22
September , 2017
Friday

Evaluări

Se spulberă mirajul EURO?

Reporter: editura March - 20 - 2012

Până recent, moneda euro părea destinată să se extindă în întreaga Europă. Acest lucru nu mai este valabil. Nici una dintre ţările europene rămase în afara zonei nu pare să îmbrăţişeze acum moneda comună. Şapte state est-europene care au aderat recent la UE (Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Bulgaria şi România) şi-au anunţat intenţia de a revizui obligaţiile ce le revin pentru adoptarea monedei euro. În 2002, introducerea monedei unice era sărbătorită cu fast şi euforie, drept primul pas spre supremaţia economică a Uniunii Europene în lume. Nimeni nu se gândea că după un deceniu, însăşi existenţa monedei euro va fi pusă sub semnul întrebării.

Pe 1 ianuarie 2002, aproape 300 de milioane de europeni din 12 ţări renunţau la vechile lor monede, adoptând Euro cu un imens entuziasm. O euforie fără margini răzbătea din declaraţiile făcute de politicienii vremii. „Dorinţa noastră este ca moneda Euro să fie începutul unei Uniuni Europene mai puternice. Vom fi cei mai tari din lume”, spunea atunci Romano Prodi, preşedinte al CE. Între timp, alte cinci ţări s-au alăturat treptat Zonei Euro, iar moneda unică adusese o prosperitate fără precedent în vestul continentului şi se impusese în faţa dolarului. Inflaţia medie in Eurozonă n-a depăşit niciodată 2%, iar în prima fază a crizei mondiale, în 2008, euro chiar a protejat unele ţări. Dar visul frumos a început să se destrame când criza a scos la iveală slăbiciuni ale proiectului. Problemele s-au accentuat în 2010, când cheltuielile pe datorie din anii de boom economic au început să ajungă din urmă, rând pe rând, ţările membre.

Planuri în stand-by

Extinderea zonei euro a fost văzută ca parte a destinului manifest al Europei, iar fostele ţări de după Cortina de Fier au văzut în adoptarea monedei unice un semn puternic de succes, atât politic cât şi economic, notează „Wall Street Journal”.

Guvernele din Europa Centrală şi de Est, din ţări care merg de la Ungaria şi până la Bulgaria, care odată susţineau că vor adera la clubul euro, pun acum aceste planuri în aşteptare şi reevaluează costurile şi beneficiile a ceva ce părea inevitabil. Economii ca Polonia şi Republica Cehă sunt de tipul celor pe care liderii din zona euro vor să le aducă în uniunea lor monetară – competitive, cu datorii puţine şi perspective de creştere puternică. Dar trecerea cu succes a Poloniei prin criză, cuplată şi cu criza datoriei din zona euro, a schimbat opiniile cu privire la adoptarea monedei comune – mult timp un obiectiv declarat, guvernul angajându-se să-l realizeze până în 2012. Acum, ministrul polonez de Finanţe, Jan Vincent-Rostowski, invocând „probleme structurale foarte adânc înrădăcinate” în uniunea monetară, a afirmat că „va dura câţiva ani până când vom şti dacă zona euro este bine construită şi sigură pentru a adera”. Iar liderul opoziţiei, Jaroslaw Kaczynski, a fost şi mai tranşant, afirmând că adoptarea euro acum ar fi „o sinucidere economică”. Liderii politici de la Varşovia spun totuşi că doresc aderarea la euro… în cele din urmă. Un sondaj realizat de Ministerul polonez de Finanţe la sfârşitul anului trecut a arătat că sprijinul polonezilor faţă de adoptarea euro este de 29%, în scădere de la 38%, iar opoziţia faţă de adoptare a crescut la 53%.

Nici premierul ceh Petr Necas nu este mai optimist: „Putem vedea cu toţii cum uniunea monetară se transformă într-o uniune de transfer sau chiar o uniune a datoriei. Nimeni nu ştie până unde se va degrada acest proiect”.

În Slovacia vecină, care a adoptat moneda euro la începutul lui 2009, indignarea în rândul parlamentarilor şi populaţiei, generată de faptul că ţara a trebuit să contribuie la eforturile de salvare pentru ţări mai bogate, a dus la căderea guvernului în octombrie 2011 şi a periclitat măsurile de gestionare a crizei. Tonul este general valabil pentru oficialităţile din „Noua Europă”, care cred că apartenenţa la moneda euro ar putea face mai dificilă situaţia pentru economiile lor, nu mai uşoară. „Dacă eşti puternic, este bine să fii în interiorul zonei euro, dacă eşti slab, este un pericol”, consideră ministrul Economiei din Ungaria, Gyorgy Matolcsy.

Ponderea românilor care vor adoptarea euro a scăzut, de la declanşarea crizei, la sub 50%, chiar dacă oamenii îşi doresc să aibă o monedă puternică, este de părere guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: „Înainte de criză, 90% dintre români spuneau că vor să intrăm în zona euro şi chiar exportatorii ne întrebau când vom adopta moneda unică. Probabil că mai puţin de jumătate vor acum, după apariţia crizei, să adoptăm euro”. Isărescu consideră că România şi-a asumat adoptarea euro odată cu semnarea Tratatului de aderare la UE şi că trebuie să accepte intrarea în zona euro „cu orice cost”, motiv pentru care autorităţile de la Bucureşti şi-au fixat ca ţintă de adoptare a monedei unice anul 2015.

Schimbarea stării de spirit este considerată a fi un semn de rău augur pentru procesul, lung de decenii, de creştere a integrării economice europene. Moneda comună este piesa centrală şi simbolul acestei integrări, dar nu toate statele europene sunt la unison în această privinţă. Astfel, două ţări nemembre ale zonei euro, Marea Britanie şi Danemarca, au prevederi explicite împotriva adoptării euro, iar opinia populară s-a întors recent puternic împotriva aderării la moneda unică. În Suedia, care nu dispune de o prevedere contra oficială (dar a refuzat cu abilitate să îndeplinească una dintre cerinţele pentru aderare), un sondaj de opinie din noiembrie 2011 privind adoptarea euro a fost în cea mai mare parte negativ – 80%. În interiorul şi în afara Zonei Euro, părerile sunt foarte împărţite. Marcaţi de situaţia lor şi a ţării lor, grecii s-ar întoarce la drahmă, iar unele voci – inclusiv unele mass-media – afirmă că există planuri secrete de reîntoarcere la moneda naţională chiar şi în cazul Germaniei. Totuşi, cele mai optimiste păreri despre viitorul monedei unice le găsim în… Germania, Franţa şi Spania.

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult