7
November , 2017
Tuesday

Editorial

Zâzanie în stupul de albine

Reporter: editura November - 19 - 2011

Cei ce au crezut că intrând în Uniunea Europeană vom nimeri într-un Eden, s-au înşelat amarnic. Doar după câţiva ani ne-am trezit înconjuraţi nu de îngeri mărinimoşi şi îngăduitori cu noi, „săracii Europei”, ci cu oameni cu care, după începuturi generoase, s-au ocupat cu precădere de „ale lor”. O vreme, lucrurile au mers mai binişor, după care mecanismul european s-a gripat, a început să fumege, roţile avansului au încetinit şi lumea s-a trezit în beleaua mare a crizei. Numai că noi, cum – necum, precauţi nevoie mare, deşi unii spun că tardiv, din moment ce ne-au trebuit aproape doi ani să recunoaştem că lumea e în criză, am apucat totuşi să luăm o seamă de măsuri economice ce ne-au ferit cât de cât, până acum, de ravagii şi mai mari, cum ar fi cel suportat de balcanica Grecie. Am intrat în epoca împrumuturilor masive pentru a-i feri pe cei mulţi de efecte devastatoare, care, deşi s-au simţit şi la noi, pot fi socotite, cu indulgenţă, a fi la limita suportabilităţii.

Oricine se poate întreba: dacă am fi rămas pe cont propriu şi n-ar fi existat Uniunea Europeană, în care să ne încadrăm benevol, prin asentimentul populaţiei şi al factorilor politici, ne-am fi descurcat, oare, mai bine? Într-o lume a interdependenţelor economiilor, a globalizării, a crede că de unul singur poţi face faţă unui asemenea taifun, cum este, de pildă, actuala criză, poate fi, neîndoielnic, o aberaţie fatală. Oare miliardele de euro ce ne-ar fi stat la dispoziţie ca fonduri structurale şi din care noi nu am fost capabili să înfulecăm decât 3,4 %, potrivit altora, până la 14%, nu ne-ar fi putut ajuta în zbaterea noastră? Se promite acum că în anul 2012 vom absorbi 20% din ceea ce ni se pune la dispoziţie, ceea ce nu ar fi de ici, de colo (dacă nu ne uităm, totuşi, la cei care au izbutit mult mai mult). Poate că am fi reuşit mai mult pe plan economic nu numai dacă cei din ţară, care ce ne conduc destinele, ar fi fost mai temeinici în absorbţia fondurilor, dar şi dacă miniştrii europeni de la Bruxelles ar fi grăbit soluţionarea gravei probleme a Greciei, care are bănci în România, cu o expunere majoră pe piaţa românească. Întârzierile în decizii importante ale amintitelor autorităţi au continuat şi continuă să aibă efecte negative asupra multor ţări din arcul UE şi, în condiţiile interdependenţei de care aminteam, şi asupra economiei ţării noastre. Pericolele aflate la orizont potenţează criza, făcând posibil un nou val de recesiune, cu toate frânele de dezvoltare pe care le implică: pieţe de credit nesigure, creşterea costului creditărilor, restrângerea comerţului.

Vorbeam mai la început că n-am intrat în Eden. Uneori se creează impresia că ne aflăm într-un stup de albine. Disputele dintre marii potentaţi europeni, reprezentaţi prin cancelarul Merkel ori preşedintele Sarkozy, care tot amână decizii ce pot fi fundamentale pentru destinul Europei din motive „necunoscute”, dar cunoscute de toţi, ne induc această constatare. Neîndoios că cei doi mari europeni îşi propun să sprijine construcţia europeană, însă în prim-plan se află ocrotirea propriilor ţări, nu care cumva acestea să se vadă nevoite să renunţe la privilegiile cu care s-au învăţat de mulţi ani. Asperităţile dintre partenerii europeni au continuat şi vor continua, în ciuda unor comunicate meşteşugite. Nu altul decât Herman von Rompuy, preşedintele Consiliului European, se neliniştea: „Sunt conştient de sensibilităţile care există între statele din Zona Euro şi restul statelor membre ale UE”. Nu de mult, preşedintele Nicolas Sarkozy i-a transmis premierului britanic Cameron că a pierdut „o bună ocazie să tacă” referindu-se la criticile făcute de acesta la adresa măsurilor anticriză: „Ne-am săturat să ne criticaţi şi să ne spuneţi ce să facem. Spuneţi că urâţi euro, iar acum vreţi să vă amestecaţi în întâlnirile noastre”. În acest stup de albine, care este la ora actuală nivelul la vârf al Uniunii Europene, nu se putea să nu fie amestecat şi premierul unui alt important stat european dator vândut, Italia, şi care s-a declarat jenat de zâmbetele sarcastice, pline de subînţeles, dintre Angela Merkel şi Sarkozy. „Nimeni nu este în măsură să dea lecții partenerilor”, a spus primul ministru Berlusconi, într-un comunicat privind situația crizei datoriilor suverane din UE.

Să sperăm că în cele din urmă, în Europa, lucrurile vor fi reglementate şi nu va trebui să se procedeze conform vechiului dicton „Scapă cine poate”. Uniunea Europeană se îndreaptă în mod cert fie spre o „asociaţie de state” menită să regleze situaţiile financiare ale tuturor statelor europene sub o singură cupolă, fie o „federaţie”, ceea ce ar însemna armonizarea poziţiilor naţionale şi câştigul pentru întregul ansamblu european, care s-ar putea afirma ca o singură voinţă şi care să asigure climatul de libertate, dezvoltare şi securitate. Chiar părinţii fondatori ai Uniunii Europene au prevăzut că deciziile impuse la nivel înalt, de-a lungul anilor ce vor trece, vor determina înfăptuirea identităţii economico-politice europene, ceea ce va însemna, de fapt, federalizarea europeană.

În răstimpul în care criza şi-a făcut de cap în Zona Euro, întregul continent a stat cu sufletul la gură în faţa zumzetului care se auzea din stup. Iar calea agreată în final – reducerea datoriilor Greciei, creşterea fondului UE de susţinere a statelor aflate în dificultate, angajamentul Italiei de a lua noi măsuri fiscale şi recapitalizarea băncilor – nu este, din perspectiva argumentaţiei anterioare, decât un rezultat aşteptat.

 

Carol Roman

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult