7
November , 2017
Tuesday

Editorial

Metamorfoze…

Reporter: editura October - 16 - 2010

Poate că a sosit timpul să fie luate în seamă predicţiile unor avizaţi analişti politici din occident, care reiterează strânsa legătură existentă între criza ce a cuprins Europa, întreaga lume, şi apariţia unor fenomene de extremism, la care îşi aduc contribuţia populismul şi demagogia politică.

Europa fierbe, lucru vizibil şi la noi. Vechi citadele ale democraţiei sunt răvăşite de apariţia unor forţe de extremă dreapta, ce amintesc, prin excesele pe care le pun la cale, de perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial. Nu ne referim la marile demonstraţii revendicative din diferite ţări balcanice şi europene împotriva măsurilor drastice luate de guvernanţi, nevoiţi ca, prin decizii nepopulare, să încerce oprirea înaintării odioasei crize şi a urmărilor sale nefaste, ci la modul în care, profitând de această situaţie, se infiltrează pe scena politică forţe antidemocratice, agresive. Acestea vântură tot felul de măsuri, chipurile, populare, de protecţie a populaţiilor majoritare – în faţa imigranţilor, în primul rând – captează scena politică, voturile şi se îndreaptă spre instaurarea unor regimuri intolerante, care, treptat, pot deveni capabile să încerce răsturnarea ordinii stabilite după război. Nu este cazul să amintim excesele petrecute, mai cu seamă în ţări de gintă latină.

Vântul nestatorniciei politice bate cu putere până şi în vechea citadelă a statului social, cu tentă populară, cum a fost socotită Suedia ani de-a rândul. Rezultatul „Democraţilor” din Suedia, (S.D.), partid de extremă dreapta care a intrat pentru prima dată în Parlamentul suedez, arată că şi în această ţară lucrurile au pornit pe un alt făgaş decât cel tradiţional. Cele 20 de mandate ale S.D., obţinute la alegerile legislative, au provocat un mic şoc în opinia publică din toleranta ţară nordică, având ample reverberaţii în întreaga Europă. A apărut, astfel, o nouă confirmare a tendinţei actuale de pe scena politică europeană: partidele extremiste, populiste şi anti-imigraţie câştigă teren, în condiţiile ravagiilor provocate populaţiei de criza din economia mondială. După cum era şi de aşteptat, blocul de stânga suedez, format din social-democraţi, ecologişti şi foşti comunişti, care a câştigat majoritatea – nu însă majoritatea absolută necesară pentru formarea guvernului – a respins orice colaborare cu extremiştii, cunoscute fiind rădăcinile lor în mişcările neo-naziste ale anilor `80-`90. A stârnit proteste în întreaga lume democratică zarva propagandei intolerante împotriva oricăror forme de imigraţie, jignirea Islamului şi a musulmanilor, precum şi intenţia de a iniţia legi şi pedepse dure pentru infractori, inclusiv expulzarea străinilor.

Am putea dezvolta subiectul. Astfel, nu de mult, extremiştii de dreapta olandezi, grupaţi în Partidul Libertăţii, vehiculând aceleaşi lozinci populiste, intolerante faţă de imigraţie, au fost susţinuţi, au intrat în Parlament şi s-ar părea că se va apela la aceştia pentru alcătuirea viitorului guvern. Semnale vin şi de la Budapesta, unde gruparea Jobbik, partid naţionalist şi xenofob, a obţinut un rezultat bun datorită demagogiei şi lozincilor sale de tip fascist şi speră să capete o mare pondere pe scena politică maghiară. Ne putem referi şi la Italia, unde Liga Nordului, formaţiune populistă şi xenofobă, participă la guvernare şi, cu fiecare zi ce trece, captează tot mai mulţi aderenţi.

În acest vânt rău prevestitor, nu atât pentru generaţia actuală cât pentru cea viitoare, se manifestă absenteismul, neparticiparea masivă, în multe ţări europene, la diferitele scrutinuri ce-şi propun să reglementeze viaţa social-politică în condiţiile crizei şi, concomitent, ale noii strategii globale. În Slovacia, cel mai recent exerciţiu democratic, eşuat în parte, s-a soldat cu o rată infimă de participare a cetăţenilor la scrutinul privitor la aderarea ţării lor la Uniunea Europeană: cu greu a fost atins pragul de 22,84% din cei 4,3 milioane de alegători chemaţi la vot, care ar fi trebuit să decidă şi reducerea numărului de deputaţi din Parlament, cu o treime, precum şi limitarea prerogativelor acestora.

Şi la noi se face tot mai simţit absenteismul manifestat la urne, în ultima perioadă, odată cu creşterea urmărilor crizei economice, unul dintre factorii care determină o stare de indiferenţă şi de non-participare civică la viaţa publică. Moda unor partide de a se sustrage chiar în Parlament de la diferite dezbateri, urmate de luarea unor decizii prin scrutin, este păguboasă şi neavenită. Când ai ceva de spus, o spui, nu te retragi.

Vântul şubrezirii unor aşezări şi deprinderi democratice europene ameninţă necruţător şi doar forţa unită a ţărilor, conştiente de pericolul extremismului şi fascismului, poate readuce Europa pe drumul democraţiei concepute prin acte fundamentale şi înfăptuită în mare măsură.

Carol Roman

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult