26
September , 2017
Tuesday

Editorial

Soarta „tezaurului cenuşiu” românesc…

Reporter: editura April - 20 - 2013

carol romanDe câtva timp, agenda politicii naţionale este ocupată mai mult cu teme „la zi” cum ar fi, de pildă, gâlceava iscată de numirea unor miniştri ori fixarea unor persoane de mare influenţă în foruri decizionale din Ministerul public. Din păcate, nu se deosebesc preocupări pentru continuarea unor proiecte înscrise în vreo strategie de dezvoltare a ţării, inexistentă de altfel…

Preferăm să abordăm un alt subiect, trecut cu vederea, de care depinde, totuşi, viitorul acestei naţiuni. Înţelegem că procesul de globalizare, aflat într-o continuă accelerare, a făcut ca oamenii, bunurile, serviciile şi obiceiurile să treacă graniţele cu o dinamică fără precedent. Numai că această deplasare are, deocamdată, sensuri unice – dinspre ţările sărace către cele mai bogate, dinspre sud către nord, dinspre est către vest. Oameni de ştiinţă, ingineri, arhitecţi, medici, informaticieni au luat calea străinătăţii, atraşi de condiţii de muncă mai bune şi salarii mai mari. În ţări ca Statele Unite, Canada, Australia, dar şi în vestul Europei, emigranţi cu înaltă calificare formează o componentă semnificativă a forţei de muncă. În mod cert, aportul pe care îl au la păstrarea acestor ţări în elita mondială a cercetării fac guvernele să recruteze inteligenţa din est prin oferte atrăgătoare.

Concomitent, se ridică o problemă: cei rămaşi acasă – părinţi, prieteni, instituţii guvernamentale care au suportat financiar dezvoltarea acestor tineri şi au investit – pot fi mulţumiţi? O întrebare ce comportă mai multe răspunsuri: nu poate fi trecut cu vederea că numeroase familii, descompletate, rămase în urmă, trăiesc de pe urma banilor primiţi din străinătate; de asemeni, este important de notat că visteria statului primeşte de la imigranţii noştri miliarde de euro, valută care ajută ţara să supravieţuiască. România cunoaşte aceste fenomene din plin. Pe bună dreptate ne bucurăm de faima şcolii româneşti, deoarece olimpicii noştri la matematică, fizică, biologie, informatică sunt curtaţi de universităţile străine pentru a-i avea ca studenţi. Tineri specialişti plecaţi cu burse sau contracte de muncă se transformă în lideri sau şefi de proiecte în străinătate. Chiar în acest număr al revistei noastre prezentăm oamneni de ştiinţă români ce strălucesc prin aportul lor meritoriu. Din păcate, împlinirea profesională şi retribuirea pe măsura aportului valoric la progresul societăţii funcţionează doar în occident. Cum să opreşti un tânăr să-şi caute evoluţia acolo unde ar avea condiţii mai bune de împlinire? Şi totuşi… De fapt, problema este că nu ştim să ne păstrăm acest „tezaur cenuşiu” pentru care au fost alocaţi bani, iar în schimb oferim lumii elite în toate domeniile. Cum să nu te înfiori când afli că din 2007 până acum aproximativ 14.000 de doctori au ales să profeseze în străinătate? Numai anul trecut au plecat 2.400 de specialişti. Succint, asta înseamnă că la fiecare 5 ore rămânem fără un medic. Nu e bine!

Nimeni nu se poate ridica împotriva fenomenului imigraţiei, care corespunde actualei etape de dezvoltare a unor ţări, dar ne exprimăm reticenţa faţă de golirea accelerată a potenţialului ştiinţific al ţării de elemente valoroase, atât oameni maturi, cât mai cu seamă tineri. Savantului Henri Coandă, întors în ţară din Marea Britanie, i s-a permis crearea unei fundaţii dedicate „inteligenţelor naţionale” care, după câteva afirmări, a sucombat. Alte pâlpâiri asemănătoare au mai apărut şi în vremea din urmă, dar nu s-au evidenţiat prin nimic altceva decât prin relevarea publică a unor „mecena” care le-au finanţat.

Nu putem să nu menţionăm că în ultimul timp, odată cu înăsprirea climatului economico-social din diferite ţări, mulţi intelectuali şi tehnicieni români se reîntorc în România şi doresc să-şi dedice capacităţile progresului ţării în care s-au născut, au studiat şi au devenit oameni de valoare. Aceştia trebuie apreciaţi şi stimaţi, trebuie să simtă din partea autorităţilor şi a societăţii sprijin şi încurajare.

Carol Roman

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult