22
September , 2017
Friday

În urmă cu câteva luni se publica în revista noastră un amplu documentar intitulat „Între realității și iluzii: Marea ispravă de după 1989”. Încercam să descifrăm, cu luciditate, tot ce am putut noi realiza în ultimii 20 de ani de democrație. Și suntem nevoiți să constatăm că speranțele și așteptările noastre nu s-au îndeplinit decât parțial în economie și în nivelul de trai, și doar pentru foarte puținii care au reușit în afaceri de tot soiul, cum ar fi de cele de consulting sau imobiliare. N-avem decât să revedem listele cu marii miliardari români ai timpului nostru!

În această perioadă de trecere la economia de piață a fost demolată, practic, industria românească, cea denumită socialistă, funcțională de bine de rău, cu valorile și minusurile sale, clădită din sudoarea celor mulți, cu multe sacrificii și care a devenit, sub presiunile tranziției, morman de fiare vechi, vândut foarte ușor unor investitori străini sau făcut cadou „băieților isteți”.

În același timp, va trebui să menționăm că trecerea de la economia planificată central la cea de piață funcțională s-a dovedit a fi un proces mult mai complicat și mai complex decât se crezuse inițial, ce ar fi trebuit să aducă restructurări profunde în activitatea tuturor ramurilor economice. Și ce constatăm? O transformare incredibilă. Că, de pildă, marea hală a fostelor uzine „Electroputere” din Craiova, în care se produceau transformatoare de înaltă tensiune și piese pentru locomotive, s-a metamorfozat în supermarket, în care se vând produse alimentare, cu precădere importate din străinătate.

Dar nu este vorba doar de unul sau câteva cazuri de asemenea reîntruchipări, ci de o mulțime: peste 20 de foste fabrici care duduiau în perioada comunistă, acum înglodate în datorii, aduse la stadiul de faliment, au fost înlocuite, treptat, de mall-uri ce pot fi întâlnite pe toată harta țării. O trecere sumară în revistă vorbește de la sine despre ceea ce am dori să sugerăm.

Laromet”, vestită pe vremuri, se transformă într-un hipermarket și un magazin special, pe o suprafață construită de 40.000 mp. „Electroaparataj” va vinde „diverse” locuitorilor din Pantelimon. Lucrările sunt în curs de desfășurare. Fabrica de textile „Dacia” va fi înlocuită cu un mall pe suprafață de 5 ha, pe care o deținea întreprinderea. În Colentina apare un mall în locul întreprinderii „Helitube”. Se dorește ca această construcție să fie terminată la sfârșit de an. În locul „Hidromecanicii”, compania CORA va executa un centru comercial. Și fabrica „Asco- Bacău” capătă aceeaşi destinaţie.

Şi exemplele se continuă. Astfel, renumita fabrică „Tractorul” din Brașov, pe lângă mallul proiectat, dezvoltă și o structură de birouri și rezidențiale. Tot la Brașov, în locul întreprinderii „Fartec” se va înălța, într-un ritm ceva mai lent, mall-ul Korona. Pe terenul de 6 ha al fostei „Fabrici de scule și unelte – IUS” din Braşov este planificată dezvoltarea unui proiect care cuprinde un mall, spații de birouri etc.

Platforma „Electroputere” va transforma fostele hale de producţie într-un mare centru commercial. Fosta întreprindere „Țesătura”, devenită “Iașitext”, se transformă într-un mall, pe terenul de 5 ha. La rândul său, fabrica ieșană „Nicolina” devine un un spaţiu destinat comerţului. Pe terenul fabricii „Trefco” din Galați, investitori italieni ridică, de asemeni, un mall. Mai amintim întreprinderea „Tehnofrig” din Cluj Napoca, ce se transformă în centru comercial „Dedeman”, ceea ce se va petrece și cu fabrica de tricotaje „Someșul” și cu faimosul „Rocar” din București. Platforma „Danubiana” a fost demontată în bucăţi vândute, urmând să fie lichidată şio fabrica ce poartă acelaşi nume. Și vom aminti că nu am putut cuprinde în această pagină lista completă cu foste întreprinderi devenite mall-uri ori spații comerciale complexe, ci am semnalat doar o parte dintre cele consemnate în mass-media, şi amintim de „money.ro”.

În ceea ce ne privește, am fi preferat ca multe dintre vechile întreprinderi să fi fost modernizate, refăcute sau redefinite, să devină entităţi productive în care sute de mii de oameni să vină să lucreze, nu doar să cumpere produse sosite din afara țării, așa după cum se petrece în prezent. O cifră pe care o prezentăm în continuare poate că deslușește mai bine ceea ce dorim să afirmăm: avem doar 4,3 milioane de angajați (faţă de peste 8 milione de angajați în anul 1990) și 5,5 milioane de pensionari, față de 3,5 milioane în 1990. La care mai adăugăm şi o forţă de muncă substanţială, nefolosită – 539.666 de şomeri înregistraţi oficial, în aprilie 2011, în acest caz intervenind şi urmările crizei economice, gestionate la noi în ţară aşa după cum se ştie. Evident că și construcția mall-urilor necesită mari investiții străine și dă de lucru unei categorii de salariaţi, în primul rând de tip comercial, dar ar fi fost de preferat să fie făcute mai multe investiții în structuri productive românești. Toată această lume a fabricilor şi uzinelor din trecut, pe care am prezentat-o, a cerut effort uriaş, ingeniozitate, competenţă, talent, pe care poporul român le-a dovedit din plin în condiţiile tehnice şi sociale ale acelor vremuri.

Nu suntem sceptici. Nu plângem după ce a fost, ci ne gândim la ce-am dori. Poate că se va ajunge și la o soartă mai bună prin revigorarea unor unităţi dedicate producţiei, deoarece cadrul economic nou construit ar permite. Rămâne însă să fie puse în acord necesitățile românești cu dorințele și solicitările celor mari din Uniunea Europeană și nu numai.

Sunt, oare, speranţe deşarte?

Carol Roman

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult