24
September , 2017
Sunday

Mersul vremurilor

Vârstele politicienilor

Reporter: editura May - 24 - 2013

În foarte multe state se vorbeşte despre întinerirea clasei politice. Dar dezbaterile sunt aprinse, întrucât nu poate fi contestat, pe de o parte, dreptul tinerilor politicieni de a considera că pot genera progresul, iar pe de altă parte considerentul că este nevoie de experienţa celor mai în vârstă. Trecem în revistă realitatea momentului, din această perspectivă, în câteva ţări.

Ferenc Gyurcsany

Ferenc Gyurcsany

Ce efect are vârsta asupra felului în care liderii guvernează? Politicienii tineri sunt consideraţi îndeobşte promotori ai unor măsuri mai liberale. Un bun exemplu este fostul prim-ministru al Spaniei, Jose Luis Zapatero, ales în 2004, la 44 de ani. În timpul mandatului său au fost legalizate căsătoriile între persoane de acelaşi sex, a fost reformat sistemul de învăţământ şi introduse reguli noi pentru imigranţii ilegali. Şi premierul suedez Frederik Reifeldt, care a preluat această funcţie la 41 de ani, s-a remarcat prin unele măsuri care au promovat înnoirea – menţionăm doar micşorarea taxelor pentru cei cu venituri mai mici şi menţinerea pragului ridicat pentru gospodăriile cu venituri mari. Îl putem aminti şi pe fostul prim-ministru al Ungariei Ferenc Gyurcsány, învestit la vârsta de 43 de ani şi care a guvernat cu multe „hopuri” şi stârnind revolte în ţara sa atunci când a fost înregistrat spunând că guvernul său este alcătuit din „mincinoşi”. Să fi fost de vină tinereţea sa în ale politicii?…

Datele concrete arată că media de vârstă a liderilor europeni este de 55 de ani. Unele dintre cele mai concludente exemple sunt politicienii din Franţa sau Marea Britanie. Nume ca fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy sau fostul premier Gordon Brown au avut în comun vârsta apropiată, dar, totuşi, stiluri diferite de a conduce. Dacă liderul de la Elysée a lăsat impresia unui preşedinte autoritar şi impulsiv, fostul şef al Guvernului britanic a avut o abordare mai discretă, preferând să lanseze o dezbatere despre o Constituţie (document pe care Marea Britanie nu l-a avut niciodată).

CRISIS-ECONOMICA

Luis Rodriguez Zapatero

Adepţii întineririi clasei politice consideră că politicienii mai în vârstă „se trezesc” doar în anii electorali şi că nu „se pensionează”, ca să le facă loc tinerilor. Dar cei care cred că politicienii vârstnici sunt mai valoroşi pentru societate argumentează cu vasta experienţă pe care aceştia au acumulat-o şi care se reflectă în sprijinirea intereselor ţărilor lor. Eşichierul politic european este bogat în exemple de lideri mai în vârstă, aflaţi la vremea pensionării dacă ar fi să ne raportăm la regulile aplicate oamenilor obişnuiţi. Fostul premier italian Romano Prodi, de pildă, are 74 de ani şi a fost propus în luna aprilie chiar pentru funcţia de preşedinte al ţării sale. Se impune şi menţionarea preşedintelui Italiei Giorgio Napolitano, care va împlini, în luna iunie, 88 de ani (se pare că este vorba şi despre o tradiţie în Peninsulă – clasa politică italiană figurează ca fiind cea mai în vârstă din Europa, cu o medie de 60 de ani). La acelaşi capitol intră şi Aníbal Cavaco Silva, care a fost reales preşedinte al Portugaliei în 2011, la vârsta de 72 de ani. Fost prim-ministru (desemnat când avea 46 de ani), a fost cel dintâi care a reuşit să reunească în jurul proiectelor sale o majoritate parlamentară absolută. Şi cprioţii au făcut o alegere bună în persoana fostului preşedinte Tassos Papadopoulos, care îşi începea mandatul la vârsta de 69 de ani (încetând din viaţă la câteva luni după ieşirea din funcţie…). În timpul preşedinţiei sale, Cipru a devenit stat membru al UE.

GOVERNO:  VOTO ANCHE TEST PER GOVERNO, QUOTA 330 PER RISPOSTA A COLLE

Giorgio Napolitano

În ce priveşte Parlamentul European, în anul 2006, media de vârstă era de puţin peste 53 de ani. Era urmarea unei evoluţii ciclice – în 1979, de pildă, s-a înregistrat un vârf al europarlamentarilor înaintaţi în vârstă, iar în anii `90, contrariul (73% se încadrau între 40 şi 60 de ani), arată un studiu al Universităţii Strasbourg, care punctează şi diferenţele dintre ţări: Luxembourg Cipru, Estonia, Franţa au trimis atunci în Parlamentul European „seniori”, în timp ce Malta, Ungaria, Olanda sau Suedia i-au preferat pe cei mai tineri. Alegerile din 2014 vor arăta în ce măsură cetăţenii unei Europe măcinate de criză şi care au ajuns să-şi pună la îndoială liderii politici vor alege să fie reprezentaţi de politicienii consacraţi sau de valul de tineri care aşteaptă oportunitatea de a-şi da măsura.

  • Conducătorii europeni de astăzi au în mare parte între cincizeci şi şaizeci de ani, dar, având în vedere progresele medicinei, este probabil ca în 20 de ani, d-na Merkel, domnii Cameron, Tusk sau Hollande să se învârtească încă pe lângă cârmă” (publicaţia „Wprost”, Varşovia)

Roxana Istudor

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult