24
September , 2017
Sunday

corespondenţă specială-

Am avut de curând ocazia de a revedea Republica Moldova, în cadrul unei delegaţii multiple de reprezentanţi ai unor firme private, naţionale şi multinaţionale, posesoare de know-how şi chiar de consistente fonduri nerambursabile din partea Băncii Mondiale sau a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, toate destinate unor proiecte de modernizare a economiei şi administraţiei fraţilor noştri din stânga Prutului.

Aţi venit într-un moment favorabil”, ne-a întâmpinat prietenos încă de la sosire una dintre mai vechile noastre cunoştinţe basarabene. O bucurie nedisimulată de a primi oaspeţi din România şi din alte ţări europene am întâlnit pretutindeni unde s-au purtat discuţii, de la Agenţia „Apele Moldovei” sau Agenţia pentru cadastru, până la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Justiţiei, Guvern sau Parlament. Uneori, interlocutorii noştri, cum a fost cazul profesorului Anatolie Zolotcov, viceministru al construcţiilor şi dezvoltării regionale, au ţinut să sublinieze cu discreţie sprijinul preţios primit din partea României pentru refacerea locuinţelor cetăţenilor moldoveni care au avut de suferit în urma inundaţiilor din vara anului 2010.

Aşadar, o atmosferă propice discuţiilor pentru identificarea de proiecte comune, pentru stabilirea unor colaborări instituţionale care să dea substanţă dialogului şi colaborării pe termen lung. Desigur, nu toate lucrurile au culoarea roz în Basarabia. Unele aspecte care creează nemulţumiri ni le-au semnalat partenerii de discuţii, altele le-am putut vedea la televizor sau citi în presa scrisă: măriri intempestive de preţuri operate de mari companii la servicii, telefonie şi alimente, întârzierea unor proiecte şi, pe deasupra tuturor, dispute politice aproape neîntrerupte privind alegerea preşedintelui şi stabilirea configuraţiei finale a structurilor de putere. Prelungirea acestor dezbateri consumă multă energie şi induc o anumită stare de indecizie la nivelul instituţiilor şi chiar de nesiguranţă în rândul populaţiei. Mai ales cetăţenii obişnuiţi sau micii întreprinzători resimt din plin efectele crizei, dar şi ale lipsei unei perspective politice clare. Am cunoscut un om de afaceri în domeniul construcţiilor şi al îmbunătăţirilor funciare care a reuşit cu greu să păstreze o parte din vechile utilaje din perioada sovietică (compresoare, escavatoare etc.). A intervenit cu succes la inundaţiile din vara anului trecut. Utilajele sunt însă învechite, îşi doreşte altele noi, mai performante, bazate pe tehnologii de vârf din Occident. Dar acestea sunt foarte scumpe, iar creditele greu de returnat dacă ţinem seama de posibilităţile unui cetăţean cu venituri medii în Republica Moldova. Este preocupat de lipsa resurselor financiare, dar şi de atitudinea prea puţin înţelegătoare, după opinia sa, din partea organismelor internaţionale faţă de nevoile de finanţare ale moldovenilor. În plus, îl nelinişteşte prelungirea incertitudinilor în privinţa situaţiei politice din ţară. Îmi spune cu amărăciune în glas: „Am votat pentru democraţie cu amândouă mâinile. Înţelegem mersul evenimentelor, al lumii. Ştim direcţia. Dar nu este suficient. Am impresia că adeseori interesele noastre sunt ignorate, că nu suntem luaţi în seamă aşa cum ne-am aşteptat. Suntem în bătaia vântului. Ca o fereastră întredeschisă… Persistă multe incertitudini. Nu ştim ce va fi mâine”.

Mai târziu, după alte întâlniri şi discuţii, aveam să mă conving că o fereastră întredeschisă poate fi o promisiune, o încercare de a respira aerul curat al unei noi evoluţii. Dar la fel de bine, o fereastră întredeschisă poate fi izbită şi închisă la loc, în cazul unor turbulenţe externe care depăşesc rezultanta forţelor din interior. Un joc complicat, cu multe mize, în pofida dimensiunilor tânărului stat moldovean. Regimul separatist din regiunea transnistreană continuă să provoace numeroase probleme puterii centrale de la Chişinău. Ruptura dintre cele două maluri ale Nistrului pare că a încremenit de câţiva ani încoace. „Un conflict îngheţat, asta este”, îmi spune un bun cunoscător al problemei. De câtva timp, şi Autonomia Găgăuză (Găgăuz Yeri) pare că discută şi se coordonează mai mult cu administraţia de la Tiraspol decât cu guvernul Moldovei. Pe deasupra tuturor, prin diverse canale, vocea Moscovei încurajează pretenţiile autonomiste sau separatiste şi continuă să facă promisiuni despre o posibilă stabilitate, însă numai în anumite condiţii… În sfârşit, discuţiile şi disputele pe teme istorice nu au încetat niciun moment. Guvernarea democrată a declasificat în 2010 un mare număr de documente din arhivele secrete ale totalitarismului bolşevic, care aduc la lumină noi dezvăluiri despre crimele în proporţii de masă comise împotriva basarabenilor sub ocupaţia sovietică. Pe de altă parte, o serie de istorici şi politicieni afiliaţi Partidului Comuniştilor continuă să descrie evenimentele trecute şi mai recente ca şi cum Stalin sau PCUS s-ar afla încă în scaunele decizionale de la Moscova. O carte tipărită recent – Problema basarabeană în istoriografie. 1917-1947 –, semnată de Sergiu Nazaria (istoric) şi Victor Stepaniuc (unul dintre ideologii PCRM) şi având printre numeroşii sponsori şi Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău, continuă să sperie populaţia paşnică a Moldovei cu „renaşterea pretenţiilor revanşarde ale şoviniştilor români”, care desigur pot fi înfăptuite „doar printr-o vărsare de sânge”. Aceşti adepţi întârziaţi ai teoriei moldoveniste, inspiraţi şi incitaţi de centre mai puternice din afară, nu ezită să formuleze însă revendicări iredentiste, susţinând că „partea română a Moldovei” reprezintă „pământuri istorice moldoveneşti” şi, de aceea, „cu fraţii noştri moldoveni noi în orice moment suntem gata să ne reunim într-un stat unic moldovenesc” (Problema basarabeană în istoriografie. 1917-1947, p. 360-361).

Când ne-am încheiat vizita la fraţi, aceştia se pregăteau să-l primească pe vicepreşedintele american Joe Biden, de prezenţa căruia la Chişinău îşi legau numeroase speranţe. Despre această vizită, ca şi despre implicările SUA, Uniunii Europene, Federaţiei Ruse şi României faţă de cursul democratic al Republicii Moldova, într-un număr viitor al revistei.

 

Ioan C. Popa

 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult