20
September , 2017
Wednesday

Scrutine decisive în toată lumea

Globul votează

Reporter: editura March - 20 - 2012

Dacă 2011 a fost anul revoltelor arabe şi al indignaţilor de tot felul, un an în care au căzut Mubarak, Ben Ali, dar şi Berlusconi sau Papandreu, 2012 va fi anul cetăţenilor, care îşi vor putea schimba liderii în multe părţi ale lumii.

Scrutinele prezidenţiale din state puternice precum Franţa ori SUA ţin capul de afiş al anului în curs şi ar avea drept urmare continuitatea sau transformări semnificative la nivel global. Alte zeci de competiţii electorale vor implica 53% din populaţia lumii. Scrutine cu miză mare vor avea loc în China, Coreea de Sud, Taiwan până în Mexic, Venezuela, trecând prin Europa, Iran şi Palestina, dar şi prin ţări africane precum Egipt sau Kenya.

Intrăm într-o eră a reînnoirii democraţiei însăşi, arată o analiză a „OpenDemocracy”. Cetăţeanul se opune politicii de modă veche, elitistă şi coruptă şi e dispus să se implice activ. Chiar cei care trăiesc sub regimuri autoritare revendică un loc în politica ţărilor lor şi se opun, la fel ca şi cei care trăiesc în democraţii, procesului politic actual.

Europa la urne. În Franţa vor avea loc alegeri prezidenţiale în primăvară, apoi, la scurt timp, legislativele (considerate mai puţin interesante, din moment ce vor confirma „direcţia” prezidenţialelor). Preşedintele Nicolas Sarkozy se află, cu doar câteva luni înainte de „întoarcerea la popor”, la cel mai scăzut nivel de încredere înregistrat de un preşedinte al Hexagonului din 1981 încoace. În pofida scorurilor considerate „îngrozitoare” din sondaje, liderul de la Elysée este cunoscut pentru talentul cu care se impune în campaniile electorale. Rezultatul „războiului” său cu stânga reprezentată de François Hollande va cântări greu pe harta politică a întregii Europe. Belgia se pregăteşte şi ea de alegeri, după ce a reuşit să instaleze un guvern abia după 541 de zile de la scrutinul din 2010. În toamna acestui an, actuala coaliţie atât de greu formată va sta faţă în faţă mai ales cu electoratul din Flandra, dată fiind componenţa sa majoritar valonă şi susţinută ca atare. Se speră ca Belgia să nu intre din nou în Cartea Recordurilor pentru răstimpul în care a trebuit să funcţioneze fără un guvern. Şi Slovacia pregăteşte alegeri, de data aceasta anticipate, după ce guvernul condus de Iveta Radičová a căzut în urma refuzului de a contribui la lărgirea Fondului European de Stabilitate. Interesant este că favorită, potrivit sondajelor, este formaţiunea „Smer”, cunoscută pentru tonul său naţionalist. În Serbia, de asemeni, au loc alegeri parlamentare, centrate pe confruntarea dintre dreapta euro-sceptică şi pro-europeanul partid al actualului preşedinte Boris Tadici. Şi în România alegerile locale şi parlamentare vor pune în confruntare directă dreapta aflată la putere de 7 ani şi stânga, care se prezintă în uniune cu formaţiunea liberală de pe eşichierul politic. Alegerile parlamentare din Ucraina se vor desfăşura sub semnul unei legi care interzice formarea coaliţiilor electorale, măsură legislativă care a iscat nenumărate comentarii în opinia publică, fiind considerată o tentativă a preşedintelui Ianukovici de a „controla democraţia”. Cei care îl acuză pe actualul preşedinte, cunoscut pro-rus, de persecutare a opozanţilor politici dau frecvent exemplul fostului premier Iulia Timoşenko, aflată în închisoare. Aşadar, alegeri sub semnul controverselor şi aici. Cât priveşte Rusia, întoarcerea preconizată a actualului prim-ministru Vladimir Putin în fruntea statului, unde a mai fost, de altfel, întâmpină un obstacol neluat în calcul atunci când s-a pus la cale „rocada” Putin-Medvedev: opoziţia din partea opiniei publice. Acuzaţiile de fraudare a alegerilor parlamentare de la sfârşitul anului trecut au fost confirmate chiar de către Parchetul rus, dar asta nu a însemnat că autorităţile centrale au fost de acord să reia scrutinul. Totuşi, date fiind numele contra-candidaţilor săi – bătrânul „stalinist” Ghenadi Ziuganov şi „comediantul” Vladimir Jirinovsky, cum îi numeşte presa internaţională – se poate considera că Vladimir Putin va câştiga funcţia supremă în stat.

Americile, în fierbere electorală. În mod evident, capul de afiş electoral al anului 2012 vor fi şi de această dată alegerile prezidenţiale din SUA, cuplate cu bătăliile pentru locurile din Senat şi Cameră. Rundele „primare”, de desemnare a viitorului oponent al actualului preşedinte democrat şi candidat pentru un al doilea mandat Barak Obama, cern încă de la începutul anului. Republicanii mai au pe agenda anului electoral 2012 o eventuală câştigare a controlului în Senat şi a majorităţii în Camera Reprezentanţilor. În Mexic, favoritul în alegeri se numeşte Enrique Peña Nieto, fost guvernator, care pregăteşte prima schimbare de putere în această ţară după 12 ani. Şi Hugo Chavez va încerca să se menţină la putere în Venezuela, iar opoziţiei îi revine greaua misiune de a ridica un contracandidat pe măsură.

Africa alege. Libia alege liber pentru prima oară după interzicerea, în 1952, a partidelor politice. În pofida fireştii dezorganizări rămase în urma unui regim atât de sever, alegerile din această vară se vor constitui în cel mai bun exemplu că anul 2012 este un an al cetăţeanului care votează şi alege liber. Este valabil şi pentru Egipt, tara în care, în luna iulie, vor avea loc alegeri prezidenţiale. Din păcate, Egiptul este încă marcat de protestele faţă de guvernul militar interimar, acuzat că face tot posibilul pentru a prelua puterea politică. Favorit rămâne fostul şef al Ligii Arabe, Amr Moussa. Deşi a avut doar trei cicluri prezidenţiale de la declararea independenţei, Senegal este considerat un stat mai puţin autoritarist şi mult mai stabil decât vecinii săi vest-africani. Reales în 2007, actualul preşedinte Abdou Diouf este deja contestat pentru încălcarea Constituţiei prin tentativa de a obţine un al treilea mandat. Precedentele alegeri din Kenya, din 2007, au fost urmate de violenţe etnice între suporterii preşedintelui Mwai Kibaki şi cei ai actualului premier Raila Odinga, care apare ca favorit la alegerile de la sfârşitul acestui an. Aflat de peste doi ani în criză politică, Madagascar priveşte alegerile din luna mai din perspectiva acordului ca fostul lider Marc Ravalomanana, exilat de actualul regim, să se poată întoarce în ţară.

Asia calcule electorale. Şapte state din India – Goa, Gujarat, Himachal Pradesh, Manipur, Punjab, Uttar Pradesh şi Uttarakhand – vor derula alegeri în 2012. Dacă ţinem cont de faptul că doar în Uttar Pradesh trăiesc peste 200 de milioane de oameni, este lesne de înţeles importanţa acestor scrutine, din perspectiva creşterii accelerate a Indiei şi repoziţionării ei în ierarhia puterilor mondiale. Alegerile prezidenţiale din Coreea de Sud vor avea loc în luna decembrie a acestui an şi vor marca sfârşitul mandatului actualului preşedinte, Lee Myung-bak, politician de dreapta, pro-american. Interesant de remarcat că în cursa prezidenţială se află, chiar ca favorită, Park Geun-hye, fiica fostului preşedinte Park Chung-hee, care a condus ţara cu mână de fier între 1963 şi 1979. Chiar schimbarea de ştafetă din China – Xi Jingping şi Li Keqiang în locul actualului preşedinte Hu Jintao şi a premierului Wen Jiabao – ar putea să nu se producă atât de lin, având în vedere evoluţiile sinoase economice şi sociale. În aceste condiţii, se poate vorbi despre anul 2012 (şi) ca despre un an eminamente electoral, adevărat an al „omului cu votul”.

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult