20
September , 2017
Wednesday

Efigii

Mitropolitul Andrei Şaguna

Reporter: Adrian Paradovschi September - 14 - 2010

Ne reamintim cu evlavie și respect, de această înaltă personalitate, la trecerea a 200 de ani de la naşterea mitropolitului Andrei Şaguna (1808-1873), care, prin tot ce a cutezat în apărarea credinţei strămoşeşti ortodoxe şi ridicarea culturală a românilor, a fost, în egală măsură, expresia timpului său; prin întreaga sa operă religioasă, politică şi cărturărească, a anticipat unirea şi propăşirea prin cultură şi credinţă a poporului român.

Ideile sale despre istorie, filosofie naţională, religie sau societate continuă să aibe o mare actualitate, spiritul șagunist a rămas veşnic printre noi.

Mitropolitul şi-a fixat drept idealuri ale luptei sale şi întregii vieţi libertatea naţională şi libertatea credinţei ortodoxe, ambele înăbuşite atât în vremea sa, cât şi în multe alte momente de restrişte de atunci şi până în zilele noastre. El era conştient că un popor nu poate fi liber şi nu poate evolua decât prin credinţă şi cultură. Şaguna spunea că doreşte ca „pe Românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deştept şi cu voie către tot ce este adevărat, plăcut şi bun să-i trag”. Prin aceasta, marele tribun se exprima în sprijinul eforturilor ce avea să le facă pentru scoaterea poporului român transilvănean din greaua robie politică, socială şi spirituală la care era supus ca naţie „inferioară”, fără nici un drept politic, economic sau cultural, în propria ţară. Odată cu venirea sa în ţară şi alegerea în fruntea creştinătăţii ortodoxe române din Ardeal, Andrei Şaguna a preluat de fapt cârma naţiunii sale din Imperiul Habsburgic şi a făcut totul pentru ea ca părinte spiritual şi conducător politic.

Credincios idealului „că numai luminându-ne profund, putem să fim liberi”, măreţul spirit Şaguna a izbutit, printr-o tenacitate de neegalat şi o impresionantă diplomaţie, să trezească şi să susţină credinţa ortodoxă în lupta pentru recunoaşterea ei şi pentru drepturile ei egale cu religia unită greco-catolică, dar şi cu tendinţele hegemoniste ale ortodoxiei sârbeşti, înfiinţând multe şcoli confesionale, ca Seminarul din Sibiu, reînviind Mitropolia Transilvaniei şi obţinând autonomia ei (în fapt autocefalia), elaborând apoi Statutul acesteia (Statutul lui Şaguna) şi înfiinţând o tipografie eparhială la Sibiu(cea mai veche din ţară, existentă şi azi). S-a angajat, în paralel la o impresionantă muncă de renaştere culturală. A înfiinţat primele gimnazii româneşti la Braşov şi Brad şi şcoli primare româneşti în cele mai îndepărtate unghere ale Transilvaniei, la care se adaugă înfiinţarea unor biblioteci de carte românească, contribuind prin toate acestea, printr-o muncă epuizantă de zi cu zi, la emanciparea naţiei sale de sub tirania Imperiului austro-ungar. A fost fondatorul şi primul preşedinte al ”Asociaţiunii Transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român”(ASTRA), cea mai veche organizaţie neguvernamentală din ţară, activă din Epoca şaguniană şi până în prezent.

Cel care a dat numele său epocii în care a trăit, s-a născut în ajunul Crăciunului anului 1808, în bogata şi influenta colonie aromânească din Miskolcz (Ungaria), rădăcinile familiei sale fiind în zona vestitei localităţi aromâneşti Moscopole (Albania). La botez a primit numele Anastasie şi mai târziu, la trecerea în cinul monahal, numele Apostolului Creştinismului Românesc – Andrei.

Cel despre care se credea că a fost ”trimis de providenţă” (Gh. Bariţiu) a iniţiat şi realizat un eficient program socio-cultural care viza starea materială şi morală a naţiunii române, plasând în centrul acestei ample şi istorice acţiuni, Biserica. Din hotărârea lui (24 aprilie 1852) fiecare obşte bisericească şi-a făcut şcoală iar fiecare preot era şi învăţător sau profesor, astfel că până în anul 1865 ”numărul şcoalelor poporale ortodoxe române din Ardeal s-a sporit cu 339”, iar în Sinodul din 1850, condus de el, s-a cerul înfiinţarea primei universităţi româneşti din Transilvania.

Andrei Şaguna este fondatorul şi primul conducător al ziarului ”Telegraful român” şi cel care a înfiinţat în 1850 o tipografie în care s-au publicat mii de cărţi (abecedare româneşti, manuale şi lucrări bisericeşti).

Poate că mai presus de multe altele, Mitropolitul Andrei Şaguna a realizat o reforma democratică sinodală, concepând şi punând în aplicare Statutul Organic, pe drept cuvânt numit ”şagunian”. Cu ajutorul şi sub îndrumarea Mitropolitului Andrei Şaguna s-au ridicat biserici ortodoxe în numeroase localităţi din Transilvania. A ctitorit Institutul Teologic – Pedagogic şi a tipărit ”cea dintâi biblie a poporului românesc întreg” – Biblia lui Şaguna. Membru de onoare al Academiei Române, Andrei Şaguna, ca un ”Mesia al ardelenilor”, ”a lovit în stâncă şi a deschis pe seama poporului său izvorul culturii intelectuale” (Iacob Ronnicher – conducătorul saşilor).

Astăzi, la 137 de ani de la dispariție, rămășițele sale pământești aflându-se la Mausoleul de la Răşinari, constatăm cât adevăr stă în spusele lui Gh. Bariţiu: ” Şaguna a tras în viaţa sa un plan atât de larg şi măreţ, încât succesorii săi au să lucreze cel puţin 100 de ani ca să-l vadă realizat întreg”.

Închinându-şi întreaga activitate şi viaţă apărării ortodoxiei şi drepturilor naţionale ale românilor transilvăneni, Andrei Şaguna, preşedintele Adunării Naţionale de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj a influenţat în mod hotărâtor istoria Transilvaniei, întruchipând, ”cea mai desăvârşită personificare a ideii de unitate naţională” (Ioan Lupaş).

Prof.univ.dr. Aurel Papari

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult