24
September , 2017
Sunday

Editorial

Se repetă vechea poveste?

Reporter: editura April - 16 - 2012

În octombrie anul 2008 publicam în revista noastră editorialul intitulat „Ne-am făcut și cu datorii…” pe care îl republicăm parțial, acum, în anul 2012, datorită actualității sale indiscutabile:

Ni se spune cu calm şi voioşie, că fiecare român are o datorie externă de 2.916 euro care, cândva, va trebui plătită. Această cifră poate pune pe gânduri pe orice trăitor pe aceste meleaguri. Cum aşa?, se poate întreba oricine. Dar unde sunt gologanii ăştia pe care noi trebuie să-i plătim? La o adică, am fi dat banii aceştia, fiecare dintre noi, dacă i-am fi împrumutat pentru construcţia de fabrici moderne, de centrale nucleare, de autostrăzi, de spitale, de şcoli, de creşe… numai că, toate aceste edificii enunţate fac parte, desigur, din rapoartele îngrijit întocmite de solicitare a banilor împrumutaţi sau din programele de viitor înscrise pe hârtia roză a partidelor aflate în luptă crâncenă electorală. Dacă ar fi fost făcute aceste investiţii la timp, cu rost, ele ar fi produs bani cu care ne-am fi plătit datoriile. Aşa că…

La noi lucrurile s-au petrecut altfel. Toată lumea s-a repezit în magazine după televizoare, maşini de spălat, frigidere, multe luate doar cu garanţia… buletinului de identitate. Şi uite aşa am ajuns ca de la 49,1 dolari în 1990, cu cât era îndatorat fiecare locuitor, pe plan extern, să creştem năvalnic şi să ajungem la 2.916 euro în acest an (2008 – n.r.), ceea ce înseamnă o sporire, nu a avuţiei naţionale ci a îndatoririi ţări.

Partea cea mai dramatică este aceea că experţii noştri în finanţe ne explică cu calm şi sânge rece că sunt ţări ce au datorii externe de 200% sau 300% din PIB, mult mai mari decât ale noastre. Şi ni se mai spune că, cu cât sunt mai mari datoriile, cu atât dezvoltarea economiilor naţionale ar trebui să fie mai mare. Dar staţi, că încă o ducem bine! Şi ni se arată că nivelul actual al datoriilor noastre nu este prea mare deoarece media în Europa de Est este de 51,4% din PIB. Reamintim că datoria noastră este doar de 25% din PIB. Iar criteriile de la Maastricht acceptă o datorie publică externă garantată la stat, până la 60% din PIB. Deci să ne străduim în continuare să facem datorii deoarece ne aflăm încă depărtişor faţă de această limită. Tot înainte!

Cum de s-a ajuns la acest „boom” economic. Circa 30.000 de milioane de euro au fost împrumutate de companiile private şi de bănci care s-au finanţat din străinătate. Băncile au luat aceşti bani de la marile bănci internaţionale pentru a distribui în ţară, în ultima perioadă, credite mai cu seamă pentru nevoi personale. Numai că aceşti bani investiţi astfel sau mai bine zis, irosiţi în mare parte, vor trebui să se reîntoarcă în străinătate, bineînţeles cu dobândă, conform mecanismelor financiare. Căci, vorba ceea, nimic nu se face pe degeaba. Este, oare, de mirare faptul că economia României aparţine străinilor (peste 90% din bănci) şi trecerea ei în proprietate privată se face extrem de greu deservind mai puţin interese naţionale?” Mă întrebam la 10 octombrie 2008.

Acum, în anul de grație 2012, de data aceasta ne punem nădejdea în banii pe care îi vom primi, din partea Uniunii Europene, pe care nu am fost capabili să-i absorbim pentru proiecte de dezvoltare. Și în acest caz șchiopătăm. Aflat în vizită la București, comisarul european Johannes Hahn a comunicat că există un risc real ca România să piardă în continuare sume importante din fondurile structurale iar cele mai multe și dificile bariere sunt la nivel național, adică la noi – managementul programelor și desfășurarea operațională. Pe de altă parte intervine și birocrația europeană care nu se grăbește să ne satisfacă solicitările cu promptitudine și ne încurcă cu tot felul de chichițe procedurale.

Din nou, ne aflăm la mâna altora. Din păcate, se repetă vechea poveste, într-un alt scenariu…

Carol Roman

 

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult