24
September , 2017
Sunday
Se propune cititorilor o carte intitulată „Mai ştim şi noi câte ceva...” al cărui titlu ne aduce în mod ...
Reputata savantă Ştefania Mărăcineanu, nedreptăţită în propria ţară Cum a ajuns un timbru dedicat unei fiziciene ...
Domnul George G. Potra, cel mai autorizat cercetător al operei și vieții lui Nicolae Titulescu, ...
O emisiune transmisă de postul „TVR Actualitatea”, în seara zilei de 8 august a.c., despre ...
ne declară ES Talgat Kaliyev, Ambasadorul Republicii Kazahstan la Bucureşti - Am dori să ne expuneţi ...
Mircea Eliade, filosof, istoric, scriitor, ziarist, a trăit intens în România convulsiile social-politice ale perioadei ...
Ambasador Liviu Bota - Secretar General adjunct al ONU Prestigioasa activitate internaţională a diplomatului Liviu Bota este ...
Anul 2012 a punctat din nou unele dintre cele mai importante acţiuni sociale derulate sub ...
Statele europene „invitate” să cedeze din suveranitate în schimbul pachetelor financiare salvatoare sunt tot mai ...
Migraţia internaţională – indiferent că este vorba despre cea economică sau despre refugiaţi – este ...
Republica Moldova are o perspectivă europeană; Moldova este un pilon al parteneriatului estic; putem spune ...
Om politic inteligent şi realist, înzestrat cu supleţe şi abilitate, Gheorghe Tătărăscu a avut cea ...
SUPLIMENT ITALIA

Viaţa nu e chiar roză…

Reporter: editura July - 29 - 2012

-Intoleranţa şi discriminarea, dificultăţi cotidiene-

Le îngrijesc italienilor copiii, bătrânii şi bolnavii, le prepară pizza, le spală rufele, le culeg recoltele şi le ridică locuinţele. Sunt românii din Italia, care adeseori sunt pe nedrept victime ale intoleranţei generate, pe de o parte, de acte infracţionale punctuale şi răzleţe comise de compatrioţi, pe de alta de riposta disproporţionată a autorităţilor italiene.

Italia anului 2012 nu pare să fi depăşit accentele de respingere a străinilor, chiar dacă aceştia au devenit parte din viaţa lor, muncesc cinstit şi contribuie la dezvoltarea statului italian. O dovedeşte un raport publicat de Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intolerantei (ECRI), organismul Comisiei Europene responsabil cu drepturile omului, care monitorizează rasismul şi xenofobia şi în care se arată că situaţia din Italia s-a agravat în ultimii cinci ani, criticându-se climatul de „intoleranţă, în special faţă de imigranţi”. Crearea şi menţinerea acestui climat care refuză integrarea şi acceptarea imigranţilor şi străinilor sunt puse, în document, pe seama „presei care incită” şi a „măsurilor de securitate” adoptate de autorităţile italiene.

Această situaţie nedreaptă pentru românii din Peninsulă, primii vizaţi de etichetări de tot felul, precum şi blocajul mentalităţii italienilor au făcut şi obiectul criticilor venite din partea Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului, care avertiza, nu de mult, că pachetul legilor de siguranţă adoptat la un moment dat în Italia a fost perceput ca vizând cu precădere romii, iar dezbaterile politice şi acţiunile oficiale din ţară s-au concentrat aproape exclusiv asupra tuturor românilor. Instituţia a remarcat abuzul şi, în baza observaţiilor făcute de Uniunea Europeană, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de climatul general de intoleranţă existent împotriva romilor, românilor şi imigranţilor.

Între timp, guvernul de la Roma s-a schimbat şi autorităţile par să fi dat uitării furia împotriva tuturor românilor, dar la nivelul italianului obişnuit, cel cu care românul a plecat la muncă în Peninsulă dă piept în fiecare zi, nu se poate spune că s-au schimbat prea multe din perspectiva mentalităţii.

Aceleaşi concluzii sunt prezente şi în raportul „I Romeni în Italia tra rifiuto e accoglienza” („Românii din Italia, între respingere şi acceptare”), prezentat la Accademia di Romania, din Roma. Documentul accentuează faptul că „este mai important să promovezi convieţuirea cu românii care reprezintă un sfert din populaţia imigrantă din Italia”, o comunitate deseori discriminată din cauza presupusei afinităţi cu comportamentele deviante. „Trebuie să recunoaştem că în trecut ceva a mers greşit şi din partea italiană, pentru că, plecând de la delictele odioase comise de nişte indivizi români, s-a ajuns la etichetarea cu adjectivul criminal un întreg popor. Majoritatea românilor manifestă ferma voinţă de a se integra stabil în Italia, unde au reuşit să depăşească o situaţie economică nesatisfăcătoare, muncind ca angajaţi şi pe cont propriu, arătând un bun nivel de satisfacţie şi ataşament faţă de ţara care i-a primit”, se arătă în raport.

Se cer măsuri mai dure împotriva delincvenţilor

Aceasta este solicitarea mai multor asociaţii culturale româneşti. De altfel, responsabilii mai multor asociaţii culturale româneşti din nord-estul Italiei au propus legislativului român, printr-o scrisoare, să aprobe un pachet de măsuri legislative şi diplomatice în vederea protejării celor care muncesc şi trăiesc cinstit în Italia, care depun eforturi majore pentru a se integra, dar îşi văd eforturile zădărnicite de o mână de delincvenţi care pătează imaginea lor şi a României. „În România există certitudinea pedepsei”, a explicat Florentina Roşioru, preşedintele „Asociaţiei româno-moldoveneşti” din Treviso, în paginile ziarului „Il Gazzettino”. Afirmaţiile ei au fost întărite de Raduca Lazarovici, care conduce „Asociaţia pentru dialogul intercultural”, din Padova: „În România, violenţa sexuală este un delict foarte rar pedepsit cu sentinţe foarte dure. Aici, însă, ei se dezlănţuie”. „Se repetă şi se multiplică contextul care a dus la naşterea unor focare de conflict acut, ale căror consecinţe se extind ca o pată de ulei asupra tuturor comunităţilor româneşti din Italia”, se arătă în scrisoare.

Explicând faptul că actuala criză economică, ce a afectat şi Italia, are drept prim rezultat creşterea impulsului de autoapărare, scrisoarea apreciază că acest efect este „amplificat de mass-media locale, cu binecuvântarea unor personalităţi publice”.

Măsurile propuse includ ca cetăţenii români care comit delicte grave în Italia să-şi ispăşească pedeapsa exclusiv în închisori din România, ca pedepsei de ispăşit să i se adauge o perioadă suplimentară în închisoare, pentru prejudicii grave aduse imaginii ţării şi calităţii vieţii românilor din Italia, o alta cere ca instituţiile principale decizionale din România să se activeze în momentele de criză şi să demareze iniţiative diplomatice „ample, eficiente şi imediate” în vederea protejării şi reabilitării imaginilor comunităţilor româneşti din Italia, precum şi ca Guvernul român să asigure o reprezentanţă consulară eficientă prin măsuri de verificare şi supraveghere constantă a serviciilor consulare şi a competenţelor personalului lor. Nu în ultimul rând, asociaţiile de români cer alocarea de fonduri pentru asociaţiile de români din Italia, destinate contracarării efectelor negative ale unor astfel de momente de criză şi promovării unei imagini pozitive a ţării şi cetăţenilor ei care trăiesc şi muncesc cinstit în Italia.

 

Am fost victimă a rasismului”

O româncă de 19 ani, stabilită în Italia, a povestit, pentru „Gazeta Românească”,din ce i s-a întâmplat atunci când şi-a trimis CV-ul pentru un loc de muncă într-un magazin de îmbrăcăminte din localitatea Como. Patroana i-a răspuns că, fiind străină, să-şi căute de lucru nu la ei, ci în altă parte. Şi a trimis-o, la o agenţie specializată în job-uri pentru… menajere. Tânăra s-a simţit discriminată şi a trimis o scrisoare Sindicatului Federimmigrati, relatând ce i s-a întâmplat.

Sunt E. M., din Como, am 19 ani, sunt în Italia de 4 ani, am terminat studiile la o şcoală din Italia. Până ieri ştiam că există rasism în Italia, dar nu ştiam cum se simte o persoană victimă a rasismului. În acest moment sunt fără ocupaţie şi sunt în căutare de muncă. Pe un site am găsit o ofertă de muncă. Crezând că am toate datele de care au nevoie, am trimis CV-ul meu. Am primit un e-mail de răspuns, în care am descoperit că am uitat un detaliu foarte important. Vă redau conţinutul: Fiind tu STRĂINĂ, nu cred că munca pe care o ofer eu este adaptabilă pentru tine, dar dacă ai multă nevoie de muncă (pentru motive economice sau personale), îţi sugerez să trimiţi un e-mail la adresa asta, unde o să îţi fie mult mai de ajutor decât pot să fiu eu. Căutând acest e-mail, descopăr că aparţine unei agenţii de muncă ce oferă servicii în domeniul îngrijirii familiei (servitoare, bone etc). .

Cine nu a trecut prin asta nu poate să înţeleagă cât de jignită m-am simţit Atunci am realizat că, indiferent de cât timp sunt aici, în Italia, indiferent dacă am studiat aici sau în ţara mea, indiferent dacă am crescut aici sau m-am născut aici din părinţi străini, voi fi mereu o străină. Asta nu înseamnă că noi nu avem dreptul să studiem sau să muncim ca italienii. Eu sunt mândră că sunt româncă şi nu pot scrie pe CV-ul meu că sunt italiancă!

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult