24
September , 2017
Sunday

ne declară dl. Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, în cadrul interviului special acordat revistei noastre –

Care sunt priorităţile dvs. în funcţia de ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional?

– În plan legislativ, una dintre priorităţile mandatului meu este realizarea Codului patrimoniului cultural naţional, care va intra în dezbatere parlamentară până la sfârşitul anului. Este o muncă grea, fiindcă trebuie să găsim capacitatea de a include într-un singur corp tot ce înseamnă patrimoniu naţional: de la muzee până la arheologie, monumente istorice şi monumente de for public. Dorim o reglementare unitară şi, sperăm, exhaustivă a problemelor pe care le implică patrimoniul cultural. Din păcate, înaintăm în această muncă mai greu decât ne-am aşteptat. Sunt necesare avize, interpretări, puncte de vedere de la diverşi specialişti (arheologi, muzeografi, critici) şi, pe de altă parte, jurisdicţia este spinoasă, pentru că acest Cod trebuie corelat cu celelalte legi ale ţării. Tot în domeniul legislativ, în această toamnă vrem să înaintăm Parlamentului şi modificările la Legea dreptului de autor, Legea monumentelor de for public şi la Legea timbrului cultural. În fine, un lucru mai puţin spectaculos, dar foarte important, este realizarea Normelor de funcţionare a instituţiilor culturale. Este vorba de despre norme care asigură proceduri de management, iar rezultatul punerii în practică a acestor norme va consta într-o administraţie coerentă, transparentă şi eficientă a instituţiilor culturale.

În ceea ce priveşte activitatea „curentă”, Ministerul Culturii gestionează două direcţii: patrimoniu şi creaţie contemporană. Dacă ne referim la patrimoniu, din circa 30.000 de poziţii ale Listei Monumentelor Istorice, cel puţin o treime necesită intervenţii mai mult sau mai puţin urgente. Din păcate, bugetul este total insuficient: în acest an, din 307 de obiective aflate în lucru, vor fi finalizate 36. Am încercat, însă, să dirijăm banii în aşa fel încât să finalizăm obiectivele aflate în faze avansate sau cele de o importanţă excepţională, sperând ca în anii care vin să atragem mai multe fonduri.

În direcţia creaţiei contemporane, am reuşit, în 2010, repornirea ciclului cultural. În cinematografie, CNC a organizat concursul de proiecte pentru finanţare şi, după ce se vor rezolva contestaţiile, vom intra în normalitate. Administraţia Fondului Cultural Naţional a început să funcţioneze, am reuşit să susţinem câteva proiecte importante ale Ministerului Culturii – Festivalul de la Sibiu şi Festivalul de la Craiova, dedicat marelui Shakespeare, un unicat nu numai în România, dar şi în această parte a Europei. Desigur că au fost şi alte proiecte importante, dar cel mai bun lucru a fost că am reuşit să repornim cu foarte puţini bani acest ciclu cultural. Şi o menţiune: prezenţa noastră în spaţiul cultural european a fost foarte importantă – amintesc activitatea Institutului Cultural Român sau pavilionul României la Bienala de Arhitectură de la Veneţia.

Am dori să cunoaştem câteva din realizările pe care le consideraţi a fi mai importante în mandatul ministerial primit.

– În afară de festivalurile amintite deja, în ceea ce priveşte investiţiile, s-au finalizat lucrările la Muzeul Colecţiilor de Artă, la Muzeul Naţional de Istorie Naturală « Grigore Antipa », în octombrie se va finaliza şi restaurarea Palatului lui Alexandru Ioan Cuza, de la Ruginoasa. Şi la Palatul Culturii de la Iaşi, în continuare, lucrările de restaurare merg bine. Nu în ultimul rând, lucrările la noul sediu al Bibliotecii Naţionale sunt în grafic şi sper ca la anul să inaugurăm acest obiectiv, care are o importanţă majoră nu doar pentru Minister, ci şi pentru România, ca naţiune europeană.

Amintesc, apoi, acceptarea Mănăstirii Suceviţa pe lista monumentelor UNESCO, ca o extensie a mănăstirilor din nordul Moldovei, realizare foarte importantă.

În fine, deşi nu se încadrează în ceea ce ar trebui să fie o acţiune normală, consider că o reuşită a fost, după apariţia Ordonanţei 63, intervenţia pentru salvarea unor instituţii de cultură, instituţii de spectacole şi concerte şi a unor muzee aflate în subordinea unor autorităţi locale care, poate, nu au înţeles exact ce înseamnă reducerea personalului.

Veţi reuşi să duceţi la bun sfârşit proiectele Ministerului cu actualul buget?

– De la începutul anului am spus că am pornit la drum cu un buget insuficient. În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, sper că ne vom încadra în această restructurare, care afectează şi instituţiile de cultură. Urmează să continuăm licitaţiile la Opera Naţională, la Muzeul Ţăranului Român şi la Muzeul “George Enescu”, în aşa fel încât anul viitor să începem lucrările şi acolo. Deci, în ceea ce priveşte investiţiile, încercăm să ne descurcăm, chiar cu acest buget mic.

Nu am putut, din păcate, susţine toate proiectele consistente tradiţionale sau unele noi, care ar merita sprijinul Ministerului Culturii. Eu aş dori să avem toate monumentele restaurate, dar într-un singur an nu se poate. În 2010 reuşim să mai încheiem câteva şantiere şi atunci vom putea deschide altele. Important, aici, ar fi să avem posibilitatea de a pune în valoare acele monumente care sunt deja (sau care vor fi) restaurate, în aşa fel încât întreţinerea lor să fie asigurată.

Din cauza bugetului mic, facem o echilibristică dificilă şi, de aceea, apar şi multe contestaţii. Când ai foarte puţini bani, trebuie să iei o decizie: ori dai foarte puţin la fiecare şi atunci nimeni nu poate să-şi ducă până la capăt proiectul, ori dai la câteva proiecte importante o sumă mai consistentă şi atunci apar tot felul de nemulţumiri.

Ceea ce este clar este că pentru bugetul de anul viitor mă voi bate pentru o sumă mai mare decât anul acesta. E neplăcut, dar trebuie să se ştie că, dintre ţările UE, România cheltuie cel mai mic procent din PIB pentru cultură : 0,14% ! Prin comparaţie, Bulgaria cheltuie 0,72%, Ungaria cheltuie 0,53%, Polonia – 0,58%, iar Austria – 1,17%. Cred că a venit timpul să reconsiderăm atitudinea noastră faţă de cultură.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult