20
September , 2017
Wednesday

S-au împlinit 135 de ani de la naşterea celui mai mare sculptor român, geniu creator recunoscut în întreaga lume.
Constantin Brâncuși a fost sculptorul român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană, figură centrală în mișcarea artistică modernă, considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
Născut în data de 19 februarie 1876, cel ce avea să fie numit „titanul de la Hobiţa” a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova apoi, la București, a absolvit Școala de Belle-Arte. În 1903 primea prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, ulterior instalat la Spitalul Militar din București, singurul monument public al lui Brâncuși din București. Pleacă în 1904 la studii la München, iar după șase luni o pornește pe jos prin Bavaria, Elveția, până la Paris. În 1905 reușește la concursul de admitere la prestigioasa „École Nationale Supérieure des Beaux-Arts”. Până în 1940, în atelierul său din Impasse Ronsin, din inima Parisului, Brâncuși și-a creat o lume a lui, cu un cadru și o atmosferă românească, iar activitatea sa creatoare se desfășoară în toată amploarea ei. Operele majore din ciclul „Pasărea în văzduh”, seria „Ovoidului”, precum și sculpturile în lemn datează din această perioadă. În același timp, Brâncuși participă la cele mai importante expoziții colective de sculptură din Statele Unite ale Americii, Franța, Elveția, Olanda, Anglia.
Până azi, au apărut, în toate părțile lumii peste 50 de cărți, monografii, mii de studii și articole despre Constantin Brâncuși, toate stabilind în mod definitiv locul lui ca artist genial, ca „unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor”, după cum l-a descris scriitorul şi criticul de artă francez Jean Cassou.
În România anilor `50, Brâncuși a fost contestat ca unul din reprezentanții formalismului burghez cosmopolit. Urmare a acestei atitudini, Muzeul Național de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate prin testament moștenire României, dar acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său, după refuzul guvernului comunist de la Bucureşti de a accepta lucrările după moartea sculptorului. Deşi în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din București s-a deschis prima expoziție personală Brâncuși din Europa, abia în 1964 Brâncuși a fost „redescoperit” în România ca un geniu național și, în consecință, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, cu Coloana fără sfârșit, Masa tăcerii și Poarta sărutului a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și foarte aproape de a fi dărâmat.
Genialitatea marelui creator român a fost imediat recunoscută ca atare în ţările occidentale. În primul rând în Franţa, ţara în care şi-a creat cea mai mare parte a operei, apoi şi în restul lumii. Centrul Pompidou, dedicat creaţiilor moderne şi contemporane, adună laolaltă cea mai mare colecţie de artă modernă din Europa, găzduind şi un atelier dedicat sculptorului Constantin Brâncuşi. Muzeele de artă modernă din New York şi din Philadelphia, Muzeul Guggenheim, însemnate colecţii de artă modernă din Statele Unite şi unele colecţii particulare de renume mondial au strâns şi au prezentat cea mai mare parte a operei lui Brâncuşi. Se estimează că în România ar exista aproximativ 50 de sculpturi realizate de Constantin Brâncuşi. În muzeele româneşti se găsesc doar 16 lucrări din vasta operă a artistului, restul fiind, cel mai probabil, incluse în colecţii private. 10 sunt la Muzeul Naţional de Artă (printre care „Rugăciunea”, „Somnul”, trei lucrări „Cap de copil”, precum şi trei busturi din perioada de formare artistică a sculptorului, toate prinse într-o sală dedicată lui Brâncuşi). La Muzeul de Artă din Craiova se găsesc alte şase sculpturi ale marelui artist român.

“Cea mai mare influenţă asupra sculpturii din ultimul timp este cea
a lui Constantin Brâncuşi” (criticul britanic Alastair Gordon)
„Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure” (sculptorul Henry Moore)

Eugen Uricaru

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult