20
September , 2017
Wednesday

Editorial

Redute

Reporter: editura October - 18 - 2011

O fotografie publicată recent în presă ni-l înfăţişează pe Johannes Hahn, comisarul european pentru politici regionale, discutând cu ministrul român al Afacerilor Europene, Leonard Orban, bine dispuşi, voioşi chiar. S-ar fi părut că au avut de comiunicat votanţilor europeni reuşite deosebite, care le-au adus surâsul pe chipuri. Explicaţia fotografiei manţionate este, însă, una deloc optimistă, deoarece cei doi înalţi demnitari se refereau la problemele întâmpinate de România în absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană. Problemă grea, extrem de grea, care poate ar fi trebuit să aducă pe frunţile celor doi mai curând încruntarea.

Cei ce s-au interesat în special de absorbţia acestor fonduri, acum, în perioadă de criză, s-au arătat a fi marii contributori, ca Germania, Franţa ş.a. Aceştia, acum, în ceasul al 12-lea, s-au sesizat de faptul că unele state nu au fost capabile să absoarbă decât cote extrem de mici din fondurile ce s-ar fi aflat la dispoziţia lor şi ar fi trebuit să fie ajutate pentru a se dezvolta şi reduce distanţa faţă de performeri, conform actului fundamental de aderare la Uniunea Europeană. Nimeni nu pune la îndoială buna credinţă, dar în loc de sprijin pentru a se putea cuceri reduta greu accesibilă a fondurilor structurale, solicitanţii s-au izbit de o seamă de piedici, sau mai degrabă „greşeli”, aşa cum atestă şi primul raport privind viitoarea politică de coeziune, prezentat la Strasbourg. Dacă ar fi să inventariem aceste aşa-numite „erori”, vom aminti procedurile prea complicate, întârzierile în răspunsuri, prea mult control inutil, deficienţe de fonduri şi resurse administrative, care au împiedicat absorbţia, potrivit amintitului raport, prezentat de eurodeputatul german Michael Theurer. Întârzieri au apărut şi în perioada de programare, precum şi datorită unor cauze provenite din diferenţele legislative dintre statele membre şi legislaţia comună a UE, care ar fi trebuit reglate mai din vreme pentru gestionarea programelor operaţionale la nivel naţional şi regional.

Prin acest enunţ nu încercăm să uşurăm responsabilitatea factorilor naţionali – în fond, alte state au reuşit mai bine, chiar şi în aceste condiţii – dar eforturile acestora, atâtea câte au fost, ar trebui evaluate cu o măsură raţională. În acest context a apărut şi un ministru român al Afacerilor Europene, preocupat, prin misiune, de absorbţia fondurilor de la Uniunea Europeană. Deşi nu se cunosc prea multe despre antecedentele activităţii înaltului oficial acreditat la un moment dat la Bruxelles, apare o nelinişte: oare domnia sa s-a implicat într-o măsură eficientă, fiind acolo, la Bruxelles, în calitate de comisar european pentru multilingvism, pentru a se putea recepţiona fonduri europene, pentru ca România să nu se afle chiar pe ultimul loc al accesării acestor banilor europeni? Ne întrebăm doar…

Suntem convinşi că avem un eşalon suficient de puternic de specialişti, doritori de performanţe pentru ţara noastră. După cum mai credem că şi cei care au deţinut înalte funcţii la conducerea unor ministere ar fi dorit să nu fie categorisiţi ca „repetenţi” la acest capitol; fie nu s-au priceput, fie nu au fost ajutaţi, fie au şovăit în faţa opreliştilor birocraţiei (formulare, statistici, analize, referate de specialitate, diverse apeluri etc), fie au fost copleşiţi de alte răspunderi cărora trebuiau să le facă faţă sub presiunea derulării evenimentelor interne.

Şi încă o menţiune ce merită a fi reliefată. În amintitul document prezentat Parlamentului European se dă un ultim avertisment în cadrul măsurilor propuse pentru bugetul 2014-2020: cei care nu au reuşit să cheltuiască, să nu mai primească bani! Această prevedere evident că a stârnit mari dispute în rândul eurodeputaţilor. Pe aceeaşi linie punitivă se înscrie şi ultimul „decalog” (de data asta, doar cu şase legiferări) privind guvernanţa economică a UE, aprobat de către Parlamentul European: misiuni de supraveghere, aplicarea de amenzi pentru statistici frauduloase, pentru neprezentarea promptă de informaţii cu privire la bugete ş.a.

Într-o asemenea conjunctură, în care problemele economice naţionale devin ale întregii Uniuni, se subînţelege cât de gravă este situaţia economico-financiară a construcţiei europene, precum şi măsurile ce urmează să fie luate. Alături de continuarea politicilor restrictive luate până în prezent, UE consideră oportună şi necesară o simplificare a procedurilor de acordare a fondurilor europene, astfel încât şi statele care întâmpină evidente dificultăţi în acest proces să aibă o şansă în plus, iar „redutele” să poată fi cucerite…

Carol Roman

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult