul sanitar într-o normalitate…”

ne declară dl. Cseke Attila, ministrul Sănătăţii, în cadrul interviului special acordat revistei noastre.

Sunteţi cunoscut ca un adept al reorganizării modului de finanţare a spitalelor, în funcţie de o nouă clasificare a acestora. Am dori să cunoaştem cum aţi debutat în această direcţie.

–  Încă din primele zile ale mandatului meu am declarat că 2010 va fi un an dificil pentru sistemul de Sănătate, un an în care nu vor exista minuni şi în care va trebui să dăm dovadă de foarte multă responsabilitate. În acest an, este esenţial să fie instituite măsuri prin care cetăţeanul să simtă că acest sistem se apropie mai mult de el, iar pacientul să ştie că este în central acestui sistem.

Anul acesta căutăm, în primul rând, să regândim modul de finanţare a sistemului şi să stopăm pierderile de fonduri.  Este necesară identificarea de noi surse de finanţare, dar şi identificarea unor soluţii de eficientizare a sistemului. În opinia mea, reaşezarea sistemului din punct de vedere financiar va trebui să aibă în vedere corelarea tarifelor decontate pentru intervenţiile efectuate în cadrul spitalelor. Cred că spitalele trebuie să fie clasificate în 3-4 categorii, astfel încât tarifele pentru acelaşi tip de intervenţie să fie la acelaşi nivel în unităţi din aceeaşi categorie, eliminându-se astfel discrepanţele existente în acest moment în finanţarea sistemului. În fiecare săptămână de când sunt ministru am vizitat unităţile sanitare dintr-un judeţ. Am ţinut ca în fiecare spital să mă întâlnesc cu personalul medical şi administrativ pentru a înţelege care sunt problemele reale. Oamenii mi-au spus că este nevoie de o egalizare a tarifelor pe caz ponderat ce sunt decontate pentru intervenţiile efectuate în diferite unităţi spitaliceşti. Nu este corect ca pentru acelaşi tip de intervenţie să decontăm sume diferite pentru spitale de acelaşi tip şi de acelaşi nivel de competenţă. Aceste tarife pe caz ponderat trebuie unificate pentru ca în sistemul de sănătate să ajungem la o anumită normalitate pe care am pierdut-o de ani buni. Medicina de familie este poarta de intrare în sistemul medical românesc şi, practic, primul sector reformat real în sistemul sanitar. Nu mi se pare în regulă ca în România să cheltuim peste 46% din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate pentru servicii medicale acordate în unităţile spitaliceşti, în timp ce pentru medicina de familie să alocăm doar 5,8%. Aici trebuie reaşezat sistemul.  Este timpul ca medicina de familie să evolueze. Medicul de familie trebuie să devină un real furnizor de servicii medicale care să depindă mai puţin de contractele cu casele de asigurări de sănătate şi să poată veni în relaţie cu mai multe entităţi.

– Legat de prima întrebare s-ar situa şi descentralizarea spitalelor, lucru pe care îl socotiţi a fi absolute necesar.

– Descentralizarea spitalelor reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Sănătăţii pentru anul 2010.
În cadrul procesului de descentralizare, vom păstra sistemul de conducere a spitalelor, respectiv funcţia de manager şi consiliul consultativ al spitalelor. Sunt categorii de spitale care vor rămâne sub managementul statului – institutele de cercetare, centrele de transplant, spitalele clinice, unele spitalele judeţene. Cam 330 de unităţi sanitare vor fi descentralizate, restul vor rămâne la Ministerul Sănătăţii, dar nu numărul lor e important, ci ceea ce vrem să dăm autorităţilor locale. Criteriul principal de transfer al spitalelor e acela de a da comunităţii locale posibilitatea să se implice. Acum avem un sistem cu două capete. Majoritatea spitalelor au clădirile şi structura la autoritatea locală, iar mangementul este al statului. Aşa nu se dezvoltă pe termen mediu şi lung niciun spital. Managementul trebuie să implice autoritatea locală. Nu poţi, ca minister, să ai informaţii corecte şi coerente de la atâtea spitale. Majoritatea unităţilor trebuie date autorităţilor locale.  Dacă anul acesta nu facem descentralizarea, nu ştiu când mai facem! De la bun început, vreau să subliniez că nu intenţionez să desfiinţez funcţia de manager şi să o schimb cu o alta, sub acest pretext înlocuind oamenii de la conducerea spitalelor. Nu exclud posibilitatea unor schimbări la conducerea unităţilor sanitare, dar acestea se vor realiza numai pe criterii de competenţă, nu politice sau de alt fel. Modificările au ca scop eficientizarea activităţii şi a reducerii cheltuielilor nejustificate ale spitalelor, în urma implementării procesului de descentralizare. Atât timp cât cerem asiguraţilor să plătească contribuţia la asigurările de sănătate, este de datoria noastră să fim cumpătaţi şi responsabili în cheltuirea banului public. În perioada imediat următoare, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii vor face o evaluare în teritoriu, care să ne arate modul în care putem trece la descentralizarea sistemului sanitar în condiţii de eficienţă.

– Aţi afirmat că ati dori foarte mult să introduceţi cardul naţional de sănătate. Evident că este un proiect ambiţios care solicit un mare volum de muncă. Am dori câteva desluşiri legate de acest subiect.

– Avem în vedere introducerea cardului naţional de sănătate până la data de 1 ianuarie 2012. Implementarea acestui sistem se va face odată cu informatizarea sistemului.Suntem singura ţară din UE care am rămas fără un sistem sanitar informatizat. Este practic inadmisibil. Cardul de sănătate reprezintă un mijloc de debirocratizare a sistemului, pentru că astfel, oamenii nu vor mai avea nevoie de adeverinţe care să ateste că sunt plătitori de asigurări, pe acest document urmând să se găsească toate datele privind dovada calităţii de asigurat, dar şi istoricul bolilor şi al tratamentelor.

– În final, care credeţi că va fi situaţia spitalelor la sfărşitul mandatului dumneavostră, ţinând seama de rigorile crizei?

– În Romania, Sănătatea este scumpă, in primul rând pentru ca sistemul pierde bani prin scurtcircuitarea traseului pacienţilor. Foarte mulţi pacienţi merg direct la urgenţă sau la spital pentru probleme care pot fi rezolvate din timp şi în ambulator, la medicul de familie sau la specialist. În acelaşi timp, şi spitalele acceptă această obişnuinţă, pentru că le permite să raporteze mai mulţi pacienţi, deci să ceară de la Casa de Asigurări de Sănătate mai mulţi bani pentru servicii. Iar asistenţa medicală în urgenţă şi în spital costă sistemul mai mult decât asistenţa medicală primară. Vreau să aduc sistemul sanitar într-o normalitate din acest punct de vedere.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult