24
September , 2017
Sunday

Remember

Cine a fost Jovanka Broz – Tito

Reporter: editura April - 16 - 2012

Pe 4 decembrie 1943, în timp ce mare parte din ţară era încă sub ocupaţie, Tito a proclamat un guvern iugoslav provizoriu democratic. În acea perioadă, germanii s-au apropiat de prinderea sau uciderea lui Tito în cel puţin trei ocazii: în timpul bătăliei de le Neretva, după bătălia de la Stujeska, în care a fost rănit, şi pe 25 mai 1944, după raidul de la Drvar, din Bosnia.

Cu acest prilej, Tito o întâlneşte pentru prima dată pe Jovanka Budisavljević, cea care îi va deveni mai apoi soţie. La doar 17 ani, Jovanka se alăturase Brigadei feminine de partizani; în vara lui 1944, ea a fost foarte activă în operaţia de evacuare a răniţilor de pe urma Operaţiei Rösselsprung, în cursul căreia şi Tito fusese rănit. Ulterior, ea a fost selecţionată pentru corpul de secretare ale Mareşalului de către Aleksandar Ranković, atunci ministru de Interne.

O altă variantă pretinde că selecţia ar fi făcut-o Ivan „Stevo” Krajačić, responsabilul NKVD pentru Iugoslavia. În acei ani, Tito trăia o poveste de mare iubire pentru Davorjanka Paunović, care moare însă în 1946, fiind înmormântată nici mai mult, nici mai puţin decât în spaţiul reşedinţei regale de la Dedinje. Până în 1952, Jovanka s-a numărat printre secretarele cu un rol prea puţin definit din proximitatea lui Tito, care se consola, între altele, cu cântăreaţa de operă Zinka Kunc. În 1951 sau 1952, el se căsătoreşte în mare secret însă cu Jovanka, şi aceasta apare pentru prima dată în postura de Primă Doamnă în septembrie 1952, cu prilejul vizitei oficiale a ministrului britanic de Externe, Anthony Eden.

În 1974, o nouă Constituţie a transformat Iugoslavia într-o cvasi-confederaţie, ale cărei oligarhii locale, opt la număr, au rezistat oricărei tentative de reunificare, împingând la dezmembrarea de după 1990.

În tot acest timp, una din preocupările obsesive ale conducerii PCI a devenit Jovanka Broz: conform unui raport adresat în 1988 preşedinţiei federale, Comitetul Central iugoslav discutase exclusiv, între 1974 and 1988, în nu mai puţin de 59 şedinţe, „cazul tovarăşei Jovanka”. La 21ianuarie 1974, Tito însuşi cerea constituirea unei comisii de partid în acest sens, pentru a răspunde unei lungi liste de acuzaţii care par să provină dintr-un roman al lui Le Carré: spioană sovietică, ce a trădat cele mai importante secrete de stat, provocatoare a subversiei în armată, în favoarea sârbilor – Jovanka provenea dintr-o familie de sârbi din Croaţia – cea care ar fi conspirat împotriva ministrului de Interne Ranković, ar fi pus la cale o lovitură de stat împreună cu generalul Djoko Jovanić, etc. Jovanka susţinea, la rându-i, că dorea doar să-şi protejeze soţul împotriva trădătorilor, denunţând şapte din cei 11 secretari ai PCI drept agenţi ai unor puteri străine.

Fapt e că, din 1975, ea nu mai participă la vizitele oficiale, Tito părăseşte reşedinţa comună şi abia după moartea acestuia e din nou menţionată public cu titlul de văduvă a preşedintelui. Imediat după moartea lui Tito, toate bunurile din casă îi sunt confiscate şi Jovanka ajunge într-un soi de arest la domiciliu, care a continuat, sub diferite forme, până aproape de noi.

Mulţi memorialişti consideră că rolul şi nocivitatea Jovankăi au fost mult exagerate, dar folclorul generat de lupta feroce pentru putere din cadrul elitelor comuniste nu mai poate fi corectat.

Prof. Dr. Zoe Petre.

  • Mai mulţi cititori ai revistei noastre, printre care Vasile Mailat, din Chişinău, I. Kavacevici, din Bolşăvăţ etc, după ce au citit articolul nostru despre I. B. Tito, (nr. 122), ne-au solicitat s-o aducem în pagină şi pe soţia liderului sârb.

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult