20
September , 2017
Wednesday

Parlamentul European este inima sistemului nostru democratic”, afirmă Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European. Plecând de la aceste cuvinte, dacă luăm în considerare activitatea europarlamentarilor români şi modul în care se face promovarea intereselor României, ajungem la concluzia că trimişii nostri în forul decizional european mai au încă multe de făcut.

România are 33 de europarlamentari a căror misiune oficială este aceea de a apăra interesele ţării în Parlamentul European. Ei sunt plătiţi din banii românilor pentru a practica această nobilă ocupaţie, iar salariul unui europarlamentar este destul de ridicat încât să ne putem aştepta – şi pretinde – ca aceştia să-şi facă meseria cu simţul răspunderii. Însă există destule voci care susţin (şi rapoarte care relevă) că europarlamentarii noştri sunt încă anemici în ceea ce priveşte prezenţa lor.

Institutul European pentru Democraţie Participativă, care îmbină analiza calitativă şi cantitativă a activităţilor (rapoarte, voturi, declaraţii etc.) cu cercetarea de teren la Bruxelles, arată, într-un document privind activitatea europarlamentarilor români în perioada iulie 2009 – iulie 2011, că delegaţia României nu a reuşit încă să îşi fructifice al 7-lea potenţial de influenţă pe care îl deţine în PE, potenţial calculat prin prisma numărului de deputaţi şi al funcţiilor deţinute. Chiar dacă sunt prezenţi în comisii de mare importanţă, cum sunt Comisia de afaceri economice şi monetare, Comisia de afaceri externe, Comisia de afaceri juridice, Comisia de transporturi şi turism, Comisia pentru dezvoltare, Comisia de petiţii sau Subcomisia de securitate şi apărare din cadrul Comisiei de afaceri externe a PE, europarlamentarii români nu excelează nici prin activitate, nici prin influenţă.

Codaşi la prezeă, fruntaşi la… cuvântări

După doi ani scurşi din actuala legislatură, deşi se constată o tendinţă crescătoare a prezenţei eurodeputaţilor români, delegaţia ţării noastre se află încă la coada clasamentului, ocupând locul 25 (după ce în primele 6 luni ale mandatului – iulie – decembrie 2009 – România s-a aflat pe ultima poziţie la acest capitol, locul 27 din 27 de state membre!). Nu se poate afirma că în acest răstimp evoluţia a fost notabilă… Nici când sunt prezenţi, reprezentanţii României în PE nu excelează. Până nu demult, delegaţia noastră stătea bine doar la activităţi secundare, precum întrebările parlamentare, semnarea moţiunilor de rezoluţie şi discursurile în plen. Abia recent se poate observa o creştere şi în ceea ce priveşte activităţile de substanţă, prin intermediul cărora se poate exercita o influenţă efectivă asupra procesului legislativ european: redactarea de rapoarte (locul 11 din 27), de avize (locul 4), amendarea rapoartelor (locul 4).

Europarlamentarii români nu par a avea, în schimb, trac în a lua cuvântul în Parlamentul European. Ca delegaţie naţională, ne aflăm pe locul 5 din 27 de state membre la acest capitol. Analiza pe partide arată un aspect interesant: eurodeputaţii PSD+PC şi cei ai PDL sunt aproape la fel de vorbăreţi şi mult mai vorbăreţi decât cei ai PNL. Totodată, membrii PDL agreează mult mai mult decât colegii lor de la PSD+PC şi PNL ideea semnării moţiunilor pentru rezoluţii ale PE (iniţiate de alţi deputaţi). În ceea ce priveşte activităţile de substanţă, europarlamentarii PSD+PC ocupă prima poziţie la capitolele rapoarte redactate şi rapoarte amendate, iar liberalii se situează pe prima poziţie la redactarea avizelor. Pe de altă parte, analiza mediilor de prezenţă ale partidelor româneşti ne arată că delegaţia PDL a fost cea mai prezentă la lucrările plenare, urmată de delegaţiile UDMR, PNL şi PSD. Europarlamentarii aleşi pe listele PRM (Corneliu Vadim Tudor şi George Becali) au o prezenţă extrem de scăzută, situându-se printre ultimii la acest capitol dintre toţi parlamentarii europeni: ultimul loc, 736, pentru George Becali şi locul 727 (din 736), pentru Corneliu Vadim Tudor. Şi când ne gândim că noi i-am ales! După ce criterii, oare?

Divergenţe, convergenţe

Există puncte divergente între delegaţia României şi cele ale altor state. Fără îndoială, un punct sensibil pentru eurodeputaţii români în PE îl reprezintă domeniul Agricultură şi dezvoltare rurală, fapt evidenţiat de distanţările la unison ale deputaţilor români faţă de colegii lor din alte delegaţii naţionale. Un al doilea domeniu care pare a suscita poziţii politice distincte ale eurodeputaţilor români este Industrie, cercetare şi energie; şi în acest sector se înregistrează un grad mai mare de individualizare a voturilor eurodeputaţilor români în raport cu deputaţii din celelalte state membre ale UE, motivul fiind specificităţile naţionale. Pe de altă parte, dacă privim la legăturile grupului românesc cu cele ale altor ţări, în grupul PPE, delegaţia PDL poate conta cel mai mult pe sprijinul delegaţiei ungare, iar poziţiile cele mai îndepărtate de delegaţia PDL le regăsim la delegaţia italiană din grupul creştin-democrat. În grupul S&D, partenerii cei mai viabili pentru delegaţia PSD+PC par a fi germanii, în timp ce delegaţia britanică se situează cel mai departe de poziţiile socialiştilor români. Şi în interiorul grupului ALDE partenerii cei mai la îndemână, prin prisma poziţiilor politice foarte apropiate, sunt germanii. În schimb, la polul opus liberalilor români se situează delegaţia franceză din grupul ALDE.

Un punct de convergenţă al abordărilor europarlamentarilor români îl constituie transparenţa, dar motivele schimbării de atitudine nu sunt cele la care ne-am putea aştepta. La doi ani de la începutul mandatului, se constată că marea majoritate a reprezentanţilor României în PE au început să considere transparenţa ca fiind importantă, mai ales, consideră cei de la „Qvorum”, prin prisma unor interese personale, cum ar fi dorinţa de creştere a capitalului politic în ţară. În baza analizei combinate a informaţiilor prezentate de europarlamentari din proprie iniţiativă (pe website) şi la cerere (în raportul de activitate furnizat), s-a concluzionat că, în acest moment, europarlamentarii cei mai transparenţi cu privire la propria activitate parlamentară sunt Monica Macovei şi Marian Jean Marinescu (PDL/PPE), Daciana Sârbu şi Ioan Enciu (PSD/S&D), Adina Vălean şi Renate Weber (PNL/ALDE). La polul opus, europarlamentarii cei mai deficitari la acest capitol sunt Claudiu Tănăsescu, Ioan Mircea Paşcu, Traian Ungureanu şi Lázló Tökés. Directorul I.E.D.P. – Qvorum, Doru Franţescu, consideră că „toţi europarlamentarii români trebuie să înţeleagă faptul că transparenţa este fundamentală pentru un ales. Europarlamentarii, ca şi aleşii de la nivel naţional, îşi încasează salariile şi îşi decontează cheltuielile din banii contribuabililor, prin urmare cetăţenii sunt îndreptăţiţi să îi tragă la răspundere pentru a afla în ce fel le sunt apărate interesele”.

Din toate datele prezentate rezultă cu certitudine un aspect: reprezentanţii României în Parlamentul European nu au reuşit, deşi au ajuns la jumătatea mandatului, să infirme atribuirea uneori a unor etichete de codaşi şi dezinteresaţi în a promova interesele ţării în forul decizional european.

Cei mai influenţi eurodeputaţi români. În urma analizei Qvorum, în perioada iulie 2009 – iulie 2011, cei mai influenţi europarlamentari români s-au dovedit a fi: Marian Jean Marinescu (PDL/PPE), Adina Vălean (PNL/ALDE), Renate Weber (PNL/ALDE), Rovana Plumb (PSD/S&D), Adriana Ţicău (PSD/S&D), Monica Macovei (PDL/PPE). La polul opus, europarlamentari care practic nu exercită nici un fel de influenţă sunt Corneliu Vadim Tudor şi George Becali, Traian Ungureanu sau Viorica Dăncilă.

S-a ajuns până acolo încăt, atunci când este nevoie de un vot util întru apărarea românilor, ei reuşesc să stupefieze prin opţiunea lor (este de notorietate cazul rezoluţiei asupra vlahilor din Serbia, unde europarlamentarii noştri au votat împotriva intereselor românilor din ţara vecină, culmea, chiar când România amenda acordarea statulului de candidat pentru Serbia de rezolvarea acestei probleme! Cât despre votarea controversatei legi ACTA…).

Venituri consistente. Salariul lunar al unui europarlamentar este, în medie, de 6.250 de euro. În plus, ei primesc diurne, decontări pentru transport (circa 4.000 euro/lună), sume pentru cabinetul personal, pentru prezenţa în Parlament (300 euro/zi) etc. Aceste sume pot ajunge la sute de mii de euro anual. Cele mai pline conturi le are ex-social-democratul Adrian Severin (997.816 de euro). În top 10 urmează Cristian Buşoi (PNL) cu 722.574 de euro, Marian Jean Marinescu (PDL), cu peste 422.000 de euro, Adina Vălean (PNL) – 279.108 de euro, Sebastian Bodu (PDL) – 247.973 de euro, Cristian Preda (PDL) – 212.474 de euro, Daciana Sârbu (PSD) – 189.854 de euro, Csaba Sogor (UDMR) – 161.489 de euro.(„Econtext”)

Cine sunt europarlamentarii noştri?

  • două treimi dintre aleşii (21) pentru primul mandat întreg la Bruxelles şi Strasbourg au fost şi în trecut membri ai Parlamentului European.
  • în ceea ce priveşte provenienţa profesională, trebuie spus că jumătate dintre aceştia sunt politicieni de profesie, cu funcţii de conducere în partid la nivel naţional sau local; o cincime dintre aleşi (19%) vin din mediul de afaceri, alte categorii semnificative fiind „academia” – 13% şi societatea civilă /ONG – 9%.
  • 85% dintre ei sunt înstăriţi, restul de 15% au o situaţie financiară medie, nefiind ales nici un politician de condiţie modestă.

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult