22
September , 2017
Friday

Istorie şi Actualitate

Dunărea, extremă urgenţă

Reporter: editura March - 27 - 2010

Această adevărată coloană vertebrală a Europei, se află în centrul eforturilor comunitare de a se identifica o strategie menită să repună în valoare potenţialul uriaş al fluviului. Iniţiativă a României şi Austriei, ţări care consideră reabilitarea Dunării ca fiind de extremă urgenţă,  strategia va fi pusă la punct în anul 2010. Mai mult ca niciodată, Dunărea se poate constitui într-o legătură majoră nu doar între ţările riverane, ci şi între continentul nostru şi resursele energetice din Caucaz şi Asia Centrală.

Rolul Dunării de mare arteră fluvială, strategică şi de frontieră, este cunoscut şi apreciat la justa valoare încă din antichitate. Deciziile majore, politice şi militare, ale continentului au ţinut întotdeauna seama de forţa, resursele şi poziţia geografică a acestui cel mai important fluviu european. Axă economică de primă mărime, Dunărea a fost, în timp, barieră naturală, hotar, punte între state şi naţiuni, obiectiv strategic. Nici conflictele, nici rivalităţile apărute între puterile Europei, dar nici evoluţia economică (apariţia căilor ferate, spre exemplu) nu au diminuat importanţa fluviului. Dunărea a permis mereu costuri de transport scăzute, existenţa unor porturi prospere sau exploatarea în zone cruciale.

Un proiect complex „anti-criză”

În 2010, la aproape un secol de la stabilirea statutului definitiv al Dunării în cadrul reuniunii de la Paris (1921), Dunărea are acelaşi rol major, dar pune la încercare minţile progresiste şi specialiştii europeni.

Pe de o parte, se poate vorbi despre o „criză” a Dunării, generată de scăderea navigaţiei din motive de recesiune economică, de poluarea existentă şi de starea canalului navigabil, în special în ce priveşte necesitatea dragării intrării dinspre mare. „Există o subvalorificare a potenţialului de transport al Dunării”, consideră autorităţi ale statului român, argumentând că pe Rin se transportă circa 350 de milioane de tone de mărfuri pe an, pe 700 km navigabili, în timp ce pe Dunăre circa 70 de milioane de tone, pe 2.200 km. Dacă se ia în considerare şi faptul că traficul anual pe Dunăre era, în 1987, de aproximativ 100 de milioane tone marfă, devine limpede motivul pentru care Strategia europeană pentru regiunea Dunării a devenit o prioritate. Pe de altă parte, eforturile de a configura o reaşezare a importanţei Dunării ţin cont de noul cadru stabilit de Tratatul de la Lisabona – extinderea coeziunii economice şi sociale la componenta teritorială. „Într-un fel, această strategie clarifică faptul că Europa nu înseamnă numai Europa occidentală”, afirmă vicepreşedintele grupului Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda.

Pornindu-se dela conceptul specificului regional, Dunărea, care traversează zece state, devine o temă de reflecţie şi acţiune. Parte a coridorului pan-european de transport VII al UE, bazinul Dunării este considerat un spaţiu insuficient exploatat.

Această cale navigabilă de prim rang, care face legătura, prin reţeaua Rin-Main, între portul Constanţa şi vestul Europei, conectează Uniunea Europeană cu zona Caucazului şi Asiei Centrale, aspect subliniat deja de Sinergia Mării Negre.
Realitatea anului 2010 este că Dunărea are nevoie de investiţii semnificative în reabilitarea infrastructurii de transport, a utilizării terenului agricol şi a valorificării energetice şi turistice. Mai mult, evenimentele politico-militare ale secolului trecut, şi ne referim în mod special la daunele produse în urma bombardamentelor americane în fosta Iugoslavie, au făcut ca „problema Dunării” să nu intre decât târziu în actualitate, ceea ce a determinat ca în prezent să nu existe un proiect european integrat pentru dezvoltarea transportului pe fluviu. Repunerea în valoare a Dunării beneficiază din partea UE de 30 de miliarde de euro în perioada 2007-2013.

Din aceste considerente, Strategia pe care Uniunea Europeană o pune la punct în acest an este considerată un proiect complex, o adevărată provocare. Odată finalizată, ea va fi dezbătută în luna decembrie a acestui an, urmând să fie discutată în 2011, an în care Ungaria va deţine preşedinţia Uniunii Europene.

Agendă românească

România este direct interesată de dezvoltarea bazinului Dunării – deţine cea mai mare suprafaţă din bazinul fluviului, sectorul cel mai lung şi Delta Dunării, a doua mare zonă umedă din Europa, ecosistem unic, de importanţă internaţională. „Pentru UE, această strategie înseamnă o mai bună fructificare a ieşirii directe la Marea Neagră, iar pentru noi, ca ţară, va însemna o dezvoltare economică şi socială în regiunea Dunării, cu efecte benefice pentru tot teritoriul României”, consideră eurodeputata Adriana Ţicău, vecepreşedinte al Comisiei de transport şi turism din Parlamentul European.

Dunărea intră în România cu un debit de 5.600 m3/secundă şi permite extinderea exploatării energetice. De altfel, Hidroelectrica a şi cerut punctul de vedere al omologilor sârbi de la Elektroprivreda Srbje cu privire la construirea unei noi centrale hidro pe Dunăre, împreună cu Bulgaria, iar partea sârbă urmează să dea un răspuns în luna mai a acestui an. Dacă fluviul ar fi amenajat, potenţialul energetic, între Baziaş şi Măcin, ar fi de 22 TWh/an, cota României fiind de 11,8 TWh/an, din care astăzi se exploatează doar 6,5 TWh/an. Pe lângă interesul energetic, România are şi alte obiective pe care le va urmări pe parcursul elaborării strategiei europene – crearea sistemelor integrate de transport, atragerea de noi investiţii, combaterea poluării şi reducerea riscului de inundaţii. Nu în ultimul rând, patrimoniul natural, istoric şi turistic al fluviului şi al Deltei Dunării va depăşi, prin Strategia unitară construită la nivelul UE, depăşindu-se, evident, stadiul valorificării doar prin… conferinţe, trecându-se la faza investiţiilor. Pentru că doar investiţiile în reabilitarea Deltei, cu participarea ţărilor riverane şi a UE, ar antrena cheltuieli de circa 500 de milioane de euro şi ar aduce la viaţă un ecosistem de mare valoare.

În acest nou context generat de Tratatul de la Lisabona, „Strategia Dunării”, cu importanta ei componentă românească, face ca România să poată redeveni placă turnantă a circulaţiei de mărfuri şi persoane pentru trei continente.

Roxana Ichim

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult