26
September , 2017
Tuesday

Politică

Se menţine diversitatea zonei balcanice

Reporter: editura December - 10 - 2012

Astăzi, ca şi ieri, cine zice Balcani zice diversitate, mozaic. Sub raport etnic, cultural, religios, civilizaţional. Dar, peiorativ, înseamnă şi balcanizare.

Nici ca politică, zona Balcanilor nu-şi dezminte marca diversităţii. După prăbuşirea „socialismului real”, în 1989-1990, statele balcanice, aspirând, toate, la libertate, democraţie, stat de drept, economie de piaţă, iar în mod concret la integrare în structurile europene şi euroatlantice, au urmat traiectorii diferite. România şi Bulgaria au intrat în UE, dar sunt văzute de unii, pe fondul crizei, parteneri disconfortanţi (dacă nu chiar de mâna a doua), care oferă argumente celor ce susţin stoparea procesului de extindere a UE.

Statele din regiunea balcanică ce au intrat sau vor intra (ori nu) în UE, dar şi în NATO, sunt, mai nou, înglobate în sintagma „Balcanii de Vest”, care cuprinde statele din spaţiul post-iugoslav şi Albania (dar două din aceste state – Slovenia şi Croaţia – au intrat, sau vor intra în curând, şi în UE, şi în NATO).

Traseul european al Balcanilor. În octombrie 2012, Comisia Europeană a recomandat (pentru a patra oară) deschiderea negocierilor de aderare cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, acordarea Albaniei a statutului de ţară candidată la UE, cu condiţia finalizării punerii în aplicare a măsurilor-cheie de reformă şi negocierea unui acord de stabilizare şi de asociere cu Kosovo, în funcţie de progresele înregistrate de acest teritoriu controversat în îndeplinirea unor priorităţi pe termen scurt. Comisia a confirmat că, în ce priveşte pregătirile pentru aderare, Croaţia este pe drumul cel bun.

Recomandările din raportul CE pe 2012 privind Albania, Kosovo şi fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, aderarea iminentă a Croaţiei, demararea recentă a negocierilor de aderare cu Muntenegru şi acordarea statutului de ţară candidată Serbiei – „pe baza unor indicaţii clare privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru deschiderea negocierilor de aderare” sunt evoluţii pozitive în Balcanii de Vest. Pentru progrese în continuare, Comisia propune să se pună mai mult accent pe consolidarea guvernanţei democratice, consolidarea libertăţii de exprimare şi a independenţei mass-media, consolidarea stabilităţii economice şi financiare.

Revenind, vom aminti că statul Croaţia a depus cererea de aderare în 2003 şi a semnat Tratatul de aderare în decembrie 2011. Raportul de monitorizare din 2012 apreciază că Croaţia este în curs de finalizare a alinierii la legislaţia UE. Urmează un raport de monitorizare final privind pregătirile Croaţiei, în primăvara lui 2013. Croaţia ar urma să devină stat membru la 1 iulie 2013. Muntenegru a depus cererea de aderare în 2008. Negocierile de aderare au fost deschise în iunie 2012. Etapa tehnică, de analiză a nivelului de aliniere a Muntenegrului la legislaţia UE, este în curs de desfăşurare.

Cât priveşte fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, a depus cererea de aderare în 2004. Această ţară continuă să îndeplinească într-o măsură suficientă criteriile politice. Comisia a recomandat deja, în 2009, în 2010 şi în 2011 deschiderea negocierilor, dar Consiliul nu a adoptat încă o decizie în acest sens. Rămâne încă deschisă la problema denumirii ţării, care generează divergenţe cu Grecia.

Se cunoaşte că Serbia a depus cererea de aderare în 2009 şi a obţinut statutul de ţară candidată în martie 2012. Comisia apreciază ca Serbia continuă să realizeze progrese în îndeplinirea criteriilor politice, fiind obligată să facă o alegere dramatică pentru a adera la UE, şi anume să renunţe la Kosovo. UE a adăugat, însă, că Serbia va trebui să respecte integritatea teritorială a Kosovo, condiţie respinsă de Serbia. Premierul sârb Ivica Daciç a declarat că noile condiţii pun în pericol dialogul dintre Belgrad şi Priştina.

Şi Albania a depus cererea de aderare în 2009. Dialogul constructiv între guvern şi opoziţie a permis progrese satisfăcătoare în ce priveşte reforme profunde. Ca urmare, Comisia a recomandat să i se acorde statutul de ţară candidată, cu condiţia ca măsurile-cheie în domenii precum reforma sistemului judiciar şi a administraţiei publice să fie puse în practică, iar regulamentul de procedură al Parlamentului să fie revizuit. Pentru recomandarea de deschidere a negocierilor de aderare, Albania va trebui în special să pună în aplicare în mod susţinut reforma şi să finalizeze reformele-cheie restante. Alegerile parlamentare din 2013 vor fi un test esenţial în acest sens.

Despre Bosnia-Herţegovina, ţară potenţial candidată, „are o perspectivă europeană”. După alegerile din 2010, ţara a format un guvern naţional. Lansarea dialogului la nivel înalt cu Bosnia-Herţegovina a fost un element pozitiv, dar, până în prezent, rezultatele rămân sub aşteptări.

Şi Kosovo, ţară potenţial candidată, are o perspectivă europeană, „la fel ca restul ţărilor din Balcanii de Vest”, cum susţine CE. În analiza de astăzi privind Kosovo se evaluează pozitiv fezabilitatea încheierii unui acord de stabilizare şi de asociere, dacă statele membre ale UE continuă să aibă puncte de vedere diferite cu privire la statutul Kosovo.

Evoluţia Turciei spre UE este încă dificilă. În urma negocierilor începute în octombrie 2005, 13 capitole sunt deschise, din care unul este închis provizoriu. Comisia a lansat, în mai 2012, o Agendă pozitivă, care să revigoreze procesul de aderare. Însă, la Bruxelles „există motive mari de preocupare referitor la faptul că Turcia nu înregistrează progrese substanţiale în ce priveşte îndeplinirea criteriilor politice, iar situaţia internă cu privire la drepturile fundamentale rămâne un motiv serios de îngrijorare” – consemnează un document al CE.

NATO, omniprezent în regiune. Acum, în anul 2012, se poate afirma că Alianţa Nord-Atlantică se implică activ, de aproape două decenii, în securitatea Balcanilor, îndeosebi pe fondul dezmembrării Iugoslaviei, cu toate consecinţele sale. NATO a acţionat prin eforturi diplomatice şi misiuni de pace şi mediere sau umanitare, dar, la necesitate, şi prin acţiuni militare. În acelaşi timp, NATO ambiţionează ca toate statele din regiune să adere la Alianţă, după Grecia şi Turcia – înainte de 1989-1990, România şi Bulgaria – după acest moment. Slovenia, în 2004, Albania şi Croaţia, în 2009, au aderat şi ele la NATO, iar fosta Republică a Macedoniei a fost invitată la negocieri de aderare. Muntenegru are parteneriat cu NATO din 2009, Bosnia-Herţegovina a fost invitată în 2010. Numai Serbia nu aspiră încă să adere la Alianţă, deşi face paşi spre structurile şi valorile occidentale; amintirea bombardamentelor de Paşti asupra Belgradului încă „lucrează”.

Cine face jocurile în zonă? Care dintre marile puteri este azi stăpânul jocurilor în Balcani? – se întreba, în vară, publicaţia „Le Courrier des Balkans”. După 1990, leadershipul european şi euro-atlantic s-a extins şi consolidat în zonă. Mai prezente au devenit şi Statele Unite, prin două mari atu-uri: poziţia preeminentă în NATO şi prestigiul de primă putere militară şi ecoonmică a lumii. În ce măsură şi pe ce poziţie figurează statele din zonă pe agenda priorităţilor de la Washington, rămâne o problemă. Rusia şi Turcia, puteri „tradiţionale” în acest perimetru, şi-au diminuat din influenţa lor istorică de-a dreptul covârşitoare, dar noul lor activism e tot mai preocupant pentru Occident. Cea mai nouă şi mai spectaculoasă apariţie în zonă o are China, mai întâi prin micul comerţ (dar de mare amploare), şi, mai nou, prin vaste proiecte de infrastructură, în special în domeniul energetic. Beijingul mizează în primul rând pe aliatul său sârb, dar a găsit o nouă poartă spre Europa, prin Grecia.

Într-o lume în continuă căutare, în care nimeni pare să nu-şi mai găsească locul şi direcţia, zona Balcanilor nu mai este între cele mai explozive şi imprevizibile.

Corneliu Vlad

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult