6
November , 2017
Monday

Sărbătorile de iarnă

Un tezaur de tradiţii

Reporter: editura December - 7 - 2012

Sărbătorile de iarnă au un farmec şi o bogăţie aparte în Balcani, dată fiind diversitatea unică pe care o include această zonă. Varietatea de obiceiuri, unele dintre ele dăinuind din vremuri imemoriale, face ca acest spaţiu în care ortodocşii, catolicii, musulmanii şi evreii sărbătoresc împreună să fie o adevărată comoară de tradiţii.

Cu toate deosebirile şi atenuarea în timp a elementelor centrale ale datinilor, religiile care sărbătoresc Crăciunul – ortodocşi, catolici, romano-catolici etc. – îşi urmează ritualurile, în care un loc important încă îl mai au slujbele de Crăciun sau Messa de la miezul nopţii (la catolici). Se poate observa şi o tendinţă de a transforma simbolistica acestui moment (mai multe biserici nu sărbătoresc Crăciunul, Biserica Protestantă a refuzat, la momentul Reformei, sărbătoarea în felul în care o fac credincioşii catolici, preferând tradiţia Bradului lui Crăciun, iar Martorii lui Iehova nu sărbătoresc deloc). Mai mult, în prezent, fenomenul mondializării, contactul tot mai intens între culturi, schimbările de mentalitate au produs diverse mutaţii în privinţa percepţiei acestor sărbători. Cu toate acestea, foarte multe dintre tradiţii şi-au păstrat importanţa şi frumuseţea în lumea creştină.

Multe obiceiuri de iarnă din România, de exemplu, îşi au originile în epoca romană. Perioada este deschisă şi închisă de sărbători prefaţate de ajunuri, atât Crăciunul, cât şi Boboteaza, şi intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. Interesant este faptul că românii folosesc, pe lângă calendarul oficial, recunoscut de stat şi Biserica, şi unul neoficial – calendarul popular – creat de popor şi transmis folcloric, care indică timpul optim pentru arat şi semănat, pentru peţit şi logodit, pentru moştenirea strămoşilor sau aflarea ursitei etc. De aici legătura între dimensiunea spirituală a sărbătorilor şi viaţa de zi cu zi a oamenilor. Obiceiurile populare ale perioadei, dedicate divinităţilor calendaristice, oamenilor, animalelor, păsărilor, plantelor, fenomenelor terestre şi cosmice, sunt cunoscute şi respectate până astăzi. Amestecul de celebrare a divinităţilor moştenite de la substratul autohton, trac şi greco-dac, cu cele împrumutate şi asimilate de la greco-romani şi popoarele orientale, dar şi creaţiile mitice strămoşeşti alcătuiesc un original panteon, în care îşi au locul Ignatul, Caloianul, Paparuda, Drăgaica, Vicleimul, Capra, dar şi bijuteriile etnografice numite colinde (unele ale Domnului, altele ale omului) .

De altfel, în ţările europene, în care domină religiile care sărbătoresc Crăciunul, tradiţiile sunt, în multe privinţe asemănătoare. Dintre tradiţiile popoarelor din sud-estul Europei, cele greceşti par a fi cele mai apropiate de obiceiurile româneşti. Astăzi, colindatul la greci nu mai este o tradiţie atât de puternică, dar în timpuri mai vechi, cântecele ritualice de sărbători se caracterizau printr-o mare varietate şi bogăţie. Moş Crăciunul grecilor este Sfântul Vasile, protectorul Asiei Mici, cel care aduce copiilor dulciuri şi alte cadouri.

În ţările de pe continentul american, mai ales în cele din America Latină, Crăciunul este contextul în care religia catolică (adusă de coloniştii spanioli) este armonizată cu diverse alte credinţe şi tradiţii locale, moştenite din vremea prehispanică. Între cei care sărbătoresc Crăciunul se înscriu şi membrii comunităţii copte din Egipt (creştini care aparţin Bisericii ortodoxe, Bisericii catolice şi Bisericii Evanghelice), care au ales, ca dată, a douăzeci şi noua zi a lunii copte khiaht, corespunzătoare zilei de 7 ianuarie.

Cea mai cunoscută sărbătoare a familiilor iudaice este Hanouka, „Sărbătoarea luminii”. Şi ei schimbă daruri, timp de opt zile. Nici musulmanii, în general, nu celebrează Crăciunul, dar unele familii de musulmani stabilite în Europa se folosesc de acest prilej pentru a oferi copiilor cadouri.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult