NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
SUPLIMENT ITALIA

Ce trebuie să știm pentru a lucra legal în Italia

Reporter: editura July - 29 - 2012

Protecţie

Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată 2009

Capitolul I – Dispoziţii generale

Art. 1 Statul român asigură, în conformitate cu prevederile prezenţei legi, protecţia cetăţenilor români cu domiciliul în România care lucrează în străinătate.
Art. 2 Cetăţenii români care lucrează în străinătate şi cărora nu le sunt aplicabile prevederile prezenţei legi beneficiază de măsuri speciale de protecţie, stabilite prin legile române şi străine sau prin tratate şi convenţii internaţionale la care România este parte, dacă se afla în următoarele situaţii: a) sunt angajaţii unor instituţii publice străine care sunt organizate şi funcţionează pe teritoriul altui stat decât România; b) sunt angajaţii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentantelor comerciale române; c) sunt angajaţii unor organizaţii internaţionale cu sediul pe teritoriul altui stat decât România; d) sunt angajaţii unor societăţi comerciale, persoane juridice române sau străine, care efectuează activităţi de transport internaţional.

Art. 3 (1) Guvernul României, prin autorităţile competente, va depune diligenţele necesare pentru încheierea de acorduri, înţelegeri, tratate sau convenţii cu autorităţi publice similare din alte state, în vederea stabilirii condiţiilor de protecţie a cetăţenilor români cu domiciliul în România care lucrează în ţările respective. (2) Acordurile, înţelegerile, tratatele sau convenţiile încheiate potrivit alin. (1) vor avea la bază: a) principiul egalităţii de tratament; b) aplicarea clauzelor mai favorabile prevăzute în legislaţia româna, străină sau internaţională la care România este parte. (3) Prin acordurile, înţelegerile, tratatele sau convenţiile încheiate pe baza principiilor enumerate la alin. (2) se vor stabili cel puţin: a) nivelul salariului minim; b) durata timpului de lucru şi de odihnă;
C) condiţiile generale de muncă, de protecţie şi de securitate a muncii; d) asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale, precum şi pentru cele care intervin în afară procesului muncii.

Art. 4 Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, va depune diligenţele necesare pentru ca, prin intermediul autorităţilor publice sau al organismelor străine competente, să se asigure cetăţenilor români prevăzuţi la art. 1: a) respectarea pe durata angajării a drepturilor prevăzute la art. 3; b) aplicarea măsurilor de protecţie a salariaţilor, prevăzute de legislaţia statului respectiv; c) soluţionarea, potrivit legislaţiei aplicabile statului respectiv, a unor eventuale litigii având ca obiect acordarea drepturilor prevăzute de prezenţa lege.

 

Decizii importante ale guvernului italian

– Italia a decis ca, de la 1 ianuarie 2012, să renunţe la regimul tranzitoriu privind accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din Peninsulă –

Guvernul italian elimină restricţiile privind accesul pe piaţa italiană a muncii pentru lucrătorii români. Măsura, va produce efecte de la 1 ianuarie 2012. Decizia Executivului de la Roma reconfirmă nivelul de excelenţă al relaţiei bilaterale de Parteneriat Strategic dintre România şi Republica Italiană, marcată în anul 2011 de o dinamică importantă prin organizarea celui de-al doilea Summit Interguvernamental (30 mai), vizita la Roma a Preşedintelui României, Traian Băsescu, cu ocazia participării la ceremoniile dedicate celebrării Zilei Naţionale şi împlinirii a 150 de ani de la înfăptuirea Unităţii Italiei (2 iunie) şi vizita de stat în România a Preşedintelui Republicii Italiene, Georgio Napolitano. Măsura are o semnificaţie aparte în contextul crizei economico-financiare care afectează întreaga Europă şi reprezintă un factor favorizant pentru consolidarea relaţiilor economice româno-italiene, potenţate de prezenţa unei numeroase comunităţi româneşti în Italia şi a unei semnificative comunităţi de afaceri italiene în România. Totodată, decizia reconfirmă contribuţia membrilor comunităţii româneşti la dezvoltarea economică a Italiei.

Liberalizarea completă a pieţei italiene a forţei de muncă a reprezentat un subiect constant al dialogului politico-diplomatic, partea română reiterând permanent, atât în dialogul la nivel înalt, cât şi în demersurile Ambasadei României la Roma pe lângă partenerii italieni, necesitatea eliminării restricţiilor aplicate lucrătorilor români, astfel încât aceştia să poată beneficia de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, Decizia Guvernului italian reflectă, pe deplin, poziţia promovată la nivelul instituţiilor europene, cel mai recent prin Rezoluţia Parlamentului European privind libera circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană adoptată la 15 decembrie 2011 şi prin Raportul Comisiei Europene din 11 noiembrie 2011 referitor la funcţionarea aranjamentelor tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor din România. Conform acestor documente, mobilitatea lucrătorilor în spaţiul UE nu ar trebui considerată o ameninţare pentru pieţele muncii din statele membre, menţinerea sau extinderea restricţiilor privind libera circulaţie a lucrătorilor având, de fapt, un efect negativ asupra economiei europene.

(Anunţul a fost comunicat părţii române, se arată într-un comunicat MAE, pe care l-am redat integral)

 

Ghidul lucrătorului român în Italia

Ambasada României în Italia semnalează actualizarea broşurii intitulate „Ghidul lucrătorului român în Italia”, realizată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în colaborare cu Ambasada României de la Roma.

Ghidul include opt capitole: intrarea şi şederea legală a cetăţenilor români în Italia; accesul şi angajarea pe piaţa muncii; reglementarea relaţiilor de muncă; recunoaşterea şi echivalarea diplomelor; securitatea socială a lucrătorilor români, impozitul aplicat veniturilor persoanelor fizice rezidente în Italia; siguranţa la locul de muncă, precum şi instituţiile competente în soluţionarea sesizărilor privind dificultăţile în derularea raporturilor de muncă. De asemenea, Ghidul oferă informaţii privind reglementarea muncii în domeniul construcţiilor, a muncii menajerelor şi îngrijitoarelor, precum şi aspecte legate de condiţiile de muncă ale lucrătorilor detaşaţi, gestionarea conflictelor de muncă, demisia şi procedura de conciliere.

Persoanele interesate de informaţiile incluse în „Ghidului lucrătorului român în Italia” pot accesa pagina web a Misiunii: http://roma.mae.ro/