24
September , 2017
Sunday

O practică utilă

Ședințe comune de guvern

Reporter: editura February - 13 - 2012

În dinamica relațiilor dintre statele Uniunii Europene, organizarea ședințelor comune de guvern este o practică des uzitată. Intrarea României în spațiul comunitar, ca și activitățile de pre-aderare, au determinat guvernul de la București, oricare ar fi fost el, să se întâlnească până în prezent, în ședințe comune cu guvernul Italiei (în 2008 şi 2010), în patru şedinţe comune cu guvernul Ungariei – 2005 (Bucureşti), 2006 (Budapesta), 2007 (Sibiu) şi 2008 (Szeged) – şi într-o şedinţă comună cu guvernul Bulgariei, în octombrie 2011, la Bucureşti. Ședința comună cu Moldova a rămas doar un deziderat, amânată sine die din cauze, se pare, independente de București. Summit-ul interguvernamental este un barometru destul de bun al relațiilor bilaterale între state, această uzanță reflectând voința politică de cooperare și armonizare a opiniilor statelor implicate.

Ședințele româno-ungare între simbolism și pragmatism. Şedinţa comună a celor două guverne din 20 octombrie 2005, de la Bucureşti, a constituit o premieră în istoria relaţiilor bilaterale şi în regiune, fiind pentru prima dată când cele două guverne s-au întâlnit pentru a identifica liniile de convergenţă ale Planurilor Naţionale de Dezvoltare şi pentru a iniţia proiecte comune de colaborare. Cu prilejul celei de-a doua sesiuni a şedinţei comune de guvern, care a avut loc la Budapesta, la 16 noiembrie 2006, s-a evaluat stadiul realizării măsurilor convenite în 2005 şi s-au avansat noi propuneri de cooperare. La Budapesta, premierul Tăriceanu spunea: “Ședințele de guvern romano-ungare sunt clădite in spiritul unei reconstrucții istorice pe care aveam datoria sa o realizam, după modelul franco-german, model care a dat nu numai acest exemplu, ci a pus si piatra de temei a proiectului european”. În replică, despre summit-ul din 2007, ministrul de externe de pe atunci, Cioroianu, făcea următoarea precizare: “Am stabilit ca aceasta ședința sa fie una foarte pragmatica si aplicata pe subiecte foarte concrete, deoarece celelalte doua au avut mai mult o valență simbolică, fără să fie prea aplicate pe subiecte de mare interes”.Urmărind agendele sesiunilor interguvernamentale, precum și actele finale semnate, constatăm că, până la urmă, pragmatismul a prevalat simbolismului, ținta fiind un program operațional de cooperare europeană teritorială, concentrat pe bazinul riveran al Dunării, program operațional care sa fie finanțat din bugetul Uniunii Europene in perioada 2014-2020.

România-Italia, interese economice și infracționalitate. Condițiile social-economice actuale fac din Italia un partener special, de aceea, prima ședință comună a celor doua guverne a avut loc la Roma, in octombrie 2008. Temele de discuție au fost ample, polarizate în jurul relațiilor economice și al infracționalității cetățenilor români de etnie romă, prezenți în număr important pe teritoriul Italiei. În mai 2011, Silvio Berlusconi a venit la București pentru cea de-a doua reuniune inter-guvernamentală româno-italiană, iar pe agenda summit-ului au figurat aspecte de actualitate ale cooperării bilaterale, cu accent pe domeniul economic, politico-diplomatic, al justiţiei şi afacerilor interne, precum şi ale colaborării la nivel european şi internaţional. Cu acest prilej a subliniat că „Italia este al doilea partener comercial al României, am dori sa venim pe primul loc”. Problemele spinoase dintre cele două guverne au fost lăsate în seama organizării unui summit al societății civile, la care ar urma sa participe reprezentanți din piata muncii, din mediul universitar, mass-media si organizații de voluntariat. În cadrul acestor întâlniri Italia și-a reafirmat “sprijinul necondiționat pentru aderarea României la spațiul Schengen”. La aceste summit-uri au fost aduse în discuție și relațiile dintre UE şi Republica Moldova, reiterându-se faptul că Italia şi România sprijină parcursul european al acestui stat, continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene, inclusiv în Balcanii de Vest.

România și Bulgaria: durerea comună a aderării la Schenghen. În octombrie 2011 , guvernele României și Bulgariei au declarat ziua summit-ului ca fiind ” o zi speciala in istoria relațiilor dintre Romania si Bulgaria”. Paradoxal, în declarația comună se spune că “prin proiectele pe care le-am semnat am pus bazele unei colaborări intre tarile noastre”, ca și cum cele două țări nu ar fi vecine, ca și cum UE n-ar fi investit până acum milioane de euro în proiecte transfrontaliere. Din declarații, noi poduri urmează să lege cele două maluri ale Dunării, se vor construi hidrocentrale si se va onora parteneriatul în cadrul proiectului Nabucco, va fi realizat un brand al Dunării s.a. Când a venit vorba de spațiul Schengen, Premierul Bosko Borisov a declarat:”Pe tema Schengen nu avem ce sa spunem, Europa sa stea e liniștită, Romania si Bulgaria apăra in comun granițele comune ale UE. Apelez la celelalte tari din Schengen sa-si apere granițele așa bine ca noi”. Numai că Europa are altă părere, cel puțin deocamdată. Până una alta, cele două guverne au promis să se întâlnească anual în ședințe comune.

Ședința comună cu Moldova se amână… sine die. Inițiativa ședinței comune de guvern România-Moldova a fost lansată oficial în septembrie 2009 de către primarul Municipiului Iași, Gheorghe Nichita. La distanță de un an, la Summit-ul Dunării, premierii Emil Boc și Vladimir Filat au anunțat oficial că ședința guvernelor celor două state va avea loc în iunie 2011, la Galați. Miniștri de externe Theodor Baconski și Iurie Leancă au reînnoit anunțul în conferințele de presă din 16 martie și 27 mai, apoi în iunie Theodor Baconschi anunță amânarea pentru toamnă. Pe 22 septembrie, Boc și Filat decid ședința de guvern pentru luna noiembrie, dar aceasta tot nu a avut loc. La ședință ar fi trebuit să participe 7 ministere din guvernul României și omoloagele lor moldovene. Amânările au lăsat loc la tot felul de speculații, mai ales in presa de peste Prut, disfuncțiile “tehnice” nefiind credibile și anume că „grupurile de experţi mai au de lucru asupra proiectelor care au fost stabilite iniţial, dar şi de faptul apariţiei unor noi proiecte”. Ziariștii și opoziția din Moldova invocă mai ales problemele de natură geopolitică și creșterea divergențelor dintre București și Chișinău.

***

În concluzie, ședințele comune de guvern sunt expresia și sinteza voințelor politice ale celor două state care decid să se întâlnească. Spre deosebire de relațiile diplomatice formale, care nu se soldează neapărat cu decizii importante, o ședință comună de guvern presupune o agendă comună ce răspunde unor nevoi social-economice si politice concrete care implică aspecte vitale ale celor două țări.

Violeta Scurtu

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult