24
September , 2017
Sunday

În ultima vreme, aderarea la Spaţiul Schengen suscită dezbateri în opinia publică românească şi nu numai. O întrebare persistă: cine se poate legitima pentru acest club” şi de ce norme ar trebui să ţină seama candidatele” la ora actuală, dat fiind faptul că noile exigenţe apărute în cazul României şi Bulgariei au transformat procesul aderării într-o adevărată ţintă mobilă”?

Criterii îndeplinite

harta schengenDupă aderarea la UE, considerând că aderarea la Schengen este pasul firesc următor, România şi Bulgaria au pornit cu bună credinţă la îndeplinirea condiţiilor tehnice. Pentru a beneficia de accesul în Spaţiul Schengen, fiecare stat trebuie să se pregătească în patru domenii: spaţiul aerian, acordarea vizelor, cooperare poliţienească şi protecţia datelor. După mari eforturi depuse, cele două ţări au reuşit să ducă la bun sfârşit etapele necesare eliminării controalelor la frontieră cu vecinii lor din UE. Mai exact, au implementat politicile în materie de azil şi vize în conformitate cu normele UE – au crescut controalele de-a lungul frontierelor lor cu ţările nemembre, au combătut criminalitatea legată de droguri şi au împiedicat contrabanda şi traficul. Ele sunt, de asemenea, parte din „Sistemul de Informaţii Schengen” (SIS), care asigură autorităţilor poliţieneşti din UE acces rapid la date privind intrările şi ieşirile. Va trebui să remarcăm că România a investit peste 1,2 miliarde euro în securizarea frontierelor externe ale UE, achiziţionând cele mai bune echipamente şi fiind considerată pregătită încă din 2011! De altfel, controalele din partea experţilor UE au certificat îndeplinirea condiţiilor.

Aceste demersuri au fost recunoscute la nivel european: „Ambele ţări şi-au restructurat fundamental şi şi-au reorganizat sistemele de gestionare a frontierelor, investind substanţial în întărirea autorităţilor de implementare a legilor (…) şi şi-au întărit vizibil cadrul instituţional şi legal”, arată un document al Parlamentului European, întărit de poziţia preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso: „Referitor la chestiunea concretă a României şi Bulgariei, noi credem că ele au îndeplinit criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen”. Şi totuşi, aderarea s-a amânat de mai multe ori în ultimii ani, România şi Bulgaria neputând aplica încă regula eliminării controalelor la frontieră, tocmai punctul central al acestor eforturi. Care sunt motivele?

2

Poliţia de frontiera din Malta oprind imigranţii ilegali din Libia

Toate aceste amânări şi ezitări au condus către opinia generală că procesul de aderare a celor două ţări are o altă tentă, care include aspecte politice, cu accente populiste. Se invocă motive de imigraţie clandestină şi de corupţie la frontieră, teme folosite în campanii electorale din occident şi care foarte uşor pot influenţa electoratele în aceste vremuri tensionate. Mai mult, europarlamentarul olandez Wim Van de Camp a dat vina pe… criză: „Majoritatea colegilor din Parlamentul European sunt favorabili intrării României în Schengen, dar, în ultima vreme, problemele economice ce ne-au lovit la nivel global au creat tensiuni importante pe plan european”. Orice motiv pare bun pentru cei ce vor să treacă în plan secund faptul că cele două ţări s-au pregătit, au investit, dar în momentul îndreptăţitei finalităţi a procesului, s-au trezit discriminate. În realitate, după cum sintetizează eurodeputatul popular german Markus Ferber, „nu este o chestiune tehnică, desigur, este o chestiune politică”.

În aceste condiţii, o întrebare firescă se impune: unde erau noile exigenţe când au demarat investiţiile şi de ce nu le-a spus nimeni autorităţilor de la Bucureşti şi Sofia că nu este suficient – ca pentru ceilalţi membri – să „pună banii pe masă” pentru echipamente de ultimă generaţie? De altfel, şi mass-media occidentale au sesizat dubla măsură: „România şi Bulgaria au intrat deja în mod legal în spaţiul Schengen prin aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Normele originare ale vechilor acorduri Schengen sunt elemente-cheie ale tratatelor UE şi piatră de temelie a pieţei interne şi liberei circulaţii în interiorul blocului”, comentează publicaţia germană „Deutsche Welle” în sprijinul ideii că amânarea aderării celor două state ţine de alte resorturi decât cele de ordin tehnic (România asigurând de facto securitatea frontierelor externe ale UE încă din momentul aderării sale la UE, în ianuarie 2007, după cum arată Ministerul român al Afacerilor Externe). Nu este de mirare, în aceste condiţii, că opinia publică din cele două state a început să creadă că toate evaluările tehnice pozitive au fost doar nişte exerciţii sterile…

3

România a investit sume importante pentru a putea adera la Spaţiul Schengen

Aşadar, în premieră pentru procesul de aderare a unui stat la Spaţiul Schengen, se face o legătură politică între acesta şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare – MCV. Relaţionarea include două planuri. În primul rând, cel rezumat de Ambasadorul german la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, care afirmă: Corupţia la frontieră este legată şi de starea generală a guvernului şi a administraţiei publice”. Mai exact, se exprimă temeri privind posibilitatea intrării unor fluxuri sudice de imigraţie ilegală către occident şi incapacitatea României sau Bulgariei de a le opri, din motive de corupţie a vameşilor din cele două ţări. Această poziţie are susţinători şi printre politicienii români, cum ar fi europarlamentarul Monica Macovei, care consideră că este legat MCV de Schengen pentru că Spaţiul Schengen este un spaţiu de încredere. Toţi europenii îşi pun încrederea pe umerii românilor şi bulgarilor că vor păzi grana externă a UE”. În al doilea rând, este vorba despre „aşteptările” în ce priveşte justiţia română ale Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene, stipulate pe site-ul instituţiei: miniştrii şi parlamentarii să dea un exemplu în privinţa respectării criteriilor de integritate, eforturi în privinţa presiunii politice pe puterea judecătorească şi pe instituţiile anticorupţie, numirea noilor şefi ai DNA şi Parchetului General conform unei proceduri deschise şi transparente. Într-un cuvânt, ar urma să mai aibă loc o „binecuvântare” din partea vestului pentru reformarea justiţiei din est.

Dat fiind faptul că decizia extinderii se ia cu vot unanim de către Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, a fost suficient, la cea mai recentă întrunire, ca Finlanda să considere, printr-un comunicat, că România trebuie să-şi intensifice eforturile pentru a remedia deficienţele constatate de cel mai recent raport pe justiţie din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru ca subiectul aderării la spaţiul Schengen să fie amânat cel puţin până „în a doua parte a acestui an”… Ba mai mult, s-a vorbit şi despre amânarea cu cinci ani a aderării sau despre impunerea de criterii suplimentare. Această din urmă posibilitate (neconfirmată) a fost imediat contestată cu indignare la nivelul Parlamentului European şi al mass-media occidentale: „Bineînţeles că România şi Bulgaria trebuie să demonstreze anumite lucruri, însă europenii ar face bine să explice că vor în primul rând o reformă a Spaţiului Schengen”, scrie site-ul Radioteleviziunii Belgiene Francofone. Şi nu fără temei. Care ar fi rezultatul unei cereri de aderare la Spaţiul Schengen care ar veni în aceste zile, să spunem, din partea Italiei? Răspunsul ar trebui să fie tot negativ, dacă s-ar ţine seama de miile de imigranţi ilegali nord-africani care au penetrat această ţară în 2011, de mafia extinsă până la vârfurile decizionale sau de corupţia la nivelul cel mai înalt, ilustrată de însuşi fostul premier (actual câştigător de alegeri) Silvio Berlusconi…

Se poate observa că, pentru români şi bulgari, nimic nu mai este sigur în acest proces care părea să aibă reguli iniţiale atât de clare, respectate de cele două state. În schimb, România şi Bulgaria se văd private şi de avantajele de ordin economic (atractivitate pentru investitori, îmbunătăţirea situaţiei transportatorilor rutieri, facilitarea relaţiilor economice prin eliminarea unor costuri de tranzacţie, formalităţi mai puţine, turism mai înfloritor prin uşurinţa de a călători etc).

4

Întâlnire informală, în ianuarie 2013, a Consiliului JAI (extinderea Schengen nu a fost discutată)

Ce poziţie adoptă UE faţă de această situaţie în care se află două ţări membre care au drepturi derivate din tratatele semnate (Tratatul de Aderare la UE, art. 4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare)? Pe de o parte, Comisia Europeană declară că nu sprijină tendinţa unor state de a lega aderarea la spaţiul Schebgen de MCV. O afirmă răspicat comisarul european pentru Extindere şi Politică de vecinătate, Stefan Füle: Procesul Schengen are propriile sale instrumente de evaluare a capacităţii şi MCV nu vrea să înlocuiască aceste instrumente”. Pe de altă parte, însă, a devenit de o tristă notorietare conceptul de „Europă cu două viteze”, pe care conducătorii Uniunii Europene o declamă cu o îngrijorătoare seninătate: „Avem deja o Europă cu două viteze, statele membre ale zonei euro şi statele non-euro… Acelaşi lucru se aplică şi pentru Schengen”, consideră preşedintele PE, Martin Schulz.

Ce şanse au România şi Bulgaria să acceadă concret, cu beneficii, în spaţiul Schengen, această cea mai de succes realizare a Uniunii Europene”, cum o denumeşte comisarul european pentru Afaceri Interne Cecilia Malmström? În opinia analiştilor, ce le rămâne de făcut celor două ţări este să continue reformele, în aşa fel încât criteriile tehnice să le întâlnească într-o zi pe cele politice. Faptul că la ultimul Consiliu JAI cele două ţări nici nu au mai insistat pentru punerea pe ordinea de zi a temei extinderii arată resemnarea, după atâţia ani de amânări şi de recunoaşteri de „progrese”, fără efecte concrete. Dar deciziile forurilor europene de la Bruxelles trebuie respectate, deoarece aşa indică partitura politică actuală…


După 28 de ani…. Acordul Schengen a fost semnat în 1985 de cinci dintre membrele de atunci ale Comunităţii Economice Europene. Ce se propunea? Renunţarea graduală la controalele de la frontierele dintre ţările semnatare. Printre avantajele stipulate: trecerea vehiculelor dintr-o ţară în alta fără a fi oprite, armonizarea politicii de acordare a vizelor, trecerea cetăţenilor dintr-o ţară în alta fără control vamal. Până în 1999, Acordul Schengen a fost independent de Uniunea Europeană. Ulterior a fost încorporat în legislaţia UE, apoi îmbunătăţit prin Tratatul de la Lisabona, în care figurează ca spaţiul libertăţii, securităţii şi justiţiei”.

Efectul a fost că Acordul, devenit Spaţiul Schengen, funcţionează ca un singur stat din perspectiva liberei circulaţii. Ca urmare, s-a lărgit constant, ajungând astăzi la 26 de ţări; în plus faţă de 22 de membre ale UE, include şi Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda (Marea Britanie şi Irlanda nu au aderat deplin şi menţin controale la frontierele externe, dar iau parte la unele schimburi de informaţii legate de Schengen). Se poate considera că libera circulaţie a persoanelor în cadrul Spaţiului Schengen pentru cetăţenii din UE a fost în mare măsură realizată şi doar în circumstanţe excepţionale majore se pot reinstitui controale temporare. Acest lucru s-a întâmplat, de pildă, înaintea summiturilor G-8 şi NATO, în timpul vizitei Papei Benedict al XVI-lea în Malta, al Campionatelor Europene de fotbal şi al Cupei Mondiale. Mai multe ţări din UE, în frunte cu Franţa şi Germania, au reinstituit în 2012 controalele la frontieră şi pentru cazul în care un stat din UE permite ca prea mulţi refugiaţi să intre în spaţiul Schengen (Grecia, spre exemplu, este considerată de unii miniştri de Interne ai UE nepregătită de a proteja suficient frontiera externă cu Turcia). Dar controalele permanente sunt istorie (încercarea Danemarcei de a le reinstitui, în 2011, a fost abandonată).


  • Statele membre trebuie să evite populismul la nivel naţional şi să decidă cu privire la aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen exclusiv pe baza criteriilor existente” (rezoluţie a Parlamentului European, octombrie 2011)
  • Este greşit să asociezi problema Schengen cu situaţia românilor care emigrează în prezent în Germania” (Franziska Keller, europarlamentar german)
  • Transportatorii de marfă ar putea câştiga până la opt ore la un drum România-vestul Europei dacă ţara noastră ar fi acceptată în Spaţiul Schengen” (Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România)
  • Românii consideră în proporţie de 80% că ţara noastră ar trebui inclusă în Spaţiul Schengen (sondaj INSCOP Research, aprilie a.c.)
Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult