4
November , 2017
Saturday

Criza economică a afectat economiile ţărilor întregii Europe, implicit pe ale celor din zona Balcanilor. În multe state au fost luate măsuri menite să stăvilească efectele negative, inclusiv cele legate de colaborarea dintre ţări care fac parte din aceeaşi zonă.

În acest context, revista noastră propune o anchetă printre „vecini”, menită să prezinte cititorilor săi modul în care decurg relaţiile economice dintre România şi ţări vecine, Serbia, Turcia, Ungaria, Ucraina, realizări şi împliniri deopotrivă.

  1. Cum apreciaţi stadiul actual al relaţiilor economice dintre România şi Serbia?
  2. Care sunt, în opinia dvs., realizările, dar şi neîmplinirile în relaţiile economice dintre cele două ţări vecine? Ne puteţi oferi şi câteva exemple?
  3. Luând în considerare faptul că cele două ţări sunt vecine şi au legături strânse de colaborare, cum vedeţi viitorul relaţiilor economice dintre ele?

Serbia: Schimburile noastre comerciale, pe un trend ascendent


Ne răspunde: ES Zoran Popovic, ambasadorul Serbiei

  1. România, în calitate de ţară vecină, este unul dintre cei mai importanţi parteneri economici ai Serbiei. În ultimii cinci ani, schimburile comerciale între cele două ţări au fost în continuă creştere. Dar există încă numeroase posibilităţi neexploatate care ar putea îmbunătăţi cooperarea noastră economică. În perioada ianuarie-noiembrie 2009, schimburile comerciale între ţările noastre au atins valoarea de 629.761 milioane euro, exporturile Serbiei cifrându-se la 304.071 milioane euro, iar importurile la 325.690 milioane euro. Dacă adaug şi faptul că în anul 2008 schimburile comerciale au ajuns la 702 milioane euro, este limpede de ce România este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Serbiei. Acordul de Comerţ Liber semnat între România şi Serbia (la acea vreme Serbia şi Muntenegru) în 2004 a contribuit semnificativ la dezvoltarea comerţului între statele noastre. Acordul şi-a încetat valabilitatea odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, în 2007.

În aceste condiţii, avem aşteptări mari, mai ales în ce priveşte reducerea deficitului comercial al Serbiei şi accesul privilegiat al ţării la piaţa comunitară. În concluzie, se poate spune că există în continuare numeroase posibilităţi de a îmbunătăţi cooperarea noastră economică.

  1. Faptul că relaţiile comerciale dintre România şi Serbia au cunoscut o evoluţie constantă este, fără îndoială, o realizare majoră, alături de prezenţa României între primii zece parteneri comerciali ai Serbiei. În prezent, cea mai mare insatisfacţie este generată de realitatea că există încă multe posibilităţi neexploatate. Şi mă gândesc aici la proiecte comune în infrastructură, investiţii sau exploatarea Dunării şi a portului Constanţa, pentru a îmbunătăţi comerţul dintre cele două ţări.
  2. Statutul lor de ţări vecine, excelentele relaţii politice bilaterale, precum şi prietenia tradiţională dintre România şi Serbia sunt o foarte bună fundaţie pe care se pot clădi proiecte commune, un comerţ puternic, ca părţi componente ale măsurilor luate în vederea stăvilirii efectelor crizei economice. Ne dorim, în interesul ambelor ţări, ca bunele relaţii politice să aducă şi pe mai departe o importantă cooperare economică.

Nota redacţiei

Îi mulţumim Excelenţei Sale, d-lui Zoran Popovic, ambasadorul Serbiei la Bucureşti, pentru răspunsurile oferite la ancheta noastră. Nu bucură să constatăm că în ultimii ani schimburile comerciale între ţările noastres-au aflat pe un trend ascendent.

Aşteptăm din partea Ambasadei Serbiei, pentru un număr viitor al revistei noastre, câteva informaţii privitoare la unele defecţiuni ce au existat în cadrul relaţiilor economice dintre ţările noastre, precum şi referiri la programul economic al Serbiei în direcţia colaborării viitoare cu România.

Ungaria: Relaţiile economice dintre ţările noastre devin mult mai valoroase


Ne răspunde: Ferenc Bogar, Consilier economic în cadrul Ambasadei Ungariei

1.2. 3. Începând cu anul 2000, volumul schimburilor comerciale dintre România şi Ungaria a înregistrat o creştere continuă până în anul 2008 şi într-un mod deosebit de dinamic în cursul ultimilor ani, având o evoluţie care a depăşit ritmul mediu de dezvoltare a comerţului exterior al Ungariei.

Ungaria, de ani de zile, se află printre cei mai importanţi 10 parteneri de comerţ exterior ai României. În clasamentul întocmit anul trecut, în funcţie de volumul total al schimburilor comerciale, România este al 9-lea partener economic al Ungariei. După aderarea Ungariei, şi ulterior a României, la UE, relatiile comerciale dintre cele două ţări s-au intensificat. Volumul schimburilor comerciale bilaterale a atins un nivel de record în anul 2008, cu o valoare de 5,5 miliarde de euro. Conform datelor statistice din Ungaria, întocmite la sfârşitul anului 2009, volumul schimburilor comerciale bilaterale a scăzut cu 20% atât în importuri cât şi în exporturi. Valoarea exportului din Ungaria a atins 3,2 milioane de euro, iar cea a importului din România 1,3 milioane euro, în comparaţie cu anul 2008. Aşadar, volumul total al schimburilor comerciale s-a cifrat la valoarea de 4,5 miliarde euro. Dacă ţinem cont de faptul că ambele ţări au fost lovite de criza economică internaţională într-un mod semnificativ şi că, în comparaţie cu mai multe alte ţări, scăderea a fost mult mai accentuată, aceste rezultate mai modeste pot fi apreciate ca fiind acceptabile. În perioada de criză, faptul cel mai relevant este că am rămas parteneri importanţi în relaţiile comerciale.

Ponderea maşinilor şi echipamentelor în cadrul volumului total de schimburi comerciale este determinantă în ambele direcţii. Volumul total al investiţiilor de capital de origine maghiară în societăţile mixte cu sediu în România, până data de 31 decembrie 2009, a ajuns la suma de 644 milioane euro. Astfel, Ungaria se situează pe locul al 10-lea în clasamentul investitorilor străini prezenţi în România, cu aproape 3 % din totalul investiţiilor străine. În Romania sunt înregistrate peste 10.000 firme mixte romano-ungare, care reprezintă 6 % din numărul total al societăţilor. Dacă se ia în considerare şi profitul reinvestit în această perioadă, precum şi majorările de capital, atunci, după estimări, valoarea investiţiilor depăşeşte 1 miliard de euro. Ca o caracteristică a investiţiilor de capital ale antreprenorilor maghiari este că acestea se realizează prin multe societăţi mixte (SRL-uri), având un capital social mic.

În perioadă de criză, relaţiile economico-comerciale existente între două ţări vecine, în pofida dificultăţilor, devin mult mai valoroase, având în vedere costurile mai scăzute, din punct de vedere logistic, în căutarea noilor posibilităţi de cooperare. Din acest punct de vedere, judeţele şi regiunile limitrofe joacă un rol deosebit în intensificarea relaţiilor comerciale, nu doar pentru termen scurt, ci şi pe termen mediu şi lung.

Putem să sperăm că, pe măsură ce condiţiile economice internaţionale devin din ce în ce mai favorabile, şi relaţiile noastre bilaterale, începând cu anul viitor, vor trece din nou la tendinţa de creştere obişnuită.

Florea Ţuiu

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult