24
September , 2017
Sunday

Implant demografic

Lumea, peste 50 de ani

Reporter: editura October - 16 - 2010

Harta economico-socială a lumii, încă bazată pe echilibrele stabilite de războiul rece, se schimbă sub ochii noştri. Intrarea Chinei pe post de al treilea acţionar al Băncii Mondiale este semnalul faptului că noua arhitectură economică, apărută odată cu G20, este centrată pe noile puteri emergente – China, Brazilia, India, Indonezia, Mexic, Turcia. Unul dintre cei mai importanţi piloni ai puterii sporite a acestor state este creşterea demografică.

Un continent-azil”…

Cu un secol în urmă, Europa număra mai mulţi locuitori decât China. Industrializarea o transformase într-un El Dorado, iar sporul natural al populaţiei a fost spectaculos. Astăzi, continentul-fanion al progresului în secolele XIX şi XX numără aproximativ 730 de milioane de locuitori, iar marele stat asiatic înregistrează peste 1,3 miliarde de cetăţeni. De altfel, datele Institutului European de Statistică nu fac decât să confirme ceea ce spunea, în 1994, fostul cancelar Helmut Kohl: „Îmbătrânirea populaţiei va fi cea mai mare provocare pentru Europa”.

Dat fiind caracterul lor lent, schimbările demografice sunt în general ignorate de politicieni. Acest lucru nu înseamnă că procesul nu-şi continuă evoluţia îngrijorătoare – în anul 2030, un sfert din populaţia Europei va avea vârsta peste 65 de ani. Iar anul 2050 arată şi mai rău: Fondul Monetar Internaţional estimează doar două persoane active pentru fiecare pensionar, faţă de patru, câte sunt astăzi. La rândul său, Comisia Europeană a calculat că Europa va pierde, în următoarele decenii, prin fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, circa 48 de milioane de persoane active pe piaţa muncii. Iar cifrele din Europa de Est sunt cele mai alarmante. “Ritmul rapid al schimbărilor demografice din această regiune reprezintă un trend mai degrabă dramatic, cu potenţiale implicaţii majore de ordin economic şi social şi evoluează cu o viteză nemaiîntâlnită pentru acest grup de ţări”, atenţionează experţii Băncii Mondiale, care situează Slovenia, Croaţia, Cehia şi Bulgaria pe primele locuri între statele cu cei mai bătrâni cetăţeni până în 2030.

Faptul că Europa devine tot mai mult ceea ce a început să fie numit, mai în glumă, mai în serios, “un continent-azil, cu locuitori în vârstă vegheaţi de infirmiere asiatice”, a început deja să schimbe aspectele vieţii europenilor. Şi chiar dacă imigraţia se poate constitui într-o soluţie de ameliorare a situaţiei (sunt elocvente cazurile Franţei, care se sprijină pe aportul algerienilor şi al Germaniei, în care comunitatea turcilor este foarte viguroasă şi bine integrată), totuşi, pentru a compensa declinul populaţiei active în UE27 este nevoie de 56 de milioane de muncitori imigranţi în următorii 40 de ani. În acest context, statele europene se văd nevoite să-şi regândească politicile sociale, sistemele de pensii, în general impactul bugetar al declinului demografic asupra prosperităţii din prezent şi evoluţiei viitoare. Pentru că diferenţele tot mai mari între ceea ce pot susţine finanţele publice şi ce trebuie să direcţioneze guvernele către pensii sunt adevărate frâne economice. Pentru ţări ca Spania, Irlanda sau Marea Britanie problema este la fel de acută ca pentru Malta, Slovacia sau România, cu accent pe faptul că ţările est-europene riscă, în condiţiile suprapunerii crizei economice prelungite peste scăderea şi îmbătrânirea populaţiei active, să nu mai poată reduce nici peste o jumătate de secol decalajele faţă de occident.

Cine preia ştafeta progresului economic

În anii `50 ai secolului trecut, Europa, SUA şi Canada erau liderii progresului economic, cu un procent de 68% din tot ceea ce însemna industrie, comerţ, producţie agricolă. Până în 2050 însă, ştafeta va fi preluată de statele în curs de dezvoltare, care vor produce 80% din tot ceea ce se numeşte avuţia generatoare de creştere economică, de la înaltă tehnologie la grâne. Răsturnarea de situaţie este susţinută puternic de sporul demografic şi de puterea de cumpărare a clasei medii, care creşte semnificativ în aceste ţări. Acelaşi an 2050, luat ca reper de ONU pentru configurarea unor elemente globale, va găsi 30% dintre americani, canadieni, europeni şi japonezi în vârstă de peste 60 de ani. În schimb, în acelaşi orizont de timp, Asia, America Latină şi Africa vor înregistra un val de tineri apţi de muncă, cu vârsta în jur de 15 ani. Devine limpede efectul pe care îl vor avea îmbătrânirea pe de o parte şi forţa socială proaspătă, de cealaltă, în ce priveşte capacitatea unui stat de a creşte economic, dar şi de a beneficia de sustenabilitate pentru sistemele sociale, pentru asigurarea unui minim decent al nivelului de trai, precum – şi nu în cele din urmă – pentru pensii.

Un scenariu al organizaţiei mondiale arată şi urmările inversării raporturilor între „vechea gardă” a statelor dezvoltate şi aşa-numitele puteri emergente: progresul va aduce cu sine sporirea populaţiei tinere, concentrate în viitoare metropole cu peste 11 milioane de locuitori fiecare, majoritatea în Asia sau America Latină (Mexico, Bombay, Shanghai).

Declinul demografic anulează, iată, strategiile de dezvoltare moştenite de la secolul XX; secolul XXI schimbă, inevitabil, datele arhitecturii globale – nicicând locuitorii ţărilor bogate nu au fost atât de în vârstă, nicicând statele catalogate drept sărace nu au fost atât de populate şi urbanizate. Drept care, sociologul american Jack Goldstone, concluzionează că „niciodată, de la 1800 încoace, cea mai mare parte a creşterii economice nu a fost generată în afara Europei, a Statelor Unite şi a Canadei”.

Roxana Ichim

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult