15
December , 2017
Friday

ne declară dl. Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, în cadrul interviului special acordat revistei noastre.


Aţi declarat, la instalarea dvs. la M.A.I., că principalul obiectiv în perioada următoare va fi integrarea în Spaţiul Schengen ….

Da, este adevărat, îndeplinirea angajamentelor din calendarul stabilit împreună cu Comisia Europeană pentru aderarea României la Spaţiul Schengen este prioritatea zero a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Aceasta cu atât mai mult cu cât aderarea la Spaţiul Schengen, la 27 martie 2011, reprezintă unul din obiectivele strategice ale României după integrarea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007. Aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen aduce avantaje evidente, dar şi responsabilităţi pe măsură. Pe de o parte, vorbim de deplina libertate de mişcare a cetăţenilor români în statele membre ale Acordului Schengen, iar, pe de altă parte, România îşi asumă şi o imensă responsabilitate: aceea de a asigura şi furniza securitate pentru cetăţenii Uniunii Europene.

Odată cu intrarea în spaţiul Schengen, în martie 2011, ţara noastră se va transforma în graniţă a Uniunii Europene, iar M.A.I. va avea obligaţia de a asigura şi furniza securitate pentru cei aproape 500 de milioane de cetăţeni comunitari. Există un program şi ce anume cuprinde acesta?

– Obiectivul esenţial, pe care România l-a stabilit pentru martie 2011, implică din partea statului român luarea unor măsuri specifice, iar una dintre cele mai importante este securizarea frontierelor externe ale spaţiului Schengen. Ministerul Administraţiei şi Internelor face parte, împreună cu alte autorităţi publice implicate în procesul de evaluare Schengen, din Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS), organism consultativ care adoptă măsuri care vor fi întreprinse pentru securizarea frontierei de stat şi realizarea unui management integrat şi performant al acesteia. GIRMIFS a elaborat Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României (SNMIFS), care reprezintă documentul fundamental, la nivel naţional, pentru realizarea unui management comun, coerent şi eficace al frontierei de stat a României. Obiectivul general stabilit de acest document strategic este îmbunătăţirea capacităţii statului român de realizare eşalonată a unui nivel înalt de control la frontiera externă a Uniunii Europene, prin adoptarea şi implementarea politicilor comune ale acesteia în domeniul managementului integrat al frontierei, concomitent cu combaterea statutului României de ţară de origine, tranzit şi de destinaţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi cu lupta împotriva migraţiei ilegale, în contextul preconizatei creşteri a presiunilor migraţioniste la frontiera externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Acesta se va realiza prin implementarea unui complex de măsuri vizând adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar relevant, construcţia instituţională şi investiţii pentru lucrări de construcţii civile, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate. Investiţiile sunt destinate modernizării şi dezvoltării infrastructurii la frontieră, precum şi dezvoltării şi eficientizării funcţiilor de supraveghere şi control la frontiere.

Strategia naţională de management integrat se implementează prin Planul de Acţiuni pentru Implementarea Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României în perioada 2008 – 2010, iar fiecărei acţiuni din acest plan îi corespunde o investiţie şi prin Planul Unic Multianual de Investiţii pentru Securitatea Frontierei. Investiţiile necesare realizării obiectivelor propuse în Planul de Acţiuni pentru Implementarea Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat în perioada 2008-2010 se regăsesc în acest Plan Unic Multianual. Investiţiile sunt destinate modernizării şi dezvoltării infrastructurii la frontieră, precum şi dezvoltării şi eficientizării funcţiilor de supraveghere şi control la frontiere, într-un concept integrat. Planul Unic este revizuit anual şi permite autorităţilor române să monitorizeze progresele înregistrate în vederea aderării la spaţiul Schengen.

Pe de altă parte, un alt organism înfiinţat în sprijinul aderării României la Schengen este Comisia Naţională de Autoevaluare Schengen. CNAS este un organism consultativ, cu rolul de a coordona, promova şi reprezenta politicile şi acţiunile de analiză, dezvoltare în domeniul implementării acquis-ului Schengen. Una dintre hotărârile acestui organism a fost constituirea Comisiei Mixte de Autoevaluare Schengen. Scopul Comisiei Mixte este de a evalua situaţia aeroporturilor şi porturilor internaţionale din punctul de vedere al implementării măsurilor necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen, iar cel mai important aspect din perspectiva activităţilor acesteia o reprezintă evaluarea în domeniul controlului şi supravegherii frontierelor. De când a fost înfiinţată şi până în prezent, Comisia Mixtă a desfăşurat nenumărate misiuni de autoevaluare în domeniul controlului şi supravegherii frontierelor, atât la aeroporturile care vor opera zboruri Schengen/ non-Schengen, cât şi în porturile maritime şi fluviale, toate acestea sub coordonarea directă a Direcţiei Schengen din cadrul MAI. Mai mult, Ministerul Administraţiei şi Internelor a desfăşurat şi prin experţi proprii şi străini un număr semnificativ de misiuni de auto-evaluare în toate domeniile supuse evaluării Schengen.

-Ce măsuri preconizaţi a fi luate pentru ca aeroporturile româneşti să fie la standarde Schengen, ţinând seama de faptul că sunt o structură din domeniul “frontierelor aeriene”?

-Aeroporturile internaţionale trebuie să aibă terminale care să separe clar fluxurile de pasageri pentru zborurile Schengen, respectiv non-Schengen. Tot ce ţine de securizarea frontierei necesită investiţii în infrastructură, investiţii majore. Aeroporturile evaluate cu ocazia evaluării Schengen în domeniul frontierelor aeriene au fost Otopeni şi Timişoara. Cea mai importantă măsură de îndeplinit din punct de vedere al infrastructurii, până în momentul aderării, pentru cele două aeroporturi, este reprezentată de finalizarea lucrărilor de construcţie necesare pentru separarea fluxurilor de pasageri Schengen şi non-Schengen şi pentru asigurarea facilităţilor adecvate necesare efectuării controlului de frontieră. Nu putem omite faptul că în ceea ce priveşte un aeroport, este necesar a fi luate şi alte măsuri decât cele ce ţin de infrastructură. Acestea sunt de ordin legislativ, pregătire a personalului sau eficientizarea procedurilor folosite de personal. De asemenea, având în vedere apropiata aderare a României la spaţiul Schengen în anul 2011, este necesară demararea de urgenţă a procedurilor de certificare a aeroporturilor internaţionale (atribuţie a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii) care au curse regulate către state terţe, deoarece, de la această dată, doar aeroporturile certificate vor putea opera zboruri extra Schengen.

-Aţi spus, adesea, că locul jandarmilor este în primul rând în stradă, alături de poliţişti, pentru o mai bună acoperire a nevoii de siguranţă a cetăţeanului şi comunităţii. Ce măsuri aţi luat în acest sens?

-În anul 2010, prioritatea este asigurarea ordinii publice în stradă, astfel încât românii să se simtă în siguranţă. În acest scop, s-a regândit managementul resurselor umane, în sensul că vor fi mai puţini oameni în birouri şi mai multe forţe în stradă, iar munca de prevenire va fi una dintre preocupările de bază ale structurilor de ordine şi siguranţă publică. Tot pe linia creşterii nivelului de siguranţă a cetăţeanului va fi accentuată colaborarea între arme. Pe de o parte, se impune îmbunătăţirea colaborării dintre arme, zonă în care Poliţia Română trebuie să îşi asume responsabilităţile de coordonare a serviciului poliţienesc, la nivelul întregii societăţi, iar pe de altă parte focalizarea eforturilor tuturor forţelor de ordine şi siguranţă publică către priorităţile identificate, pentru asigurarea siguranţei cetăţenilor.

Ţinând seama de faptul că în ultima vreme ţara noastră adăposteşte tot mai mulţi refugiaţi provenind din diverse continente, am dori să cunoaştem dacă intenţionaţi să dezvoltaţi Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara, care reprezintă o dovadă palpabilă a evoluţiei pe linie de protecţie, oferite refugiaţilor?

-Prin înfiinţarea acestui centru, s-a transpus în practică, pentru prima oară în lume, conceptul de evacuare în regim de urgenţă. Administrat de M.A.I. prin Oficiu Român pentru Imigrări, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă (CTU) de la Timişoara oferă adăpost temporar refugiaţilor aflaţi în nevoie urgentă de evacuare din ţările de azil şi găzduirea acestora, timp de 6 luni, în condiţii bune de trai şi siguranţă, în scopul pregătirii lor pentru statele de relocare. În prezent, CTU este operaţional şi a oferit protecţie pentru aproximativ 500 de refugiaţi din diverse zone ale globului. Chiar dacă toate cheltuielile ocazionate de prezenţa acestor refugiaţi în CTU sunt suportate de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), au existat şi unele discuţii legate de posibilitatea extinderii capacităţii acestui centru de la 200 la 250 de locuri, dar, pe termen scurt şi mediu, nu se intenţionează să se mărească capacitatea centrului de tranzit.

Carol Roman

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult