26
September , 2017
Tuesday

Economic

„Repetenţii” monedei euro

Reporter: editura May - 27 - 2013

Mai este aderarea la euro, cu toate criteriile care trebuie îndeplinite pentru acest demers, o prioritate pentru ţările care încă nu fac parte din acest grup? Iată întrebări pe care şi le pun mulţi europeni.

moneda unicaŢările UE care nu sunt membre ale zonei euro sunt foarte diferite şi prezintă multe contraste din perspectiva ţintei de a adopta moneda unică. Dar în aceste vremuri de criză, există un fir comun care le leagă: întrebările despre oportunitatea de a mai adera la eurozonă într-un viitor oarecare. Există state care se opun în mod deschis adoptării monedei unice – Marea Britanie, Danemarca şi Suedia – apoi cele care doresc să îndeplinească cerinţele pentru aderare – Lituania, Letonia şi Bulgaria. Mai sunt partizanii convinşi ai monedei euro, cum ar fi polonezii, care anunţă că vor să adopte moneda europeană „cât mai curând posibil”, precum şi ţări care, din cauza unei situaţii naţionale economice şi bugetare şubrezite de prelungirea recesiunii, nici nu pot lua în considerare această posibilitate – România, Ungaria. Aceasta din urmă, conştientă de limitele actuale ale economiei sale, care o împiedică să şi viseze la adoptarea euro, se ţine tare: Nu ne putem aştepta la o creştere rapidă din partea UE. Ungaria trebuie să-şi urmeze propria ei cale”, declară premierul Viktor Orbán. La polul opus, România prezintă un consens referitor la faptul că 2015 – ţintă anterioară – nu este o dată realistă, dar obiectivul rămâne printre priorităţi.

eurozonaCehia a simţit, poate, cel mai bine vântul schimbării de optică: odată cu încheierea mandatului fostului preşedinte Vaclav Klaus, care considera că moneda unică este o greşeală, a revenit în actualitate tema unui referendum privind aderarea la euro, estimându-se chiar că anul 2017 ar putea fi o dată posibilă a introducerii monedei unice, comentează cotidianul american The New York Times”. Interesant şi aici este că, potrivit sondajelor Eurobarometru, peste 80% dintre cehi sunt împotriva aderării la euro, nefiind dispuşi să salveze ţări lipsite de lichidităţi. De altfel, exiată acest tip de paradox legat de adoptarea monedei unice: în timp ce entuziasmul pentru euro este în scădere în majoritatea fostelor ţări din blocul comunist (54% dintre cetăţenii acestor state, printre care şi România, considerând că trecerea la euro va avea consecinţe negative pentru ţările lor), totuşi, ele îşi propun un asemenea tranzit.

Un pluton fruntaş

1

Intrarea Estoniei în eurozonă, efort al întregii naţiuni

Adoptarea monedei unice nu este un obiectiv simplu. Cere eforturi conjugate şi demersuri naţionale. În ciuda paradoxului menţionat, toate statele membre şi-au făcut un ţel major din accederea în eurozonă, iar unele dintre ele au transformat dezideratul în realitate. Letonia şi Lituania îşi pregătesc minuţios intrarea în clubul ţărilor cu monedă unică. Va fi această realizare una care să aducă satisfacţii sau pierderile ar putea fi, în final, mai mari decât avantajele? Pe 1 ianuarie 2014, Letonia va deveni a optsprezecea ţară care va fi trecut la euro, deşi societatea nu este prea dornică, arată publicaţia „IQ The Economist” (un sondaj de opinie comandat de către Banca Naţională a Letoniei relevă că doar 13% dintre locuitori doresc ca moneda euro să fie introdusă cât mai curând cu putinţă, iar 59% sunt puţin dispuşi să o adopte). Dar determinarea de a intra în eurozonă a fost mai mare decât orice alt efect al măsurilor draconice care au aşezat ţara pe acest făgaş: după ce a fost într-o situaţie identică cu cea a Greciei de astăzi, Letonia a implementat politici economică-financiare drastice, dirijate de către BCE şi FMI. Reducerile în salarii şi în unele prestaţii sociale au fost de ordinul zecilor de procente, guvernul a introdus noi taxe şi impozite, mărindu-le în acelaşi timp pe cele existente. Primul ministru Valdis Dombrovskis, principalul partizan al introducerii monedei euro, se bucură de o mare popularitate, chiar dacă cetăţenii au fost supuşi unei asemenea cure dure de austeritate. Are de partea sa argumentele suficient de puternice în favoarea trecerii la euro: majoritatea oamenilor de afaceri sunt favorabili monedei unice; euro va aduce economisirea costurilor de conversie şi va înlesni comerţul, va feri sectorul bancar leton de o eventuală nouă criză, prin accesul la fondurile Băncii Centrale Europene, va apropia ţara de Europa, îndepărtând-o în acelaşi timp de zona de influenţă a Rusiei, subiect sensibil, de altfel, în toate republicile baltice.

Apoi, din 2015, Lituania va deveni ultima dintre aceste state care va renunţa la propria monedă în favoarea euro (Estonia fiind deja în eurozonă din 2011). Pentru a introduce moneda euro pe teritoriul lor, lituanienii vor trebui să „ajusteze” indicii economici în conformitate cu anumite criterii, notează publicaţia pragheză „Respekt”. Ca întotdeauna în cazul proiectelor care antrenează o ţară întreagă, există şi sceptici care afirmă că Lituania se grăbeşte prea tare către acest proiect. Dar asta nu împiedică eforturile macro-economice şi fermitatea deciziei politice să îndrepte şi acest stat către o ţintă menită să-i accelereze progresul.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult