20
September , 2017
Wednesday

Un potenţial exploziv

Stimularea fanatismului religios

Reporter: editura October - 24 - 2012

Nu cred că este o pură coincidenţă faptul că pe fondul tensiunii declarate dintre Iran şi puterile zonale ori SUA, Orientul Apropiat a intrat într-o turbulenţă socială şi politică de majoră amplitudine. Aşa-numita Primăvară Arabă a dus la schimbarea regimurilor în Tunisia, Libia, Egipt, Yemen, iar Siria se află în pragul unei mari răsturnări de situaţie. Demonstraţiile de amploare din Bahrein arată că nici micile state dominate de mari capitaluri nu sunt scutite de frământări. Există un element comun al acestor schimbări, indiferent de specificul fiecărei ţări arabe în discuţie – ceea ce s-a schimbat erau regimuri mai mult sau mai puţin autoritare, dar cu puternice trăsături de dictaturi de dezvoltare, cu inflexiuni laiciste şi eventual pro-europene ori pro-americane, iar ceea ce s-a aşezat în loc sunt regimuri cu puternice influenţe islamiste şi, se va vedea, nu mai puţin autoritare. Probabil se vor manifesta şi ca puteri anti-occidentale ori anti – americane. Fondul schimbării va modifica vizibil forma guvernării. Dovadă stau sângeroasele evenimente de la Benghazi, unde au fost ucişi oficiali americani, între care şi Ambasadorul SUA.

Violenţa şi manifestarea stihinică a militanţilor musulmani ne dau de înţeles că potenţialul exploziv al moştenitorilor Primăverii Arabe este uriaş, iar iminenţa unei explozii sociale în zonă este sesizabilă. Dar ce a declanşat seria de incidente sângeroase care s-au produs în multe ţări musulmane, iar, mai nou, în ţări europene, dar cu comunităţi mai mult sau mai puţin importante de musulmani, cum ar fi, spre exemplu, Anglia sau Grecia? Pretextul l-a constituit postarea pe YouTube a unui filmuleţ, nefericit din toate punctele de vedere, realizat de un american de origine libaneză. Interesant este de ştiut că filmul a fost postat cu şapte luni în urmă. Este de necrezut că au trebuit să treacă atâtea zile şi nopţi fără ca vreun un militant islamic să-l fi semnalat. Iar de la a semnala la a reacţiona în mod organizat, la mari dimensiuni, în ţări care se întind pe jumătate de mapamond, mobilizând numere mari de protestatari, este cale lungă. Apropierea lunii noiembrie, a datei care este anunţată ca moment al declanşării presupusului atac preventiv israelian împotriva industriei militare nucleare iraniene să fi dus la aceste uriaşe şi violente manifestaţii? Nu credem în coincidenţe în cazul unor astfel de evenimente! Toată această fierbere cu tentă de fanatism religios poate să fie, foarte plauzibil, un răspuns la ameninţările deschise la adresa responsabililor iranieni care dezvoltă de câtva timp programul de producere a armamentului nuclear. Este un răspuns neconvenţional, după cum neconvenţională este şi modalitatea iraniană de a rezolva o criză internă prin exportul acesteia. Neconvenţională, dar uzuală. Nu este pentru prima dată în istoria recentă – sau relativ recentă – când un regim autoritar caută soluţii externe la profunde crize interne. Singura problemă care transformă criza iraniană într-o chestiune globală este faptul că ea capătă o dimensiune religioasă, mult mai gravă decât o dimensiune ideologică, în ceea ce priveşte persistenţa şi mobilizarea partizanilor săi.

Asistăm, cu alte cuvinte, la o operaţiune uriaşă de manipulare a unor mari mase. La ea participă, cu sau fără conştiinţa faptului, persoane şi instituţii care exhibă un primitivism al judecăţii îngrijorător. Publicarea, în acest context, sau în orice context, a unor caricaturi la adresa Profetului Mohammed în mai multe ţări europene, nu este doar o copilărie sau o încercare de creştere a tirajului. este de-a dreptul provocare deliberată. După cum manifestările de intoleranţă faţă de populaţiile creştine din zone majoritar islamice, încercările teoretice de a atribui forţelor democratice ale Europei ori SUA comportamentul, mesajul şi semnificaţia cruciaţilor medievali, cu toate consecinţele, este acelaşi lucru. Diferenţele dintre culturi şi civilizaţii sunt speculate de forţe obscure în sensul instrumentalizării lor ca motive ale intoleranţei şi segregării. Aceste forţe obscure sunt în fapt profitorii obscurantismului. Sărăcia duce la disperare, iar disperarea este una din condiţiile fanatismului religios. Cu mici excepţii, ţările în care violenţa declanşată din motive religioase,sunt ţări extrem de bogate în hidrocarburi şi cuprinse de o sărăcie endemică. Soluţia eradicării sărăciei şi implicit a scăderii gradului de violenţă este la îndemâna celor care decid chiar în acele ţări, fie că sunt autohtoni, fie că sunt reprezentanţi ai companiilor multinaţionale.

Pare desuet, dar vechiul motiv al dreptăţii sociale şi a folosirii resurselor în folosul popoarelor care le deţin devine tot mai actual. Din păcate, astăzi se joacă aceeaşi piesă – altcineva este întotdeauna de vină pentru propria nefericire. Milioanele de flămânzi şi analfabeţi din ţările cuprinse de febra fundamentalismului islamic sunt îndemnate să creadă că starea lor de nefericire morală şi materială este pricinuită de ofensatorii Profetului din întreaga lume. Nu este greu să-i convingi, deoarece săracii au o ultimă bogăţie – onoarea şi, îndeosebi, credinţa. Dacă li se ia şi această ultimă valoare, nu mai au nimic de pierdut. Iar atunci când te confrunţi cu persoane care nu mai au nimic de pierdut, nu mai există soluţie.

În tradiţia culturală a Europei moderne există câteva momente simbolice ale unei atitudini ecumenice, ale unui respect şi unei înţelegeri faţă de lumea islamică, în ciuda conflictelor ce păreau a fi fără de sfârşit. Mi se pare că Friederich cel Mare, regele Prusiei, a făcut cel mai semnificativ gest, construind, fără nici o necesitate practică, o moschee în regatul său. Europa aşteaptă încă răspunsul la acest gest simbolic. Aşteaptă semnul unei păci, de prea multă vreme. Din păcate. Războiul se arată a fi… mult prea aproape.

Eugen Uricaru

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult