NUMARUL
191-192
Niro Tower este un proiect ambiţios, amplasat într-o zonă de top a Bucureştiului, lângă Centrul ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
Iată-ne, așadar, în plină participare a țării noastre, pe măsura puterilor, la înalta responsabilitate oferită ...
- ne declară E.S. dl. Todor Ivanov Churov, Ambasador al Bulgariei la București - Cum ați ...
În continuarea prezentării temeiurilor istorice pentru care Transilvania este teritoriu românesc, publicăm diversele încercări de manipulare ...
Născut dintr-o voință comună la cel mai înalt nivel politic, „Sezonul România-Franța” 2019, care se ...
Prezent la postul din România de mai puțin de șase luni, noul Ambasador al Marii ...
Într-o ambianță inegalabilă, la Cazinoul din Sinaia, a fost celebrat un moment unic - împlinirea ...
Ultimele 100 de zile în care la cârma ţării s-a aflat Nicolae Ceauşescu s-au constituit ...
Anul 2019 debutează în Republica Moldova cu intrarea în linie dreaptă a confruntărilor politice în ...
La sfârșitul anului 2018, românii din țară și din Diaspora au celebrat un secol de ...
Celebrarea unui secol de existență a Uniunii Ziariștilor Profesioniști, prima organizație de breaslă din România ...
Alegătorul contemporan, aflat în apropierea alegerilor europarlamentare, încearcă să se descurce printre lozincile ce ar ...
SUPLIMENT FRANTA

Oşenii răzbesc

Reporter: editura May - 10 - 2013

1 După căderea comunismului, românii din Ţara Oaşului au dat semnalul de început al migraţiei forţei de muncă din România cu eforturi, lipsuri, expatrieri, dar şi cu o extraordinară determinare de a face reuşi. Au dormit pe unde au apucat, de multe ori în aer liber, au stat în case părăsite, au fiert apă ca să poată bea şi au căutat soluţii de supravieţuire într-o ţară a cărei limbă nu o cunoşteau, în care erau priviţi cu suspiciune, în care nimeni nu le dădea de lucru şi nimeni nu-i primea în chirie.

Oşenii au găsit o soluţie care le-a adus primii bani câştigaţi în Franţa; au îmbrăţişat cu entuziasm statutul legal temporar de “excluşi social” (SDF – adică fără domiciliu fix şi fără drept de lucru) oferit de statul francez şi s-au ocupat de distribuirea „ziarului săracului”, un jurnal anume conceput pentru marginali. Au construit rapid o eficientă reţea de difuzare a acestui ziar. În primii zece ani, oşenii au muncit până la epuizare până ce au reuşit să se impună pe piaţa muncii în Franţa. Au trăit în case părăsite sau barăci improvizate în pădurile de la periferia Parisului, economisind fiecare cent câştigat şi au trimis bani în ţară pentru a înălţa case frumoase, ca localitatea Certeze, cel mai bogat sat din zone oaşă este un exemplu elocvent.

certezeDupă eforturi şi sacrificii, oşenii sunt oameni realizaţi în Franţa. Astăzi majoritatea bărbaţilor lucrează în construcţii, iar femeile în menaj. Şi-au luat copiii cu ei, iar nepoţii li s-au născut în Hexagon. Au acte în regulă şi mulţi dintre ei chiar propriile firme de construcţii, prin care reuşesc să integreze pe piaţa muncii şi alţi oşeni veniţi mai târziu. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc cu chirie, adunaţi în aceleaşi comunităţi, ca acasă. La periferia Parisului există blocuri întregi locuite în cea mai mare parte de oşeni care păstrează cu sfinţenie obiceiurile locului din care au venit – mănâncă sarmale, beau pălincă şi deapănă amintiri din România. Între prima generaţie, care a luptat din greu să-şi facă un rost în Franţa, şi copiii lor, care vorbesc fluent limba franceză şi sunt perfect integraţi în societatea franceză, diferenţele de abordare a viitorului sunt mari, dar foarte mulţi visează să se întoarcă într-o zi, definitive, acasă. (după Proiectul „Mândrie şi Beton”)