5
November , 2017
Sunday

Pagini de istorie

Marea victorie a poporului chinez

Reporter: editura October - 15 - 2010

65 de ani de la victoria în războiul de rezistenţă al poporului chinez împotriva agresiunii japoneze şi în războiul mondial antifascist

Liu Zengwen

Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze în România

În urmă cu 65 de ani, pe data de 2 septembrie 1945, la bordul navei americane „Missouri”, ancorată în Golful Tokyo, alianţa internaţională antifascistă, din care făcea parte şi China, participa la ceremonia solemnă de semnare a actului de capitulare a Japoniei. După o lungă perioadă de lupte sângeroase şi extrem de dure, atât pentru poporul chinez cât şi pentru popoarele iubitoare de pace din întreaga lume, obţineam în cele din urmă o victorie măreaţă în războiul de rezistenţă al poporului chinez împotriva agresiunii japoneze şi în războiul mondial antifascist. În sfârşit, se încheia războiul cel mai mare din istorie şi cu cele mai multe pagube până la momentul acela.

Începând din 1931, odată cu incidentul din Manciuria, de la 18 septembrie, prin care militarismul japonez a declanşat invadarea Chinei, cotropitorii japonezi au călcat în picioare meleagurile roditoare ale Chinei, au masacrat militari şi civili, au jefuit muncitori chinezi, au jignit şi au batjocorit femeile, s-au folosit de arme bacteriologice şi chimice, au comis o serie de crime inumane, de o cruzime greu de imaginat, precum „Masacrul de la Nanjing”, provocând pagube dezastruoase civilizaţiei chineze şi suferinţe adânci întregului popor chinez. Conform statisticilor parţiale, în timpul celui de-al doilea război mondial s-au înregistrat peste 35 de milioane de morţi şi răniţi din rândurile soldaţilor şi civililor chinezi, 100 de milioane de persoane au rămas pe drumuri, în timp ce jumătate din teritoriul Chinei a fost ocupat de agresorii japonezi. Pierderile economice directe ale Chinei, evaluate la cursul din 1937, s-au ridicat la peste 100 de miliarde dolari, iar cele indirecte la peste 500 de miliarde dolari. China a trecut printr-o catastrofă fără precedent.

În războiul mondial antifascist, războiul de rezistenţă al poporului chinez împotriva agresiunii japoneze a început cel mai devreme şi a durat cel mai mult. În cel de-al doilea război mondial, pe frontul din zona Asia-Pacific China a purtat 8 ani de războaie extrem de dificile împotriva agresiunii japoneze, luptând cu îndârjire şi opunându-se cu toate forţele cotropitorilor, ale căror intenţii militariste de a domina Asia au fost astfel spulberate. Timp îndelungat, frontul chinez a ţinut piept unor importante trupe ale militartismului japonez, pe care le-a şi imobilizat pe propriul teritoriu, nimicind peste un milion şi jumătate de inamici. Aceste fapte au jucat un rol decisiv în înfrângerea definitivă a agresorilor japonezi, aducând o contribuţie importantă la câştigarea războiului mondial antifascist.

Victoria împotriva agresiunii japoneze este prima victorie desăvârşită din epoca modernă a poporului chinez împotriva invadatorilor străini; ea marchează o cotitură măreaţă în istoria poporului chinez – de la decădere la renaştere. Concomitent, rezistenţa chineză a câştigat timp şi spaţiu preţioase pentru aliaţii mondiali antifascişti, aducându-şi o uriaşă contribuţie la victoria totală. Prin triumful în războiul de rezistenţă împotriva agresiunii japoneze şi în războiul mondial antifascist nu au fost învinşi doar duşmanii păcii, ci în plus, în mod democratic şi consultativ, a fost stabilită ordinea internaţională postbelică, reprezentată prin Organizaţia Naţiunilor Unite. Victoria reprezintă un eveniment însemnat în istoria omenirii, având o semnificaţie importantă şi profundă în dezvoltarea naţiunii chineze şi în progresul civilizaţiei mondiale.

Victoria în războiul de rezistenţă al poporului chinez împotriva agresiunii japoneze nu poate fi separată de simpatia şi sprijinul tuturor ţărilor şi popoarelor, organizaţiilor internaţionale şi diverselor forţe antifasciste, iubitoare de pace şi dreptate în lume. URSS a fost primul stat care a oferit un ajutor de mare preţ poporului chinez. SUA, de asemenea, au sprijinit foarte mult China în războiul antijaponez. Marea Britanie, Franţa şi alte state din lume au oferit Chinei sprijin economic sau colaborare militară. Soldaţii antifascişti din Coreea, Vietnam, Canada, India, Noua Zeelandă, Polonia, Danemarca, Germania, Austria, România, Bulgaria, Japonia ş.a. au participat direct la rezistenţa poporului chinez în faţa invaziei japoneze.

În anul 1939, trei medici români, şi anume soţii Bucur şi Ghizela Clejan şi dr. David Iancu, au venit în China cuprinsă de flăcări şi fum, unde au făcut parte din echipa sanitară ce a sprijinit poporul chinez. Ei au construit cu propriile mâini un spital de campanie. Ajutaţi fiind de soldaţi şi de localnici, au făcut paturi din prăjini de bambus, pe care au aşternut saltele umplute cu paie de orez şi au echipat dispensarul cu materialele sanitare aduse de ei. Medicii români, împreună cu colegii chinezi, prin eforturi comune, au realizat numeroase intervenţii chirurgicale şi, în plus, au reuşit să ţină sub control o serie de epidemii larg răspândite în rândul soldaţilor şi al populaţiei; de asemenea, au contribuit la stârpirea unor boli frecvente.

Din cauza condiţiilor grele de muncă şi viaţă, era practic inevitabil ca personalul medical să nu se confrunte cu pericolul de contagiere. Pe durata desfăşurării activităţii sale medicale în Provincia Guangdong, doctorul Bucur Clejan a contractat de două ori febră recurentă. Soţia sa, Ghizela Clejan, a fost nevoită să-şi părăsească răniţii pe care îi îngrijea cu multă atenţie zi şi noapte, din cauza contractării aceleiaşi boli, în Provincia Yunnan. După un episod de cardiopatie severă, aceasta s-a stins din viaţă, la vârsta de 39 de ani.

La 26 decembrie 2008 s-au împlinit 104 ani de la naşterea doctorului Clejan. Cu sprijinul Asociaţiei de Prietenie a Poporului Chinez cu Străinătatea şi al Crucii Roşii din municipalitatea Shanghai, urna cu cenuşa funerară a doctorului Clejan a fost îngropată ceremonios la cimitirul Song Qingling, din Shanghai. La 25 decembrie 2009, tot la Shanghai, au fost publicate pentru prima dată albumul “Bucur Clejan şi China – un Norman Bethune din România” şi memoriile doamnei Ke Jingpu, soţia chinezoiaică a doctorului Clejan, publicate sub titlul “Zilele alături de omul iubit”. În august 2004, la invitaţia preşedintelui Hu Jintao, cei patru copii ai doctorului David Iancu au făcut o vizită în China, la locurile unde tatăl lor a muncit şi a luptat.

Victoria în războiul de rezistenţă al poporului chinez împotriva agresiunii japoneze, precum şi victoria în războiul mondial antifascist sunt surse de învăţăminte deosebit de profunde şi importante. Întreaga omenire le-a plătit cu preţuri colosale, ele fiind de acum un tezaur nepreţuit al întregii umanităţi, pe care trebuie să le purtăm pururea în minte. Însă asta nu înseamnă că susţinem ura, ci că, dimpotrivă, învăţăm din istorie, privim spre viitor, preţuim pacea şi o apărăm.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult