22
September , 2017
Friday
Potrivit tradiţiei, în fiecare an revista „Balcanii şi Europa” acordă premiile sale unor importante ...
Cultură Fără îndoială, cel mai important eveniment cultural al anului care se încheie a fost Festivalul ...
Un autocar plin cu oameni veniţi din Spania a oprit în faţa unei firme de ...
S-au împlinit anul trecut, 2016, o sută douăzeci de ani de la nașterea unui poet important pentru literatura română nu doar pentru faptul că opera sa reprezintă un moment ...
Încheiem un an economic bun, unul rău sau... aşa şi-aşa? Umorul predecembrist spunea că celebrul ...
Competiţiile cicliste au o veche tradiţie în ţara noastră. La 7 ani după prima competiţie ...
Corul opozanţilor imigraţiei [nggallery id=38] Realitatea din teren [nggallery id=39]
Piața muncii Ce trebuie să știm pentru a lucra legal Ei au reușit Elită românească Viața nu e chiar ...
Sfinţirea primei biserici din Leeds [caption id="attachment_4070" align="alignleft" width="300"] Biserica romaneasca din Leeds[/caption] Luna septembrie a.c. a ...
S-au împlinit 135 de ani de la naşterea celui mai mare sculptor român, geniu creator ...
Europei noastre nu-i e bine, am putea parafraza cu amărăciune spusa unei glume devenită canonică. ...
Casa de editare „Balcanii şi Europa” tipăreşte această revistă dedicată românilor din jurul graniţelor ţării ...
SUPLIMENT SPANIA

Vrei să te întorci acasă?

Reporter: editura June - 29 - 2012

Mirajul spaniol se spulberă pe zi ce trece. Criza loveşte crunt în construcţii şi agricultură, iar românii încep să se întoarcă. Dar nu în valuri, cum au plecat, ci unul câte unul, ceea ce specialiştii numesc „o întoarcere lentă”. Ce îi aşteaptă în ţară? Se pot reintegra cu uşurinţa chiar şi cei care nu au strâns sume importante de bani cu care să-şi înceapă afaceri? Ce măsuri întreprinde statul român pentru a putea beneficia din plin de această forţă de muncă activă, în plină putere?

Presa internaţională relatează periodic despre efectele prăbuşirii unor economii occidentale asupra imigranţilor („The Guardian” nota, spre exemplu, că aceştia „fug” de pe plantaţiile ibericilor). Tot mai des, românii îşi cumpără doar bilete dus către ţară, în speranţa că aici vor face ceva cu banii economisiţi după atâta trudă. Din 2010 încoace, în special, mulţi dintre cei care erau văzuţi acasă doar de sărbători nu s-au mai întors în Spania, unde fac cozi în faţa Oficiilor Forţei de Muncă, pentru o slujbă. De altfel, încă din 2008 sociologii de la Bucureşti vorbeau despre o întoarce a românilor din Spania. La această tendinţă contribuie major şi restricţiile impuse lucrătorilor români de guvernul spaniol, în 2011. „Spaniolii au sentimentul că noi, românii, le «suflăm» locurile de muncă, nu admit că am contribuit pentru ca sistemul lor economic să ajungă la un nivel înalt, că le-am realizat mai bine de 10 ani muncile pe care ei nu le doreau“, remarcă Lucica Loliceru, de la Asociaţia Interculturală „Prismas Del Mundo”, din Zamora.

A fost odată visul spaniol…

La începutul anilor 2000, mii de români, femei şi bărbaţi, dormeau nopţile la cozi pentru a pleca la muncă în Spania. Din Arad, Iaşi, Constanţa, Braşov, Craiova veneau în valuri să prindă biletul către visul iberic. „Căpşunarii”, peste 2 milioane la un moment dat (chiar 2,7 milioane în 2007), se mai întorceau în ţară doar vara, în concediu. Primii care au plecat, la începutul anilor ’90, au fost „aventurierii” cu rude sau cunoştinţe în străinătate. Au urmat anii 1996-2001, când au emigrat foştii navetişti şi oamenii care se întorseseră de la oraş la sat, arată sociologul Dumitru Sandu. A venit apoi 2002, s-au ridicat vizele pentru Spaţiul Schengen şi românii au luat cu asalt graniţele dinspre vest. Studiile arată că 65% dintre cei care sunt acum în străinătate au plecat atunci, majoritatea spre Spania şi Italia, apoi şi-au adus soţii sau soţiile şi copiii. În deceniul 1998-2008, Spania a primit 4,5 milioane de emigranţi, în principal din Europa de Est. Astăzi, peste 700.000 dintre emigranţii cu permis de şedere sunt români, aflaţi într-o etapă de tranziţie, veniţi să muncească pentru a-şi putea cumpăra o casă în ţară, o maşină şi ca să strângă bani pentru o afacere proprie. „Înainte, domeniul construcţiilor duduia. Erau români care habar n-aveau despre construcţii, dar şi-au făcut firme în domeniu pentru că se câştigau bani. Au dat faliment şi au plecat acasă. Sunt cartiere întregi în care nu stă nimeni, arată ca nişte oraşe părăsite. Poate în agricultură se mai găsesc locuri de muncă, însă vor fi mulţi spanioli care vor dori să se angajeze“, argumentează Gheorghe Găinar, de la Asociaţia Culturală de Sprijin şi Integrare a Românilor „Alcala de Henares”, din Madrid.

Viitor legat de România

În România, peste 35% dintre familii au experienţa migraţiei. Cei mai mulţi dintre conaţionalii noştri care au dat leafa românească pe salariul spaniol muncesc pentru a-şi achita datoriile şi pentru a face faţă cheltuielilor curente, pentru că vor să facă afaceri în construcţii sau să-şi îmbunătăţească locuinţa, scrie sociologul Dumitru Sandu în cartea „Lumile sociale ale migraţiei româneşti“. Studiile arată că 30% dintre ei visează să se întoarcă în ţară în următorii cinci ani, dar şi că alţi 30% n-au de gând să revină niciodată în România. Un procent de 40% se întorc doar condiţionat. Chiar şi emigranţii care n-au de gând să-şi reia viaţa din România prea curând au planuri legate de ţară: 25% dintre cei care nu vor să revină vor totuşi să deschidă afaceri în România, procentul crescând la 44% în cazul celor care s-au săturat de străinătate. „Cine a trăit experienţa emigrării, chiar dacă are de gând să nu revină definitiv în ţară, tot intenţionează să îşi lege viitorul de locurile de origine, cel puţin prin afaceri”, concluzionează sociologul. În orice caz, foarte multi dintre românii care în ultimii ani au contribuit major la prosperitatea statului spaniol ar veni acasă dacă ar fi siguri că ar câştiga aici un salariu de 1.000 de euro. Sau măcar de 800…

Revenirea, opţiune tot mai viabilă

În fiecare lună, în jur de 15.000 de români vin în Spania, pentru un loc de muncă, însă, în acelaşi timp, circa 10.000 revin în România“, observă Daniel Tecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE). Ce pârghii are statul român pentru a-i atrage acasă pe românii care muncesc în Spania?

Unul dintre cele mai importante aspecte care îi pot determina pe aceştia să se întoarcă definitiv în ţară pentru a produce aici plus-valoare este derularea de afaceri cu bani europeni în segmentul creşterii animalelor şi agricultură în general. Statisticile arată că sute de români din străinătate se întorc acasă pentru a demara proiecte finanţate de Uniunea Europeană. „Deja avem un număr important de conaţionali din Italia, Spania, Marea Britanie şi Grecia, care au depus proiecte câştigătoare şi beneficiază de fondurile europene”, spune preşedintele Comisiei parlamentare pentru românii din străinătate, William Brânză. Autorităţile îi îndeamnă pe românii care se întorc din străinătate să investească în mediul rural, în domenii precum modernizarea exploataţiilor agricole, creşterea valorii economice a pădurilor, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de agricultură şi de silvicultură, activităţi non-agricole în mediul rural, crearea şi dezvoltarea microintreprinderilor, activităţi turistice, servicii de bază pentru economia şi populaţia rurală. Pentru a iniţia o afacere, un întreprinzător trebuie să se înregistreze legal, având posibilitatea de a alege între diferite forme de înregistrare: PFA (Persoană Fizică Autorizată), Întreprindere individuală sau Asociaţie familială.

Pentru domeniile în care pot investi românii ce se întorc din străinătate funcţionează două fonduri cu finanţare nerambusabilă: Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul Europen pentru Pescuit (FEP). Fondurile europene pentru agricultură pot fi accesate în baza documentului-cheie Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, prin care pot obţine finanţări persoane fizice autorizate, asociaţii familiale, asociaţii agricole cu statut juridic, grupuri de producători şi cooperative, microintreprinderile şi IMM-urile, arată „Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri”.

Pe de altă parte, autorităţile de la Bucureşti sunt conştiente ca în România sunt doar 24 de firme la mia de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 42 de firme şi că ne aflăm abia pe locul 63 în lume din perspectiva uşurinţei de a deschide o afacere, conform raportului „Doing Business” 2012. Iar efectele crizei economice generalizate vor întârzia şi aici relansarea progresului. Sunt, totuşi, locuri „unde se poate umbla” din punct de vedere legislativ, cum ar fi simplificarea procedurilor de deschidere a unei afaceri (diminuarea perioadei de înfiinţare, plata online a taxelor, facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor, scurtarea duratei de eliberare a documentelor necesare etc.), în general un cadru mai prietenos pentru potenţialii români care se întorc în ţara decişi să-şi deschidă afaceri.

Ajutor de acasă”

Românii care muncesc în Spania, de altfel cea mai numeroasă comunitate de emigranţi din această ţară, se află constant în atenţia autorităţilor de la Bucureşti. Astfel, Ministerul Muncii a lansat site-ul „Ajutor de acasă”, în sprijinul lucrătorilor români din Spania. Site-ul www.spania.ajutordeacasa.ro conţine răspunsuri la întrebările frecvent ridicate de românii care muncesc în Spania, informaţii legislative privind drepturile pe piaţa muncii, precum şi un ghid referitor la relaţiile de muncă ale cetăţenilor români.
De asemenea, pe site există o secţiune de contacte utile ale instituţiilor din România şi Spania care pot soluţiona aspecte legate de raporturile de muncă şi probleme conexe acestora, precum şi o adresă de poştă electronică la care pot fi semnalate nereguli legate de raporturile de muncă din Spania. Adresa de poştă electronică este conectată direct la call-center-ul gestionat de către Minister, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, iar pe baza sesizărilor primite, eventualele abuzuri şi/sau încălcări ale legii vor fi semnalate imediat oficialilor spanioli, prin ataşatul pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei României la Madrid. Site-ul este actualizat constant, pe măsură ce sunt fi primite noi date şi informaţii sau se semnalează noi tipuri de probleme care implică raporturi de muncă pe teritoriul spaniol.

Şi, pentru a-i ajuta pe cei plecaţi în străinătate, autorităţile române le pun la dispoziţie infochoişcuri pe lângă toate misiunile diplomatice ale României în străinătate, în aşa fel încât cel care se va duce să muncească în Spania să poată citi nu doar legislaţia muncii spaniole, ci şi pe cea română, pentru a putea decide în cunoştinţă de cauză.

  • „Situaţia românilor este din ce în ce mai critică, locurile de muncă se găsesc tot mai greu. Avem cazurile unor familii care au intrat în şomaj, iar la terminarea acestuia, n-au mai găsit de lucru şi au fost nevoiţi să se reîntoarcă în ţară” (Sevastiana Vidraşcu, Asociaţia pentru Difuzarea Culturii Româneşti „Parets del Valles”, Barcelona)
  • Unii dintre românii care s-au întors din Spania au adus cu ei „o reţetă de succes”. Este vorba despre cei care au cules ani de zile căpşune în grădinile occidentului, iar acum s-au apucat de acelaşi job la ei acasă. Aşa că toate economiile le-au investit în plantaţii de căpşuni. După o vreme, „căpşunarii” noştri au tras linie şi au ajuns la concluzia că pot face bani buni şi aici, în România. Nu duc lipsă de clienţi, iar dacă anul acesta vremea va ţine cu agricultorii, oamenii îşi estimează profitul la 100.000 de lei pentru fiecare hectar cultivat.

 

Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată 2009

Capitolul I – Dispoziţii generale

Art. 1 Statul român asigură, în conformitate cu prevederile prezenţei legi, protecţia cetăţenilor români cu domiciliul în România care lucrează în străinătate.
Art. 2 Cetăţenii români care lucrează în străinătate şi cărora nu le sunt aplicabile prevederile prezenţei legi beneficiază de măsuri speciale de protecţie, stabilite prin legile române şi străine sau prin tratate şi convenţii internaţionale la care România este parte, dacă se afla în următoarele situaţii: a) sunt angajaţii unor instituţii publice străine care sunt organizate şi funcţionează pe teritoriul altui stat decât România; b) sunt angajaţii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentantelor comerciale române; c) sunt angajaţii unor organizaţii internaţionale cu sediul pe teritoriul altui stat decât România; d) sunt angajaţii unor societăţi comerciale, persoane juridice române sau străine, care efectuează activităţi de transport internaţional.

Art. 3 (1) Guvernul României, prin autorităţile competente, va depune diligenţele necesare pentru încheierea de acorduri, înţelegeri, tratate sau convenţii cu autorităţi publice similare din alte state, în vederea stabilirii condiţiilor de protecţie a cetăţenilor români cu domiciliul în România care lucrează în ţările respective. (2) Acordurile, înţelegerile, tratatele sau convenţiile încheiate potrivit alin. (1) vor avea la bază: a) principiul egalităţii de tratament; b) aplicarea clauzelor mai favorabile prevăzute în legislaţia româna, străină sau internaţională la care România este parte. (3) Prin acordurile, înţelegerile, tratatele sau convenţiile încheiate pe baza principiilor enumerate la alin. (2) se vor stabili cel puţin: a) nivelul salariului minim; b) durata timpului de lucru şi de odihnă;
C) condiţiile generale de muncă, de protecţie şi de securitate a muncii; d) asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale, precum şi pentru cele care intervin în afară procesului muncii.

Art. 4 Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, va depune diligenţele necesare pentru ca, prin intermediul autorităţilor publice sau al organismelor străine competente, să se asigure cetăţenilor români prevăzuţi la art. 1: a) respectarea pe durata angajării a drepturilor prevăzute la art. 3; b) aplicarea măsurilor de protecţie a salariaţilor, prevăzute de legislaţia statului respectiv; c) soluţionarea, potrivit legislaţiei aplicabile statului respectiv, a unor eventuale litigii având ca obiect acordarea drepturilor prevăzute de prezenţa lege.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult