20
September , 2017
Wednesday

Efigii

Savantul Henri Coandă despre români celebri

Reporter: editura December - 19 - 2011

Am avut şansa de a mă întâlni adesea cu renumitul savant român Henri Coandă – după cum îi plăcea să sublinieze ori de câte ori avea ocazia – atât în zilele întoarcerii sale din Anglia, cât şi după aceea. Se fălea cu înaintaşii săi celebri, proveniţi din Ţară, despre care îmi relata cu multă căldură şi dăruire în orele petrecute împreună în casa pusă la dispoziţie, de pe Bd. Magheru, convorbiri consemnate în interviuri publicate în presa română a acelor timpuri. Prin 1970 desfăşuram o anchetă internaţională printre laureaţi ai Premiului Nobel, în ziarul tineretului; savantul, văzând sumedenia de mari personalităţi ce-mi răspundeau – René Cassin, Ragnar Frisch, Werner Heisenberg, Alfred Kastler, André Lwoff, Alexandr M. Prohorov, Jan Tinbergen ş.a – a consimţit să redacteze un „punct de vedere” ce s-a constituit ca o prefaţă la cartea ce a apărut (C.R.)

 

Aş mai apela la un argument în explicaţia pe care încerc s-o dau succesului acestei anchete*: românii au dat omenirii, mai cu seamă în epoca contemporană, o mulţime de celebrităţi, înscrise cu majuscule în forul de cultură şi de civilizaţie al epocii. Ancheta nu porneşte dintr-o ţară anonimă, cu vacuum de aport la inteligenţa mondială, ci, dimpotrivă, de pe meleaguri pe care au trăit şi de pe care şi-au pornit zborul către înălţimi iluştri inventatori, descoperitori, mari oameni de cultură şi de artă, adevărate genii cu care omenirea se făleşte. Aş dori să amintesc numai câţiva dintre aceşti oameni celebri români, pe care i-am cunoscut şi apreciat. La începutul secolului (1906), Traian Vuia, constructorul aviator, primul în lume s-a înălţat de la sol prin forţa motorului instalat pe propriul avion, zbor celebru pentru acele vremuri. ÎI pomenesc apoi pe Aurel Vlaicu, un alt aviator constructor, „om al zilei”, la Viena, încă în anul 1912. În cortegiul evocărilor îmi amintesc de renumitul inginer Anghel Saligny, făuritor al sistemului de poduri metalice de peste Dunăre și Borcea, precum şi iniţiator al reaşezării pe baze moderne a portului Constanţa. Îi numesc apoi pe prietenul meu de faimă mondială M. Costiescu-Ghica şi pe inginerul Gogu Constantinescu, părintele ştiinţei sonicităţii, cu care m-am întreţinut deseori în laboratorul său de pe o insulă de pe Tamisa. Şi matematicienii Gh. Bothezatu, Serghiescu… În această sumară evocare o amintesc pe sensibila poetă care a fost Elena Văcărescu, care a desfăşurat o lungă şi susţinută muncă în diplomaţie, la Liga Naţiunilor, la Geneva, alături de un alt mare diplomat român, pe care atât eu, cât şi întreaga Europă raţională l-am apreciat: Nicolae Titulescu.

Pânza timpului îmi cerne pe dinainte alte şi alte figuri remarcabile… Genialul Brâncuşi, părinte al artei moderne pe plan mondial alături de care m-am aflat deseori în atelierul lui Rodin; doctorul Gheorghe Marinescu, acel mare om de ştiinţă care e întemeietorul şcolii româneşti de neurologie; ilustrul sociolog Dimitrie Gusti, preţuit peste hotare, solicitat să devină profesor la diverse universităţi şi colegii din America, animator al sectorului României la Expoziţia universală din 1937 de la Paris; gigantul Nicolae Iorga, ale cărui servicii aduse ţării, culturii româneşti şi celei universale i-au atestat virtuţile pe plan internaţional, l-au făcut celebru,… la care se adaugă generaţiile mai noi de oameni de cultură şi de ştiinţă, laureaţi şi onoraţi pe plan internaţional, zămisliţi pe pământul românesc. De aceea mi se pare pe deplin firesc şi legitim actul de valoare internaţională de a reuni piscuri ale contemporaneităţii într-o carte românească.

  • După citirea anchetei publicistului Carol Roman, printre laureaţi ai premiilor Nobel, m-am gândit la faptul de cum se poate că un număr atât de mare de personalităţi cunoscute s-au aşezat la masa de lucru şi au scris”. (H. Coandă)

*Din Prefaţa savantului român HENRI COANDĂ la ancheta internaţională realizată de Carol Roman printre laureaţi ai Premiului Nobel, intitulată „Există un secret al celebrităţii?”, publicată mai întâi în paginile ziarului „Scânteia tineretului”, în anii 1970-1971 şi apoi în volum, în Editura Politică, trei ediţii – 1971, 1975, 1982.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult