20
September , 2017
Wednesday

Un paradox contemporan: supraevaluarea trecutului comunist

La mai bine de 20 de ani de la căderea zidului din Berlin, nostalgia comunistă pare să se răspândească în Europa de est. Sociologii consideră că asistăm la un paradox: creşte numărul celor care nu au trăit comunismul greu pe propria piele, dar cărora li se pare că înainte de 1989 era mai bine. Pe de altă parte, criza economică îi îndârjeşte şi mai mult pe cei care chiar au dus-o mai bine în acea vreme şi, în acelaşi timp, naşte noi “prozeliţi” ai ideii.

 

Nostalgia faţă de comunism a devenit un fenomen semnificativ. Sondajele de opinie arată că tot mai mulţi est-europeni declară că sistemul comunist a fost o idee bună pur şi simplu, sau o idee bună aplicată greşit. În statele în care comunismul de tip sovietic a domnit aproape 50 de ani, fenomenul umbreşte aniversarea tinerelor democraţii. Un sondaj de opinie al Centrului de Cercetare “Pew”, din Washington releva, la finele anului 2009, că 72% din unguri, 62% din ucraineni şi peste 60% dintre bulgari cred că o duc mai rău decât pe vremea comunismului. De altfel, printre vecinii noştri de la sud de Dunăre niciodată nu a scăzut foarte mult nostalgia. O demonstrează datele publicate de Agenţia bulgară “Mediana”, care arătau că, la doar un an după aderarea la UE, socialismul era revalorizat. În anii de creştere a nivelului de trai şi de avans al democraţiei, circa 38% dintre bulgari regretau vremurile dinainte de 1989. Mai mult, 54% dintre cei chestionaţi doreau renaţionalizarea tuturor bunurilor privatizate după 1989.

În ceea ce-i priveşte pe cehi, 31% dintre ei declarau, la finele anului 2009, că regretă, într-o formă sau alta, trecutul comunist al ţării lor. La fel 22% dintre polonezi.
Nici Rusia nu face excepţie – un sfert dintre ruşi afirmă că Stalin a fost un conducător bun şi ar vota cu el dacă ar mai fi în viaţă, notează publicaţia americană “USA Today”. De menţionat că mai mult de jumătate dintre ruşi – în jur de 55% – regretă destrămarea URSS, deşi numai 15% şi-ar dori reconstituirea Uniunii Sovietice, arată un sondaj al Institutului independent “Levada”.

Doar Albania pare să “iasă din rând”. “Regimul albanez a fost atât de brutal şi extrem, încât sărăcia noastră nu lasă loc pentru nostalgie”, este de părere ziaristul Remzi Lani.

Revalorizare a trecutului

În România, sondajele care arătau, la 20 de ani de la Revoluţia din 1989, că în doar trei ani numărul nostalgicilor a crescut cu peste 10 procente a stârnit o amplă dezbatere publică. Tot mai mulţi români au eliminat semnul întrebării din clasica vorbă de duh “era mai bine pe vremea lui Ceauşescu”. În anii `90, aproximativ jumătate dintre români regretau economia centralizată comunistă, ceea ce ne situa în marginea de jos a mediei est-central-europene, iar în privinţa nostalgiei faţă de guvernarea comunistă, România a respectat trendul zonal crescător, dar cu cote mai mici decât media, maximum de apreciere fiind de până în 38% (cel mai mic din toată Europa de est). Şi la capitolul nostalgie pentru comunism ca regim politic România era sub media est-europeană (cu 10-20 de procente, faţă de peste 50% Ungaria şi ţările ex-sovietice). Ca o concluzie, sondajele indicau în România un nivel destul de ridicat de nostalgie, dar sub media Europei de est. Astăzi, în schimb, 45% dintre români declară că regretă căderea comunismului, în timp ce 38% consideră că trăiesc mai rău decât în perioada comunistă. Cel mai recent sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie a mai arătat că 50% dintre repondenţi susţin că nu regretă căderea comunismului. Cât priveşte nivelul de trai de acum faţă de cel din perioada comunistă, 38% dintre subiecţii sondajului au spus că trăiesc mai rău.

Locuri de muncă sigure, lipsa şomajului, locuinţe garantate etc, acestea sunt argumentele principale aduse în favoarea comunismului. Se observă, pe de altă parte, faptul că, în linii mari, românii impută fostului regim aceleaşi lucruri care îi nemulţumesc şi în democraţie, acordând o importanţă deosebită aspectelor socio-economice în orice sistem pe care îl evaluează. Problemele cauzate de haosul economiei româneşti, încă în scădere, se resimt puternic în buzunarele cetăţenilor. Suferinţa cauzată de măsurile drastice luate de actualul guvern îi face pe români să se uite înapoi, în trecutul comunist, iar pe unii chiar să-l aprecieze pe dictatorul Ceauşescu pentru traiul oferit în acea perioadă”, notează, în context, publicaţia americană “Washington Post”.

Deziluziile democraţiei

În opinia politologilor care au studiat fenomenul, revalorizarea trecutului are legătură cu  traumele şi deziluziile produse de tranziţia la democraţie şi la economia de piaţă. Acestea au produs o scădere a suportului pentru democraţie. Scăderea a fost de 42% în Ucraina,  24% în Bulgaria sau 18 în Ungaria, ca să dăm doar câteva exemple. În mod similar, s-a diminuat şi suportul pentru capitalism: cu 34% în Ungaria, cu 20% în Bulgaria şi cu 16% în Ucraina. Cât priveşte România, conform datelor World Values Survey” pe perioada 2005-2008, 57% din români consideră şi azi taxarea celor bogaţi sau subvenţionarea săracilor ca fiind trăsături importante ale democraţiei, ca şi acordarea ajutorului de şomaj (80%).

În aceste condiţii, nostalgia după „era” comunismului vine mai ales ca o consecinţă a raportării la  neo-liberalismul sălbatic care a dominat întreaga perioadă de tranziţie în ţările est-europene. Iar criza economică prelungită nu a făcut decât să accentueze tendinţa. Cel puţin în acest moment se poate spune că fostele regimuri „au pierdut bătălia cu istoria, dar nu şi pe cea cu memoria”. Şi, dacă ar fi să ne referim la „memorie”, nu se poate trece atât de uşor peste „anii roşii”, în care domneau teama, lipsurile de tot felul, captivitatea românilor în propria ţară şi dispreţul total pentru fiinţa umană.

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult