24
September , 2017
Sunday
-D-le Ambasador, după câte se cunoaşte, în curând vă veţi încheia misiunea diplomatică în ţara ...
-O falsă dispută, promovată de interese meschine- Intenţia anunţată de preşedintele Traian Băsescu, în plenul Adunării ...
Deși s-ar putea să ni se replice că “țara arde și baba se piaptănă” în ...
Porţi deschise pentru specialişti În ultimul deceniu, penuria de forţă de muncă – în special calificată ...
Adesea, urmărind evoluţia politică din diferite ţări, apare o întrebare legitimă: oare ce pregătire şi ...
Evoluţiile din ultimul timp din Republica Moldova l-au adus în centrul atenţiei generale pe fostul ...
Prăbuşirea comunismului în Europa de Est ar fi trebuit să fie urmată de retrocedările averilor ...
-De la ideal la târguială profitabilă- Există tot mai multe zone în Europa care vorbesc pe ...
Aproape fără excepţie, biografiile oficiale îl prezintă pe Mihai Ghimpu drept „unul dintre puţinii oameni ...
„Îmi face o deosebită plăcere să urez «La mulţi ani» revistei «Balcanii şi Europa» la ...
La sfârșitul spectacolul tradiţional susţinut de „Sichuan Mianyang Art Showplace” din China, la Opera ...
Românii care muncesc în străinătate sunt acei compatrioţi care şi-au luat soarta în propriile mâini ...
SUPLIMENT FRANTA

Numeroase asociaţii în Franţa

Reporter: editura May - 10 - 2013

Majoritatea asociaţiilor româneşti sunt instalate în regiunea pariziană, fiind de dată relativ recentă (cea mai veche este din anii `40). Românii angajaţi în activităţile asociative se cunosc între ei, aderă fiecare la asociaţia celuilalt (mulţi dintre ei fac parte din mai multe asociaţii) şi răspund la solicitări reciproce. Unele asociaţii româneşti sunt deschise şi adeziunilor din partea nativilor francezi.

Asociaţiile culturale

Au fost înregistrate cinci asociaţii culturale, acestea fiind printre cele mai vechi. Trei dintre ele au caracter ştiinţific şi au fost create cu scopul de a menţine o anumită libertate intelectuală, pe care comunismul o condamnă. Două dintre ele par a fi reconstituiri în exil ale instituţiilor interzise în Romania. Astfel, Fundaţia Carol I, care a încetat să mai existe în România după exilul Regelui Mihai, în 1947, a fost recreată în 1949, cu un statut asociativ. Noul Institut Universitar Român Carol I era compus din câteva zeci de intelectuali şi universitari şi era consacrat în special editării „Revistei de Studii Româneşti”. Revista era destinată universităţilor, societăţilor ştiinţifice franceze şi străine.

Secţiunea pariziană a Societăţii Academice Dacoromana a fost creată la începutul anilor ’50 pentru a continua lucrările fostei Academii Române. Cele mai mari nume ale exilului intelectual românesc (Eliade, Cioran, Ionesco etc.) au constribuit la publicaţiile sale.

A treia asociaţie de acest gen este Centrul Român de Cercetări, creat în 1949 de intelectuali români şi francezi de înaltă ţinută, sub preşedinţia lui Mircea Eliade şi cu sprijinul financiar al prinţului Nicolae, fratele regelui Mihai. Activităţile sale au fost legate de organizarea de conferinţe şi dezbateri pe tema relaţiilor franco-române şi a identităţii culturale româneşti.

Asociaţia Hyperion se prezintă ca un cenaclu literar. Îmbogăţită la sfârşitul anilor ’70 de către noi veniţi (între care Paul Goma), prezenţa printre români a unor intelectuali şi a unor artişti de mare valoare a contribuit mult la coeziunea comunităţii şi integrarea ei în societatea franceză. Trebuie adăugat că buna cunoaştere a limbii franceze, datorată tradiţionalei francofilii române, a jucat un rol important. Chiar dacă au opinii diferite în ce priveşte soarta României libere, majoritatea românilor se regăsesc identitar prin intermediul culturii.

Asociaţia Artistică Franco-Română ART expune opere ale pictorilor români în sălile unde-şi ţine conferinţele. Această asociaţie, creată în 1990 de artişti şi critici de artă instalaţi în Franţa în anii ’70, are ca scop să-i facă cunoscuţi în Franţa pe tinerii artişti români şi să creeze o fundaţie de artă contemporană la Bucureşti. Graţie vânzării de picturi, Asociaţia a putut finanţa sejurul în Franţa al artiştilor români şi să organizeze expoziţii, în special la Grand Palais, în cadrul Salonului de Arte Grafice.

Asociaţiile caritabile

asociatie femeile ortodoxe romane

Asociatia Femeile Ortodoxe Romane

nepsis-junior paris

Asociatia NEPSIS JUNIOR Paris

Chiar dacă ajutorul umanitar se face prin structurile franceze, asociaţiile româneşti organizează şi ele, la o scară mai redusă, convoaie de ajutoare constând în haine, cărţi şi medicamente. Acest ajutor umanitar nu este însă foarte dezvoltat la nivel asociativ, deoarece se face la nivel individual. Fiecare român din Franţa alege să-şi ajute părinţii, prietenii sau cunoscuţii rămaşi în România. Nevoile sunt cunoscute, transporturile se fac direct, iar ajutorul este mai eficient. Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române, creată în 1953, trimite anual bani persoanelor care au nevoie de ajutor, incluse pe o listă întocmită de membrii delegaţi ai asociaţiei. Aceasta organizează anual o sărbătoare de Crăciun, cu brad, masă festivă şi pachete pentru copiii din familiile defavorizate. Membrii săi vizitează persoanele în vârstă internate în spital sau care nu se pot deplasa. Asociaţia mai oferă sprijin financiar sau logistic emigranţilor abia instalaţi.

Asociatia Nepsis a tinerilor din Arhiepiscopia română – asociaţie franco- română – îşi propune să problematizeze rolul tinerilor în Biserică. (evz.ro)

ADERS – Asociaţia Studenţilor Români de la Strasbourg

Asociatia Studentilor Romani din Strasbourg daruiste un gand bun pentru Romania

Asociatia Studentilor Romani din Strasbourg

Această Asociaţia a fost fondată de diplomatul român Romulus Bena, în 13 mai 2004, preluând statutul juridic al Amicalei de Studenţi Români de la Strasbourg. În programul Asociaţiei se arată: „ADERS este rezultatul implicării voastre, a tuturor, pe bază de voluntariat, în organizarea diverselor proiecte. Suntem o asociaţie nonguvernamentală şi nonprofit. Români, moldoveni, francezi sau alte naţionalităţi, studenţi sau absolvenţi, mici sau mari, activităţile ADERS se adresează tuturor”.

Obiective:

  • dezvoltarea schimburilor culturale şi sociale în comunitatea românilor de la Strasbourg, precum şi a cooperării franco-române;
  • facilitarea integrării studenţilor români de la Strasbourg, prin informarea şi sprijinirea lor;
  • promovarea culturii române la Strasbourg.

Excursii, proiecţii de film, petreceri, mese tradiţionale, expoziţii, conferinţe sunt cele mai frecvente manifestări realizate de către ADERS.

Şcoala Română din Paris

7012_0_1Este o asociaţie non-profit care reuneşte membrii ai comunităţii române din regiunea pariziană, în scopul sensibilizării faţă de limba şi cultura română. Aceste activităţi se desfăşoară sub formă de cursuri de două ore pe săptămână, în sediile Ambasadei şi ale Institutului Cultural Român de la Paris.

Asociaţia are îşi propune învăţarea şi aprofundarea limbii şi culturii române în rândul copiilor şi adulţilor care trăiesc în Franţa, promovarea valorilor limbii, culturii şi spiritualitatii române în spaţiul Francofoniei.

Şcoala Română de la Paris dezvoltă activităţi care includ organizarea de cursuri în limba română şi cultură pentru copii şi adulţi, de spectacole, concerte, conferinţe, simpozioane, seminarii, expoziţii, concursuri, ateliere de lucru, etc. În plus, imprimă şi distribuie publicaţii de promovare a limbii şi culturii române, organizează excursii, vizite şi instruire practică.

Adresă Paris: 1 Rue de l’Exposition, 75007, Paris, France

www.ecoleroumainedeparis.fr

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult