20
September , 2017
Wednesday

Cultura

Un drum ascendent

Reporter: editura December - 7 - 2012

Spre deosebire de anul politic, anul cultural 2012 nu a fost unul cu multe evenimente de mari dimensiuni sau de covârşitoare importanţă. În orice caz, a fost un an al creşterii culturale. A avul loc Bookfest-ul, salonul de carte de vară care a moblizat editurile şi amatorii de lectură. Anul acesta, 2012, a adus o ediţie a Colocviului romanului românesc, desfăşurată la Călimăneşti, dar acesta nu a putut suplini anularea Festivalului Internaţional de Literatură de la Neptun şi a premiului „Ovidius”, premiu care i-a adus, prin ani, în România pe Jorge Semprun, Ismail Kadare, Vargas LIosa, Amos Oz sau Antonio Lobo Antunes. Să sperăm că anul viitor ne va aduce o veste bună prin reluarea Festivalului. Totuşi, e bine de semnalat, Premiile literare ale Uniunii Scriitorilor s-au acordat şi în acest context – merită să amintim că romanul românesc a înregistrat un reviriment. Mă gândesc la doi autori, Marta Petreu şi Alexandru Vlad, care au surprins plăcut publicul cititor (atât cât mai este), dar şi critica.

Ocaziile de a face cunoscută literatura română în lume nu au lipsit, de la Salonul de Carte de la Paris la Târgul de carte de la Frankfurt, la cel de la Istanbul. Nu comentez. Spun doar că ocaziile nu înseamnă şi rezultate. Mari speranţe se pun în viitoarea participare a României la Târgul de carte de la Paris, unde este ţară inivitată special. Tot la anul, România este vedeta Târgului de la Göteborg, Suedia, unde se dă şi premiul Nobel şi unde competiţia este acerbă, mai ales la cotele de pariuri londoneze.

Cinematografia românească nu s-a dezminţit nici în acest an. Din nou, Festivalul de la Cannes a fost atent cu filmul românesc şi „După dealuri”, al lui Cristian Mungiu, a primit laurii pentru două actriţe, un lucru cu totul minunat şi pentru ele, şi pentru film, şi pentru cinematografia românească. Aproape zece premii s-au decernat realizatorilor români de scurte şi lungi metraje, la festivalurile din întreaga lume. Nu este doar un curent de simpatie, ci un moment fast pentru filmul românesc. Semnalăm, de asemeni, fenomenul intern de creştere a reţelei de Festivaluri de film, pe lângă TIFF-ul de la Cluj făcîndu-şi apariţia şi Festivalul de film de Comedie, apoi la Sibiu, alături de Festivalul de Teatru şi-a făcut apariţia şi un altul de film. La Bucureşti, aidoma. Faptul este reconfortant, mai ales prin mecanismul invers celui amintit mai înainte – de acestă dată avem de-a face cu evenimente culturale interne cu ecou internaţional. Probabil, alături de Festivalul de literatură şi premiul „Ovidius”, aceste manifestări ar putea contribui la o imagine mai bună şi solidă a României în exterior.

Recenta aniversare a marelui dirijor Sergiu Celibidache a prilejuit un moment de emoţie artistică la care contribuţia Ministerului Culturii din România s-a făcut simţită ca factor generator de interes faţă de valorile româneşti. Următoarea perioadă ne va arăta dacă instituţiile culturale ale statului vor adopta o strategie învingătoare în bătălia fără sfârşit a afirmării valorilor româneşti pe o piaţă internaţională restrictivă şi pretenţioasă. Un factor hotărâtor va fi atitudinea faţă de piaţa internă a culturii. Fără o bază culturală solidă, poţi eventual să uimeşti străinătatea, dar nu poţi convinge cu fenomenele culturale naţionale de excepţie.

Deşi ar putea părea curios în contextul clasic cultural la care m-am referit, aş dori să atrag atenţia asupra unui alt fapt cultural excepţional, care s-a petrecut în anul 2012, şi anume deschiderea pentru public a Centrului Istoric, unde oricine poate redescoperi adevăratul specific cultural al Bucureştilor: Curtea Domnească şi Hanul lui Manuc (aplauze pentru felul în care s-a restaurat acest monument arhitectonic) alcătuiesc o zonă care introduce capitala României în rândul atracţiilor europene. Vechile străzi, zona pietonală, Carul cu Bere, mulţimea de galerii, anticariate, magazine specifice, restaurante elegante sau doar decente atrag pe drept cuvânt masa de turişti care până acum rătăceau derutaţi print-un oraş eclectic, dar invizibil.

Anul 2012 a fost un an al concertelor de muzică pop, cu toate variantele sale, concerte susţinute de faimoase trupe şi solişti cu glorie internaţională, chiar pe culmile valului. Desigur, apetitul românilor pentru muzica internaţională a adus şi trecute glorii, un fel de „tsunami” al vârstei înaintate în muzica de altădată, dar e bine; e bine că au venit marile ansambluri muzicale din Georgia, Turcia, Ucraina şi Rusia; e bine că anul acesta au venit mari solişti ai muzicii instrumentale simfonice, că domnul Grigore Leşe a reuşit să ne prezinte un fapt artistic uluitor şi necunoscut – muzica Drumului Mătăsii.

Aş putea spune că anul 2012 a fost mai degrabă un an al faptelor culturale cuprinzătoare decât al celor surprinzătoare. E un motiv pentru care putem considera cultura în câştig.

Eugen Uricaru

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult