NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
SUPLIMENT FRANTA

Oşenii răzbesc

Reporter: editura May - 10 - 2013

1 După căderea comunismului, românii din Ţara Oaşului au dat semnalul de început al migraţiei forţei de muncă din România cu eforturi, lipsuri, expatrieri, dar şi cu o extraordinară determinare de a face reuşi. Au dormit pe unde au apucat, de multe ori în aer liber, au stat în case părăsite, au fiert apă ca să poată bea şi au căutat soluţii de supravieţuire într-o ţară a cărei limbă nu o cunoşteau, în care erau priviţi cu suspiciune, în care nimeni nu le dădea de lucru şi nimeni nu-i primea în chirie.

Oşenii au găsit o soluţie care le-a adus primii bani câştigaţi în Franţa; au îmbrăţişat cu entuziasm statutul legal temporar de “excluşi social” (SDF – adică fără domiciliu fix şi fără drept de lucru) oferit de statul francez şi s-au ocupat de distribuirea „ziarului săracului”, un jurnal anume conceput pentru marginali. Au construit rapid o eficientă reţea de difuzare a acestui ziar. În primii zece ani, oşenii au muncit până la epuizare până ce au reuşit să se impună pe piaţa muncii în Franţa. Au trăit în case părăsite sau barăci improvizate în pădurile de la periferia Parisului, economisind fiecare cent câştigat şi au trimis bani în ţară pentru a înălţa case frumoase, ca localitatea Certeze, cel mai bogat sat din zone oaşă este un exemplu elocvent.

certezeDupă eforturi şi sacrificii, oşenii sunt oameni realizaţi în Franţa. Astăzi majoritatea bărbaţilor lucrează în construcţii, iar femeile în menaj. Şi-au luat copiii cu ei, iar nepoţii li s-au născut în Hexagon. Au acte în regulă şi mulţi dintre ei chiar propriile firme de construcţii, prin care reuşesc să integreze pe piaţa muncii şi alţi oşeni veniţi mai târziu. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc cu chirie, adunaţi în aceleaşi comunităţi, ca acasă. La periferia Parisului există blocuri întregi locuite în cea mai mare parte de oşeni care păstrează cu sfinţenie obiceiurile locului din care au venit – mănâncă sarmale, beau pălincă şi deapănă amintiri din România. Între prima generaţie, care a luptat din greu să-şi facă un rost în Franţa, şi copiii lor, care vorbesc fluent limba franceză şi sunt perfect integraţi în societatea franceză, diferenţele de abordare a viitorului sunt mari, dar foarte mulţi visează să se întoarcă într-o zi, definitive, acasă. (după Proiectul „Mândrie şi Beton”)