24
September , 2017
Sunday

1 DECEMBRIE

MAREA SĂRBĂTOARE A TUTUROR ROMÂNILOR

Reporter: editura December - 11 - 2010

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor pentru unitate naţională şi marchează momentul creării României Mari. A fost corolarul precedentelor acţiuni unioniste ale românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre), Crişana, Sătmar şi Maramureş.

1 Decembrie ca Zi Naţională a României a fost adoptată prin lege după 1989. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile românităţii, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor într-o singură entitate statală.

La 92 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, România, stat membru al NATO şi UE, păstrează în continuare un mare potenţial geografic, uman şi strategic.

Conştiinţa unităţii

Poporul român a ştiut în acel moment istoric, 1 Decembrie 1918, să valorifice conjunctura internaţională favorabilă creată în urma primului război mondial şi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar. Organizaţi până atunci în state separate din punct de vedere politic, ameninţaţi mereu de expansiunea vecinilor mai puternici, românii şi-au păstrat dintotdeauna conştiinţa că aparţin aceluiaşi popor, că au aceeaşi geneză. Această conştiinţă a unităţii de neam a românilor a fost consolidată de permanentele şi multiplele relaţii politice, militare, economice şi culturale între ţările române de-a lungul întregului Ev Mediu. Secolul al XIX-lea a adus în spaţiul românesc o nouă realitate, cea a naţiunii române, în cadrul căreia s-a cristalizat conştiinţa unităţii naţionale, a conştiinţei destinului comun – trecut, prezent şi viitor.

  • Pentru noi, Unirea din 1918 e o necesitate istorică la recunoaştere şi e o suferinţă mângâiată. Şi astfel, avem dreptul de a crede acest fapt definitiv şi etern” (Nicolae Iorga)
  • Pentru marea, istorica Adunare Naţională de la Alba Iulia, unde s-a hotărât alipirea Transilvaniei la patria-mumă, n-a fost nevoie de o deosebită pregătire a opiniei publice. Pregătirea se făcuse vreme de sute de ani. În dimineaţa zilei de 1 decembrie, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba Iulia (spre Bălgrad, cum îi spuneam noi, cu vechiul nume) pe jos şi cu căruţele (…). Pe o parte a şoselei se duceau spre Alba Iulia (…) căruţele româneşti (…), iar pe cealaltă parte se retrăgea, în aceeaşi direcţie, armata germană ce venea din România (...)” (Lucian Blaga)
  • Marea Unire din 1918 reprezintă pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. “Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. O necesitate istorică – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional” (Florin Constantiniu, istoric)

Imnul naţional de-a lungul vremurilor

Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea. Prin 1862 a fost organizat un concurs public pentru imnul noului stat constituit prin unirea Ţării Româneşti cu Moldova. Câştigatorul acestuia a fost compozitorul Eduard Hübsch, cu piesa “Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnnitor”. Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri scria “Imnul regal”, care devenea imnul de stat al României, fiind intonat pentru prima dată în 1884. Acordurile lui s-au auzit în România până în 1947.

În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat. Amintim pe cel datorat poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, “Te slăvim Românie” (1953-1977) sau pe cel care i-a urmat până în 1989, “Trei culori cunosc pe lume”, care era o variantă modificată a unui cântec patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu.

Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu, poet romantic, jurnalist, traducător, un tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann. A fost cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult