26
September , 2017
Tuesday

Evaluări

Turcia, „putere pivot” în Balcani

Reporter: editura June - 16 - 2011

Dacă ar fi să analizăm politica externă a Turciei în ultimile decenii, am surprinde aspecte extrem de interesante, impuse de o logică pragmatică, apărută în momente deosebite atât în plan interenaţional, cât şi regional. Ar fi greşit să credem că orientarea după anii 90 nu a fost influenţată de administraţia de la Wasinghton. SUA, prin mijloace specifice, au creat în cazul Turciei imaginea unei ţări cu statut de lider regional, iar trecutul otoman a stimulat din plin această percepţie. Poziţia de membru NATO şi, puţin mai târziu, cea de aspirantă la Uniunea Europeană aveau să schimbe opţiunile în ce priveşte politica externă a Turciei, după 1989, când liderii au înţeles că globalizarea este ireversibilă, iar Turcia nu are decât o direcţie: deschiderea economică. Dar asta nu putea fi făcută oricum, pentru că societatea era marcată de doctrinele deloc de neglijat ale lui Turgut Özal şi Ismail Cem, ce propovăduiau, printre altele, retorica „războiului rece. Acest context a impus un exerciţiu interesant, prin care o ţară – până la urmă balcanică a început să construiască o strategie nouă de acţiune externă, întrun spaţiu marcat de criza economico – financiară, cu scopul de a deveni o nouă putere regională, cu un rol definit în lume”.

Există aprecierea că actualul ministru de Externe turc, Ahmet Davutoglu, promotorul acestei direcţii, a încercat să despartă preocuparea excesivă pentru aderarea la UE de necesitatea unei poziţii de influenţă zonală, din Balcani până în nordul Africii şi Asia Centrală. Căile pe care le propune şeful diplomaţiei sunt cele economice, culturale şi, nu în ultimul rând, politice, care, în opinia sa, trebuie să interacţioneze paşnic. Ceea ce se distinge este segmentul ajutorului pentru dezvoltare, pe care ţările din Balcanii de Vest îl aşteaptă. Agenţia de Cooperare Economică a Turciei (TIKA) a fost însărcinată cu un rol important în procesul construirii unei noi strategii economice pentru ţările non-membre UE din regiunea balcanică. Nici în planul cultural lucrurile nu au rămas pe loc, deoarece, prin creşterea numărului de centre culturale finanţate de Turcia în Balcani, s-a dorit continuarea unor vechi tradiţii în rândul populaţiilor de cultură islamică. Greutăţile cele mai frecvente în acceptarea unui sprijin cultural au fost legate de perceperea mesajului venit din partea unei ţări urmaşe a Imperiul Otoman, care a lăsat urme greu de şters într-un spaţiu în care vechile trăsături comportamentale sunt prezente şi acum. Dar aceste impedimente nu au descurajat diplomaţia turcă. Dimpotrivă. Mijloacele de asistenţă sau ramificat, cuprinzând cele mai diverse domenii. În ce priveşte elaborarea unei noi doctrine de politică externă, un rol deloc de neglijat l-au avut tendinţele geopolitice din regiune. Restructurarea Irakului după interese americane, poziţia specială a Iranului, mişcările fără precedent din ţările arabe sunt câteva dintre cele mai importante elemente care au configurat o nouă hartă politico-militară a regiunii, în care Turcia a reuşit să propună o matrice de politică externă destinată regiunilor apropiate. Schimbarea a fost posibilă în condiţiile în care Ankara şi-a dat seama că accederea la o poziţie de lider regional poate influenţa mult mai mult Occidentul, pe care l-a urmat decenii de-a rândul fără comentarii. Astfel, dintr-un stat la frontiera cu Europa, Turcia a declanşat procesul de construire a unei strategii de putere pivot în zonă. O demonstraţie în acest sens este faptul că Turcia a început să joace şi rolul de mediator în conflictele din Balcani, în paralel cu cea de investitor. Se vorbeşte, şi nu degeaba, că asistăm la o a doua sosire a Turciei în Balcani, cu o poziţie diferită de cea a Imperiului Otoman, întrucât acum apropierea este definită de dorinţa de a ajuta, de a stinge potenţiale conflicte şi de a construi sisteme de cooperare puternice, care să sprijine intregarea în structurile occidentale.

Din păcate, piaţa balcanică este prea puţin cunoscută, şi, cu toată dorinţa de cooperare economică manifestată în regiune, nu are datele necesare de a oferi Turciei anvergura pe care şi-o doreşte. Ori, în doctrina turcă de construire a poziţiei de lider regional, factorul economic ocupă un loc de primă importanţă, de care Turcia a început să ţină cont în mod evident în acţiunile sale din Balcani. În acest sens este edificator Forumul de Afaceri Saraievo 2011, organizat în capitala baosniacă la începutul lunii aprilie a.c. de Banca Internaţională Bosna şi Banca Islamică de Dezvoltare, în scopul conectării investitorilor din întreaga lume cu antrepenori din Bosnia şi regiune. Printre ţările prezente au fost Turcia, Kuweit, Arabia Saudită, SUA, Malaezia.

Apropierea de piaţa europeană, structura existentă, cu potenţial de dezvoltare, forţa de muncă calificată şi competitivă, moneda şi un sector bancar sănătos sunt avantajele acestei regiuni, dominată de legături istorice nu numai culturale, ci şi industriale şi educaţionale, arată Murat Yuleek, preşedintele consiliului de administraţie a băncii turceşti de investiţii TAIB. Forumul a fost organizat cu scopul declarat de a dezvolta o piaţă care să ofere bunuri şi oportunităţi tuturor investitorilor.

Interesant de remarcat este faptul că în regiune, ponderea investiţiilor este în educaţie. În privinţa potenţialului de investiţii din Europa de sud–est, unul din participanţii la Forum, şeicul Saleh Abdullah Kamel, un miliardar, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Islamică, aratăpentru realizarea planurilor educaţionale şi a altor planuri trebuie avută în vedere o imagine care trebuie combinată cu banilucru simplificat de sistemul bancar islamic”. Acest aspect subliniază, de fapt, că, spre deosebire de sistemul bancar convenţional, cel islamic nu vizează profitul, iar la baza relaţiilor economice stă postulatul, care interzice investiţiile în afaceri contrare principiilor Islamului.

În acest efort de restructurare a raporturilor cu lumea balcanică, există deopotrivă interesul Turciei şi al altor investitori din zona islamică, de a ajuta regiunea să devină un exemplu de dezvoltare economică de succes . Este demn de reţinut faptul că în poziţia oficială a guvernului turc se precizează că avem o strategie serioasă pentru Balcani, regiunea fiind una din principalele priorităţi ale politicii externe. În acest sens, Geybulla Ramazanoglu, consilierul premierului Recep Tayyip Erdogan, subliniazăTurcia va fi bucuroasă să contribue mai mult şi să medieze disputele bilaterale dintre ţările din Balcani”.

În contextul în care implicarea Turciei în zonă este aşteptată de majoritatea ţărilor balcanice, diplomaţia turcă prezintă o strategie interesantă. Unul din veteranii diplomaţiei turce în Balcani, ambasadorul Ali Engin Oba, preciza, în numele Ministerului de Externe că vrem să extindem politica noastră în întreaga regiune a Balcanilor, atât politic, cât şi economic, calificând misiunea Turciei drept o manifestare a unei puteri moderate.

Dacă în urma destrămării fostei Iugoslavii, Turcia nu a mai avut influenţa pe care şi-a dorit-o în acest spaţiu, iată că Ankara şi-a revizuit strategia. Iar noua politică lansată de ministrul de Externe Davutoglu a fost primită de ţările balcanice cu interes. Obiectivele diplomatice turce sunt consolidarea legăturilor economice, depăşirea diferenţelor şi relizarea securităţii pentru toată lumea. Turcia se declară pregătită să ajute ţările din regiune prin iniţiativele sale echilibrate şi prin mediere, se precizează în poziţia guvernului de la Ankara. În acest context, analistul german Dusan Reljic, specializat pe problemele relaţiilor internaţionale şi securităţii, apreciază că Turcia poate aduce mulţi investitori în Balcanii de Vest, ajutând astfel la restabilirea unei poziţii de frunte în zonă“. Acesta a adăugat totuşi că în plan politic, regiunea va continua să se adreseze în primul rând SUA, Europei şi Rusiei pentru sprijin, pentru integrarea în NATO şi UE, întrucât acest spaţiu are nevoie de suport politic şi securitate energetică, aspecte ce nu pot fi oferite în prezent de Turcia.

Un lucru este cert: viitorul prezenţei economice turceşti – în condiţiile în care Turcia nu este un partener în regiune la nivelul potenţialului de care dispune va fi decisiv pentru rolul de lider pe care această ţară îl poate juca în regiune, în măsura în care investiţiile vor deveni semnificative pentru zona Balcanilor.

Fără a fi o concluzie, se poate aprecia că această ofensivă diplomatică a Turciei este un demers demn de subliniat în condiţiile importanţei lumii balcanice pentru securitatea şi pacea europeană şi nu numai. Este greu de explicat de ce ţările balcanice membre UE privesc spaţiul balcanic din care fac parte ca pe ceva lipsit de interes sau se limitează la procuparea pentru soluţionarea unor dispute bilaterale. Liderul regiunii va fi recunoscut după implicări şi strategii precum cele făcute de Turcia în prezent şi nu după dorinţe şi planuri exprimate la reuniuni şi manifestări zonale.

 

 

Dr. Vasile Leca

Analist pe probleme balcanice

 

 

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult