19
August , 2017
Saturday
  Cu 125 de ani în urmă, la 20 iunie 1891, se stingea din viaţă unul ...
Tradiţie populară din străbuni Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din ...
Este o condiţie pe deplin acceptată faptul că imaginea unei ţări asigură un climat internaţional ...
Nedreptăţi flagrante Muncitorii români şi bulgari din Marea Britanie sunt exploataţi de către angajatori lipsiţi de ...
… a însemnat înfometarea cu bună ştiinţă a unor întregi populaţii, execuţii sumare şi întemniţarea ...
Există momente de excepție când solidaritatea umană se manifestă plenar în diferite ipostaze. Printre marile ...
Editorial Românii care muncesc în Franţa fac cinste ţării din care provin. Foarte mulţi dintre ei ...
  Într-o atmosferă de sărbătoare, în incinta unuia dintre reperele spiritualității românești, Ateneul Român, a avut ...
În această vară insuportabil de fierbinte, furați de zarva schimbărilor prezidențiale și guvernamentale, de Referendum, ...
Până recent, moneda euro părea destinată să se extindă în întreaga Europă. Acest lucru ...
-         ne declară dl. Eugen Tomac, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de ...
Cinci dintre cei şase eurodeputaţi români, care în ultimii doi ani şi jumătate au ...
1 Decembrie 1918 - Pagină înălţătoare a istoriei româneşti La 1 Decembrie 2014 se împlinesc 96 de ...
Când Traian Băsescu era ales preşedintele României, la finalul anului 2004. vremurile erau ceva mai ...

Archive for June, 2013

Alături de voi…

Reporter: editura June - 4 - 2013 Comments Off on Alături de voi…

Editorial

carol romanMulţi compatrioţi de-ai noştri şi-au luat soarta în propriile mâini şi au emigrat în diferite ţări europene. Alături de cei plecaţi, într-un număr considerabil, în Spania, Italia, Marea Britanie, se distinge un eşalon de emigranţi, de asemeni important, în nord-vestul european: în Germania, Belgia şi Olanda. În majoritatea cazurilor, aceştia fac cinste ţării din care provin, cei mai mulţi fiind bine pregătiţi profesional. E drept că uneori au de făcut faţă unor tratamente discriminatorii, pe care, însă se străduiesc să le depăşească prin eforturi proprii.

În această privinţă, cu toţii avem datoria de a sprijini procesul dobândirii unui statut demn de cetăţean al Uniunii Europene pentru toţi românii de peste graniţe. Ne referim şi la societatea civilă, care se alătură eforturilor direcţionate spre emigranţi, deoarece, adesea, aceasta se situează mai aproape de nevoile cetăţenilor români aflaţi la muncă în Europa.

Din aceste considerente, revista „Balcanii şi Europa”, din cadrul „Niro Investment Group”, iniţiază şi susţine, din îndemnul preşedintelui său, domnul Nicolae Dumitru, un ciclu de publicaţii-supliment dedicate compatrioţilor noştri ce lucrează în străinătate. Astfel că, începând cu numărul din luna iunie a.c., ne facem o datorie din a edita un supliment al revistei „Balcanii şi Europa” ce va aborda problematica românilor care lucrează în Germania, Belgia şi Olanda. Publicaţia noastră îşi propune să monitorizeze condiţiile de muncă şi de viaţă ale acestora, eventuale restricţii arbitare create Diasporei româneşti pe piaţa muncii şi să evidenţieze eforturile depuse de asociaţiile românilor din aceste ţări, reuşite şi neîmpliniri, modalităţile de a se integra, în condiţiile respectării legilor din cadrul ţării în care trăiesc.

Suntem alături de voi.

Carol Roman

În Germania, Belgia şi Olanda sosesc oameni bine calificaţi

Reporter: editura June - 4 - 2013 Comments Off on În Germania, Belgia şi Olanda sosesc oameni bine calificaţi

Potrivit datelor oficiale, se estimează că 116.000 de români ar fi ajuns în Germania numai în cursul anului trecut. Cei mai mulţi preferă să se stabilească în oraşe, în condiţiile în care în mediul rural s-ar simţi nevoia de specialişti, mai ales de medici.

p002b_2010_09_11_passport_control_munich_airportUn recent studiu oferit de „Oficiul Federal de Statistică” de la Wiesbaden aduce în atenţia opiniei publice faptul că imigranţii din România sunt şi o sursă de experţi de care Germania are nevoie. Astfel, germanii încep să constate, în baza unor cifre oficiale, că atunci când privesc spre imigranţii români, trebuie să ia în calcul că nu este vorba despre o povară socială, ci şi de un aport pe care aceştia îl aduc la dezvoltarea Germaniei. Acest lucru a fost subliniat recent de cotidianul „Weser-Kurier”, din Bremen, în ediţia online, analizând datele oferite de Oficiul Federal de Statistică de la Wiesbaden. Potrivit instituţiei amintite, printre imigranţii din ţările estice care au ajuns în ultimul an în Germania, mulţi sunt bine pregătiţi profesional, unii intrând în categoria experţilor de care Germania are nevoie.

Imigraţia românilor din Belgia a înregistrat o perioadă culminantă – cea mai numeroasă şi eterogenă după anul 1989. Românii de aici, estimaţi a fi în număr de aproximativ 50.000, sunt, în marea majoritate, bine integraţi în cele mai diverse medii socio-profesionale – ştiinţifice, universitare, artistice, în profesiunile liberale – medici, arhitecţi, ingineri), cu precădere în spaţiul francofon. Comunitatea românească din Belgia a evoluat în ultimii ani după o dinamică strâns asociată cu procesul integrării europene a României.

Admiterea României în NATO şi UE a provocat un reviriment identitar, românii din Belgia afişându-şi apartenenţa cu mândrie şi devenind interesaţi să contribuie la construirea unei imagini pozitive a ţării de origine în mediile în care trăiesc şi muncesc.

Comunitatea de români din Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) numără în jur de 16.000 de persoane, potrivit Biroului Central olandez de Statistică. Este o comunitate răspândită pe întreg teritoriul ţării şi bine integrată în societatea olandeză. Majoritatea celor stabiliţi de mulţi ani în Olanda a renunţat la cetăţenia română. De altfel, imigrarea din ultimii ani în Olanda a persoanelor de origine română este de factură preponderent economică. Faţă de alte state europene, însă, există în Olanda un număr relativ redus de conaţionali stabiliţi în această ţară. Cele mai mari concentraţii de români se gasesc în jurul centrelor economice, precum Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Delft sau Zoetermeer. Câteva sute de cetăţeni români lucrează în cadrul organizaţiilor europene şi internaţionale din Haga.

Joburi pentru români, Prioritar – meseriile tehnice

Reporter: editura June - 4 - 2013 Comments Off on Joburi pentru români, Prioritar – meseriile tehnice

Găsirea unui job într-o piaţă cu 25 de milioane de şomeri, cât înregistrează statele membre UE, pare a fi misiune imposibilă. Şi totuşi, românii continuă să plece, bazându-se pe stăpânirea profesiei, capacitatea de rezistenţă într-o ţară străină şi, nu în ultimul rând, pe adaptabilitate. Iar angajatorii continuă să-i oferteze, conştienţi de aceste calităţi.

1Germania şi Belgia sunt în topul ţărilor care oferă cele mai multe joburi pentru cetăţenii români. Nu acceptă orice fel de „meseriaşi”. Străinii se uită în România după oameni care să îşi cunoască foarte bine meseria, fie că este vorba de muncitori precum zidari, electricieni sau tâmplari, ori de medici, ingineri sau IT-işti.

Profilul candidatului ideal trebuie să se încadreze în acelaşi tipar, pentru că, exceptând calificările specifice fiecărui post, mai toţi angajatorii cer aceleaşi lucruri: experienţă în domeniu de minimum trei ani, la care se adaugă avantajul celei dobândite în străinătate, vârsta de până la 45 de ani, motivare puternică pentru muncă, disponibilitate imediată, cunoaşterea temeinică a unei limbi străine şi, în cele mai multe cazuri, deţinerea permisului de conducere, după cum susţine Ana Maria Onodi, consilier resurse umane în cadrul agenţiei de recrutare „Krevin”, una dintre companiile care se ocupă de plasarea de forţă de muncă în străinătate.

2Şansele cele mai mari de a se angaja în ţările din nordul continentului le au candidaţii cu meserii tehnice – salariul de pornire pentru un inginer de software, de exemplu, fiind de 3.000 de euro brut lunar. Dar Germania şi Belgia sunt cunoscute şi ca fiind ţările care recrutează cei mai mulţi medici şi personal medical din România, iar cea mai mare căutare o au anesteziştii, medicii de urgenţă şi cei de nişă, precum doctorii oncologi. Salariile medicilor tineri, fără multă experienţă, pornesc de la 5.000 de euro, la care se adaugă diferite alte facilităţi. Un doctor cu experienţă poate ajunge însă şi la un venit lunar de 12.000 de euro. Şi asta în timp ce asistenţii medicali sunt ofertaţi cu salarii cuprinse între 1.500 şi 2.000 de euro.

Fireşte, există şi oferte pentru meserii care nu cer specializări îndelungate. În ceea ce priveşte joburile aflate la polul opus al pieţei forţei de muncă, pentru care diploma este mai puţin importantă, cele mai multe oferte sunt pentru calificări precum instalator, zidar sau electrician. Astfel, un şofer cu categoriile C şi E poate ajunge la 2.000 de euro dacă are doi ani de experienţă şi cunoaşte limba la nivel mediu, un instalator poate primi un salariu lunar net cuprins între 1.300 şi 2.000 de euro, în timp ce un zidar va încasa între 1.300 şi 1.500 de euro, la fel ca în cazul unui electrician, respectiv 1.300 şi până la 2.000 de euro, sau unui rigipsar, tâmplar sau un zugrav, al cărui salariu poate varia de la 1.300 la 1.600 de euro net. Între 1.400 şi 2.000 de euro lunar net pot primi şi cei care deţin o calificare precum cea de sudor, asamblator căsuţe de lemn sau muncitor forestier.

Cele arătate demonstrează că, dincolo de condiţiile general valabile, angajatorii străini îşi aleg forţă de muncă din extremele pieţei: fie personal supracalificat, cu studii temeinice în domeniul pentru care aplică, fie meseriaşi, în cazul cărora accentul se mută de pe diplomă pe abilităţile practice. Şi în toate cazurile profesionişti serioşi, rezistenţi, cu experienţă, calităţi pe care, după cum am arătat, le şi retribuie corespunzător.

Recrutaţi de pe băncile şcolii

3Cele mai importante centre universitare din Germania susţin campanii de recrutare a tinerilor români care au performanţe notabile în domeniul ştiinţei şi al tehnicii – în discipline precum matematica, informatica, ştiinţele naturii, chimie, fizică, biologie, domenii tehnice – în cadrul unui proiect susţinut de guvernul federal. Este vorba despre institute de învăţământ superior şi cercetare receptate ca fiind dintre cele mai vechi, prestigioase şi ample instituţii educaţionale centrate pe inginerie şi tehnologie de pe teritoriul Germaniei: Aachen, Berlin, Braunschweig, Darmstadt, Dresda, Hanovra, Karlsruhe, München şi Stuttgart. Relevant pentru interesul cu care este privită de Berlin această recrutare este faptul că o treime din fondurile alocate în Germania pentru cercetare sunt îndreptate către aceste universităţi care, iată, caută în România viitori specialişti de top.

Şi nu este vorba doar despre studenţi care să plece în Germania. Se poate şi „de acasă”. În ultimele luni a luat formă un proiect prin care care reţeaua de Institute „Goethe” desfăşoară o misiune precisă: serveşte drept legătură între lumea companiilor germane în căutare de personal calificat şi piaţa forţei de muncă. Bugetul destinat acestui deziderat este unul record – 139 milioane de euro, sumă alocată de ministrul Muncii, Ursula von der Leyen, pentru a încuraja tinerii străini să studieze germana chiar în ţara lor. Şi nu doar limba, ci şi formarea în sistemul german de relaţii de muncă.


Un sondaj IRES din 2013 arată că 20% dintre români afirmă că, dacă li s-ar oferi un job în străinătate, ar alege Germania. Această destinaţie este urmată îndeaproape în preferinţe de state din nordul continentului, ca Olanda sau Belgia, fapt confirmat şi de un studiu realizat de Revista „Cariere”, care demonstrează că joburile bine plătite din aceste ţări conduc în topul slujbelor la care românii au aplicat de la începutul anului.

Cui îi e frică de lucrătorii din est?

Reporter: editura June - 4 - 2013 Comments Off on Cui îi e frică de lucrătorii din est?

1După cum se ştie, accesul la piaţa muncii poate fi restricţionat,până cel târziu la 31 decembrie 2013, şi în Germania, Belgia şi Olanda. Care ar fi explicaţia pentru menţinerea acestor restricţii, în pofida dreptului european la libera circulaţie şi în ciuda faptului că în aceste state este mare nevoie de forţă de muncă? Multe voci afirmă că motivaţia este politică (an electoral în Germania), fiind de natură populistă, ca în cazul Olandei.

În timp ce politicienii agită mesaje populiste şi fac pe plac unor mici facţiuni ale electoratului ameninţând cu măsuri anti-imigraţie, companiile şi patronii repun adevărul în drepturi. Astfel, preşedintele Confederaţiei Industriei şi Patronatelor din Olanda, Bernard Wientjes, subliniază interesele ţării sale: „Succesul economiei noastre este legat de statele din est”. Aşadar, în ţara în care populistul Geert Wilders agită spiritele (electorale) cu mesaje de genul „ţi-ai pierdut jobul în faţa unui român/polonez?”, Olanda are nevoie ca de aer de lucrători imigranţi din Europa centrală şi de est – circa 250.000 în următorii ani – transmite postul „Radio Nederland”. Deci, în timp ce extremiştii flutură sloganuri, şi chiar dacă se menţin restricţiile, autorităţile lucrează la forme atrăgătoare de contracte colective de muncă şi se ocupă şi de problema asigurării de locuinţe pentru lucrătorii imigranţi.

2Şi Banca centrală a Germaniei a estimat, într-un raport, că această ţară are nevoie de aproximativ 200.000 de imigranţi în plus pe an pentru a-şi compensa declinul demografic. Tocmai de aceea, chiar dacă şi aici „războiul” cu imigraţia este pe toate posturile de televiziune, realităţile economice au învins. Dacă, pe de o parte, obligativitatea de a cunoaşte limba germană şi ridicarea restricţiilor mai târziu au atenuat fluxul migraţiei forţei de muncă în această ţară (directorul Biroului pentru Muncă de la Berlin, Frank-Juergen Weise, afirmă că Germania a atras mai puţini angajaţi din Europa de est decât se aşteptau autorităţile), nevoia a dus la reducerea restricţiilor pentru anumite sectoare şi profesii. Astfel, din 2012, românii cu facultate, stagiarii din întreprinderi şi sezonierii pot lucra în Germania fără permis de muncă. Mai mult, în cazul locurilor de muncă în care pregătirea şi calificarea profesională este una standardizată, germanii nu mai au prioritate din start în faţa imigranţilor cu aceeaşi pregîătire. Toate aceste măsuri au fost salutate cu entuziasm de Asociaţia Germană a Agricultorilor şi Asociaţia Generală Germană agricolă şi forestieră, dovadă că este mare nevoie de personal în agricultură, grădinărit şi silvicultură. De la 1 ianuarie 2014, chiar şi ultimele restricţii de pe piaţa muncii (în domenii ca decoraţiuni interioare, construcţii, curăţenie-clădiri etc) trebuie eliminate.

Siemens München Filteranlage HT GM 005Belgia a făcut şi ea parte din tabloul „una spun politicienii, alta dictează piaţa”. Astfel, secretarul de stat pentru combaterea fraudei sociale și fiscale, John Crombez, justifica prelungirea restricţiilor prin combaterea concurenţei „neloiale“ generate de prezenţa românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din această ţară. Afirmaţia nu este susţinută de realitatea din teren, care arată că listele profesiilor cu foarte multe locuri de muncă vacante sunt lungi pentru toate zonele Belgiei. În Valonia au căutare cei cu competenţe în domenii ca asistenţa socială, infirmierii, asistenţii pentru medici, chirurgii ori brancardierii, dar şi măcelarii, zidarii, sudorii, instalatorii, vopsitorii şi muncitorii în construcţii. În topul meseriilor cu o lipsă acută de specialişti disponibili să lucreze sunt şi şefii – coordonatori de proiecte informatice în diverse sectoare – bancar, chimic, industrial, etc. Comunitatea germanofonă caută specialişti IT, electronişti, personal pentru domeniul hotelier, ingineri, jurişti, directori de vânzări, dar şi mecanici, casieri sau dispeceri, profesori sau personal pentru diverse instituţii de învăţământ, asistenţi sociali, ergoterapeuţi pentru persoane cu dizabilităţi sau kinetoterapeuţi. Iar Bruxelles-ul caută consilieri, funcţionari traducători pentru Comisia Europeană, dar şi analişti-programatori, webdesigneri, administratori de reţele, hepldesk, secretare, contabili, arhitecţi, desenatori etc. Aşadar, de unde retorica menţionată mai sus, în condiţiile în care numărul românilor a crescut de cinci ori între 2007 şi 2011, aducându-şi contribuţia la progresul Belgiei în industrie, construcţii, agricultură sănătate etc., iar permisele de muncă se eliberează cu miile?

Se constată că, în pofida abundenţei de mesaje contradictorii, nu există o respingere a forţei de muncă din est, atunci când aceasta aduce valoare în plus ţării în care este prestată.

Retorica populistă vs. realitatea din teren

caricatura la intertitluChiar şi în aceste condiţii, împotriva datelor şi evidenţelor, politicul „lucrează”. Astfel, Marea Britanie, al cărei ton agresiv anti-imigraţie este cunoscut în toată Europa, a convins Germania să i se alăture în ceea ce au denumit „oprirea turismului pentru beneficii”. Mai exact, în Germania, Austria şi Olanda vor fi organizate campanii pentru restricţii mai severe privind accesul migranţilor la subvenţii şi alte servicii finanţate de stat, argumentându-se că Directiva privind libera circulaţie a UE nu trebuie să fie „necondiţionată”. Totuşi, ziarul britanic „The Telegraph” notează că aceasta este o manevră care are loc tocmai când zeci de mii de imigranţi români şi bulgari se pregătesc să vină în Marea Britanie, după ce restricţiile cu privire la dreptul lor de a lucra în Marea Britanie vor fi ridicate la sfârşitul anului”.

Dar angajaţii sau şomerii din state mai vechi membre UE nu au de ce să se teamă de prezenţa lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii. O atestă datele oferite de Ministerul român al Muncii, care precizează că studiile făcute de specialiştii români şi bulgari şi prezentate Comisiei Europene arată că impactul lucrătorilor din cele două ţări veniţi la muncă în vest este nesemnificativ (salariile din cele 15 vechi state membre sunt, pe termen scurt, în medie cu doar 0,24% mai mici decât ar fi fost fără lucrători din România şi Bulgaria, iar impactul asupra şomajului este, de asemenea, marginal, cu o creştere de doar 0,02 puncte a ratei pe termen scurt şi cu nici un efect pe termen mai lung, chiar şi în ţările unde afluxul de români şi bulgari este mai mare).  În acelaşi timp, un raport al CE arată că românii au un rol important în economiile ţărilor destinaţie. PIB-ul UE a crescut cu 0,3%, iar cel al ţărilor UE15 – mai vechi membre al Uniunii – a crescut cu 0,4%, ceea ce demonstrează că aceste state au câştigat semificativ de pe urma imigraţiei din est.

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal

Reporter: editura June - 4 - 2013 Comments Off on Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal

Obţinerea permisului de muncă

1Până la 1 ianuarie 2014, dată la care restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari vor trebui ridicate în toată Uniunea Europeană, cele trei state pe care le prezentăm practică necesitatea obţinerii permisului de muncă pentru accesul pe piaţa muncii. Iată regulile.

Germania. Începând cu data de 1 ianuarie 2012, NU mai este necesară obţinerea unui permis de muncă pentru: 1) absolvenţii de studii superioare, pentru activităţi corespunzătoare calificării acestora; 2) lucrătorii acceptaţi în sistemul de formare profesională din Germania, precum şi membrii familiilor acestora (îndeplinind aceleaşi condiţii) cu drept de şedere nelimitat; 3) lucrătorii sezonieri.

De menţionat că România ia parte anual la programul pentru studenţi (finalizat prin obţinerea de contracte de muncă sezonieră pe perioada vacanţei de vară). Numărul de lucrători care pot fi admişi depinde de cota de lucrători disponibilă numai pentru lucrătorii oaspeţi (500 lucrători/an) şi la contracte lucrări – număr mediu anual.

Belgia. Pentru ca un cetăţean român să obţină permisul de muncă în Belgia, este necesar ca un angajator local să înainteze autorităţilor o cerere pentru a obţine autorizaţia de muncă pentru muncitorul român. Românii vor beneficia de o procedură accelerată şi simplificată de obţinere a permisului de muncă (5 zile) în cazul în care vor să ocupe un loc de muncă într-una dintre funcţiile declarate „critice”, respectiv cele pentru care piaţa belgiană a muncii este în imposibilitatea de a satisface oferta de locuri de muncă. Meseriile de acest tip sunt oferite în patru mari regiuni: Valonia (90 de meserii), Flandra (113), Comunitatea germanofonă (53) şi Bruxelles (52).

2Olanda. Persoanele interesate să muncească în Olanda au nevoie de permis de muncă, obţinut de angajatorul olandez. Acesta va trebui să facă dovada că pentru locul de muncă respectiv nu a existat nici un aplicant cetăţean olandez. Excepţie de la regula permisului de muncă fac angajaţii cu pregătire deosebită, care câştigă cel puţin 45.495 euro/an (sau 33.363 euro/an dacă sunt sub 30 ani), cercetătorii şi lectorii universitari cu vârsta sub 30 ani şi medicii care îşi definitivează studiile de specialitate în Olanda pentru a deveni medici specialişti.

 

Helpdesk”

Lucrătorii români care muncesc în Germania sau vor să plece acolo şi întâmpină probleme pot fi consiliaţi de către consultanţi ai Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) Bucureşti, instituţie care a înfiinţat un „Helpdesk” (centru de ajutor) în acest scop. Astfel, prin intermediul numărului de telefon 021/316.55.08 – interior 233 sau trimiţând un mesaj la adresele de e-mail office@muncainue.ro sau bm_eures@buc.anofm.ro, funcţionari din cadrul AMOFM Bucureşti, care au beneficiat de instruire în domeniile specifice mobilităţii forţei de muncă, cu sprijinul Agenţiei Federale de Muncă din Germania – Serviciile de Plasare Internaţională – oferă servicii de informare, consiliere şi mediere privind mobilitatea forţei de muncă şi securitate socială cetăţenilor români care muncesc sau doresc să găsească un loc de muncă în Germania.

 

Dialog in Deutsch” pentru români

dialog-in-deutschProgramul „Dialog in Deutsch”, lansat cu succes în Hamburg acum mai bine de un an, invită la conversaţie (în mod gratuit) străinii care locuiesc în oraşul din nordul Germaniei. Întâlnirile – la care sunt bineveniţi toţi cei care pot vorbi germana (indiferent de situaţia lor) – se desfăşoară în bibliotecile din Hamburg, după un program prezentat în pliante şi pe internet. Programul este adresat cu precădere celor care au timp liber dimineaţa (mamelor ai căror copii sunt la grădiniţă sau şcoală, oamenilor în căutarea unui loc de muncă sau celor care fac pauză între două cursuri etc.). Totuşi există şi ore de conversaţie după-amiaza sau la sfârşit de săptămână.

Pentru cei interesaţi, prima etapă ar putea fi alegerea bibliotecilor la care ar dori să meargă (cele aflate în relativa apropiere de domiciliu, dar şi Biblioteca Centrală, situată în apropierea gării din centrul oraşului). Aceste programe de conversaţie (o oră pe zi, una sau mai multe zile pe săptămână) sunt diferite de la o bibliotecă la alta, oferind flexibilitate programului. Al doilea pas al celor interesaţi va fi alegerea grupelor care li se potrivesc, după nivelul discuţiilor purtate şi al temelor abordate. Moderatorii acestor ore de conversaţie sunt germani care fac această muncă voluntar, de obicei pensionari, care au trecut printr-o selecţie ca să poată participa la coordonarea orelor.

 

Burse pentru practică în Bundestag

bundestagBursa internaţională din Parlamentul german, care se desfăşoară sub patronajul preşedintelui Bundestagului, în colaborare cu universităţile din Berlin, oferă tinerilor calificaţi, interesaţi de politică din 28 de ţări participante, printre care şi România, posibilitatea de a cunoaşte sistemul parlamentar de guvernare din Germania. Bursierii vor fi mai întâi introduşi în activitatea parlamentară, efectuând o practică de 15 săptămâni în birourile deputaţilor din Parlamentul german.

Ca şi în anul trecut, cinci bursieri din România pot lua parte la programul din 2014.
Participanţii din România vor fi selecţionaţi în două etape: mai întâi, Ambasada Germaniei va analiza şi verifica documentele depuse la înscriere (conţinutul, motivaţia şi aptitudinile solicitanţilor bursei). Persoanele selecţionate vor fi invitate la Bucureşti, la sfârşitul lunii noiembrie a acestui an, la un interviu.

Informaţii suplimentare privind condiţiile de participare, precum şi documentele de înscriere pot fi găsite accesând următoarea pagină de  internet: http://www.bundestag.de/ips. Persoanele interesate se pot înscrie până în data de 30.06.2013 la Ambasada Germaniei din Bucureşti. Documentele de înscriere trebuie depuse în două exemplare (original şi copie)!

Viaţa nu e chiar roz…

Reporter: editura June - 4 - 2013 Comments Off on Viaţa nu e chiar roz…

Mulţi muncitori români şi bulgari care ajung în Germania, Olanda sau Belgia sunt obligaţi să lucreze la negru, plătiţi cu sume de mizerie sau exploataţi fără să poată riposta. Atunci când presa occidentală semnalează abuzurile, guvernele se grăbesc să ia măsuri de suprafaţă” (ba chiar ţările se reclamă unele pe altele). Acestea rezolvă situaţiile semnalate punctual, dar în profunzime, problemele rămân aceleaşi: discriminare, tratament inuman, în dispreţul legislaţiei comunitare şi al drepturilor acestor lucrători, cetăţeni europeni cu drepturi depline.

 

Promisiuni deşarte

1Speranţa şi promisiunile unor câştiguri serioase îi fac pe tot mai mulţi români, bulgari sau polonezi să plece la muncă în Germania. Doar că realitatea de acolo este uneori departe de ce visează ei. Condiţii dure, inumane, de muncă, în construcţii, gastronomie sau domeniul hotelier, în transporturi sau curăţătorii, în schimbul unor salarii mici, nu de puţine ori chiar fără nici un fel de plată.

Exploatarea forţei de muncă nu este un fenomen nou. Tot mai mulţi est-europeni sunt aduşi în Germania precum sclavii, deşi studiile arată că ei lucrează în condiţii identice cu colegii lor germani. Datele oficiale sunt însă infirmate de Deutsche Welle”, care îl citează pe Dominique John, din cadrul Asociaţiei Sindicatelor Germane (DGB): unele firme apelează în mod sistematic la angajaţii străini pentru a reduce salariile şi a înrăutăţi condiţiile de lucru”.

Publicaţia prezintă cazul celor 13 români care au lucrat mai multe luni pe un mare şantier din Frankfurt. Firma le-a promis un loc de muncă sigur şi un salariu de bază de 1.200 de euro. Când au ajuns aici, angajatorul le-a confiscat documentele şi paşapoartele, iniţial, pentru două zile. Apoi au fost obligaţi să semneze nişte hârtii. În realitate, ei au lucrat pe cont-propriu, pentru un sub-contractant, aşa încât nu au avut nici un fel de asigurare de sănătate sau pentru accidente de muncă. În plus, şeful nu le-a plătit decât câţiva euro, care le ajungeau doar pentru a reveni a doua zi pe şantier”, explică Dominique John, adăugând că, prin comparaţie, un german încasează pe oră circa opt euro.

 

Ignoraţi şi izolaţi”

2O mână de lucru ieftină provenind din Polonia, România, Lituania şi Bulgaria se găseşte la baza a mii de societăţi olandeze şi a sectoare întregi, cum ar fi agricultura. Fără cei 160.000 până la 200.000 de imigranţi instalaţi în Olanda după 2004, nu ar mai fi nimeni să culeagă roşii sau să planteze bulbi de lalele. Şi totuşi retorica agresivă la adresa lor nu încetează. Sub titlul Cine vă va culege lalelele?”, publicaţia „Gazeta Wyborcza” din Varşovia, şi-a exprimat revolta: Se întâmplă ca până la douăzeci de imigranţi polonezi sau români să locuiască înghesuiţi într-un singur apartament, iar angajatorii îi escrochează cu ofertele lor de hrană şi locuinţă la preţuri umflate. Producătorii din sudul Olandei îşi strigă deruta. Ei spun că nu va mai fi nimeni să culeagă căpşunele sau merele, pentru că olandezii nu vor să se murdărească…”.

Dar cum se comportă localnicii cu cei care vin de departe să le facă treburile cele mai grele? Spre exemplu, Zundert este oraşul din Olanda cel mai dens populat cu lucrătorii imigraţi din Europa Centrală şi de Est: 2.500 de oameni, aproape 12% din populaţia locală, arată datele Biroului Naţional de Statistici. Dar asta nu este suficient pentru a le îmbunătăţi condiţia, chiar dacă muncesc din greu. Regizorul olandez Peter Dictus a observat că românii care lucrează în agricultura locală au venit să se stabilească aici în număr mare, dar ceilalţi orăşeni îi ignoră şi îi izolează. Nu sunt consideraţi decât mână de lucru ieftină, cu puţin mai presus decât nişte sclavi. Avem într-adevăr nevoie de ei pe câmpurile de căpşuni sau în pepiniere, dar ca fiinţe umane trebuie să stea ascunşi”.

Practici scandaloase

61672Mii de muncitori est-europeni, în special români şi bulgari, lucrează în Germania în condiţii deplorabile şi nu provizoriu, aşa cum prevede legea, ci în mod definitiv, prin intermediul unor societăţi fictive.

Astfel, companii din industria cărnii au arătat că în Germania, muncitori cu salarii foarte mici se ocupă de tranşarea cărnii provenite din Belgia. Doi miniştri belgieni – al Economiei, Johan Vande Lanotte şi al Muncii, Monica De Coninck – au reacţionat imediat, anunţând că depun plângere la Comisia Europeană împotriva Germaniei, tocmai din cauza condiţiilor de muncă precare şi a salariilor de mizerie cu care sunt plătiţi imigranţi români şi bulgari care lucrează în abatoarele germane, relatează cotidianul Le Soir”: Nu căutăm confruntarea cu altă ţară, ci este vorba despre a denunţa practici scandaloase, au arătat cei doi oficiali. Mai mult, este denunţat faptul că în anumite sectoare, cum este cel al cărnii, dar şi în horticultură, cultivarea legumelor şi prelucrarea lemnului, în Germania nu există salariu minim, deci nu se poate încălca o lege care… nu există.

Dezbaterea vine la scurt timp după scandalul provocat în opinia publică de mărturiile preotului Peter Kossen, care a denunţat condiţiile de viaţă deplorabile ale muncitorilor din veniţi din estul Europei la Hanovra, iar televiziunea germană a realizat un reportaj care a şocat Germania: Am văzut persoane care trăiau opt într-o cameră. Chiria este exorbitantă raportată la salariu, iar condiţiile sanitare sunt deplorabile, spunea atunci pastroul. Lucrurile s-au „rezolvat”: firmele i-au mutat pe muncitori într-o cazarmă în care presa şi pastorul nu au acces.

Partea incriminată”, în persoana ministrului Economiei din landul Saxonia Inferioară, Olaf Lies, spune că problema există de patru ani

 

Animale de povară”

Nici „reclamanţii” nu fac, însă, altfel. Abatoarele din Anderlecht au recurs deseori la mână de lucru din Europa de est – mai ales români – plătită prost şi fără contract. Publicaţia belgiană „De Standaard” a acordat spaţii ample celor pe care i-a numit „animale de povară ieftine”.

Cele circa 45 de IMM-uri însărcinate să tranşeze carnea şi să o vândă apoi la tarabe folosesc forţă de muncă din ţările est-europene, de exemplu din România. Dar nu întotdeauna conform regulilor, după cum spun două femei care lucrează aici. Suntem multe. Şi nici una dintre noi nu are contract. Lucrăm la negru. Şi suntem prost plătite”. Una dintre ele primeşte opt euro pe oră, cealaltă şase euro – mult sub salariul minim. Nu vor să-şi spună numele şi nici vârsta. Da, suntem exploatate, dar tăcem, de frică să nu fim date afară. Sunt destui care ne-ar lua imediat locul. Şi nu ne permitem să rămânem fără slujbă”.

Poveştile româncelor sunt asemănătoare: de multe ori, acestea lucrează fără contract, rămân ilegal în Belgia, sunt prost plătite, lucrează peste program, au dreptul la o singură pauză de masă de zece minute şi lucrează frecvent în week-end. Nici vorbă de bani de vacanţă sau prime de sfârşit de an. Cel mai adesea, şefii lor nu le dau voie nici măcar să-şi vorbească limba. Lucrez zece ore pe zi”, spune femeia plătită cu opt euro pe oră. Eu chiar şi unsprezece, uneori. Da, şi în week-end”, adaugă cealaltă.

 

Angajaţi la negru

rafinarieInspectorii din oraşul olandez Rotterdam au depistat 242 de muncitori români care lucrau fără forme legale într-un proiect de construcţie din cadrul complexului unei rafinării. Fenomenul este destul de răspândit, deşi rezolvarea problemei agenţiilor de recrutare frauduloase reprezintă o prioritate a Ministerului olandez al Afacerilor Sociale, care a mărit amenzile împotriva acestora. În timp ce rafinăria a plătit amenda de două milioane euro, agenţia a scăpat, intrarând sub protecţia legii falimentului…

Elită românească

Reporter: editura June - 4 - 2013 Comments Off on Elită românească

Ca în multe alte state europene, în Germania, Belgia şi Olanda trăiesc şi lucrează români care intră în categoria elitelor. Profesori universitari, scriitori sau oameni de afaceri, sunt compatrioţi cu care ne mândrim pentru felul în care reuşesc să obţină performanţe, datorită pregătirii din ţara noastră.

prof. dr. ing. Radu Popescu-Zeletin, de la Universitatea Tehnică din Berlin

prof. dr. ing. Radu Popescu-Zeletin, de la Universitatea Tehnică din Berlin

Printre personalităţile române de prestigiu stabilite în Germania, Belgia sau Olanda se numără prof. dr. Eugen Coşeriu, de la Universitatea germană „Tübingen”, considerat unul dintre cei mai importanți lingvişti ai secolului XX, prof. dr. ing. Radu Popescu-Zeletin, de la Universitatea Tehnică din Berlin, totodată director al „Fraunhofer Institute for Open Communication Systems”, dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, prof. dr. Sorin Alexandrescu, profesor emerit la Universitatea din Amsterdam, prof. dr. ing. Constantin Gallin, de la Universitatea olandeză „Delft”. Un alt român remarcabil este Radu Manoliu, fost şef al serviciului de radiologie al Centrului Universitar „Medical Vrije Universiteit”, din Amsterdam, iar dintre importantele personalităţi care activează în domeniile cultural şi umanitar îi amintim pe Eugen Cojocaru, scriitor, jurnalist, vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Români din Germania, scriitoarea Monica Săvulescu-Voudouris, membru al Uniunii Scriitorilor din Olanda şi Belgia, istoricul de artă Pavel Chihaia şi Brânduşa Massion, fondatoarea Comunităţii Românilor din Rhin-Main.

Biserici ortodoxe

Reporter: editura June - 4 - 2013 Comments Off on Biserici ortodoxe

Comunităţile de români care trăiesc în nord-vestul europei se reunesc, cel mai adesea în lăcaşurile unor biserici ortodoxe, răspândite pe întreg teritoriul. Aici au posibilitatea de a-şi afirma atât credinţa cât şi etnicitatea.


1

1. ÎPS Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord a participat la Slujba de Priveghere oficiată în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.

Biserici ortodoxe în Germania

Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

IPS dr. Serafim Joantă, Mitropolit pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord

Fürther-Str. 166

D – 90429 Nürnberg

2.Parohia Aachen- Hram: Sfânta Treime

Biserica: Theresienkirche, Pontstr. 43, Aachen

Preot: Alexandru Pop

Peterstraße 48,

3.Parohia Aschaffenburg- Hram: Întâmpinarea Domnului

Biserica: Spitalkapelle, Lamprechstr. 2, Aschaffenburg

Protosinghel Ghelasie Păcurar

Versbacher Röthe 48, D – 97078 Würzburg

4.Parohia Augsburg- Hram: Sf. Arhidiacon Ştefan

Biserica: Antoniuskapelle, Dominikanergasse 5, Augsburg

Preot Florin Chelemen

5.Parohia Berlin- Hram: Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil

Biserica: Heerstr. 63, 14055 Berlin-Charlottenburg

Preot: Ieromonah Clement Lodroman

Adresa: Weverstr. 5, D-13595 Berlin

6.Parohia Bonn- Hram: Botezul Domnului

Biserica: St. Margaretha-Kirche, Margarethenplatz 6, D-53117 Bonn

Preot Sebastian Suciu

Legionsweg 14,

D – 53117 Bonn

7.Parohia Darmstadt- Hram: Izvorul Tamaduirii

Preot: Gheorghe Bularcă

Adresa: Backstr. 16 , D – 63069 Offenbach am Main

8.Biserica: Mollerstrasse 40, 64289 Darmstadt

9.Parohia Dingolfing- Hram: “Sfântul Ioan Casian”

Adresa: Dreifaltigkeitskapelle der Kirche St. Johannes, Pfarrplatz 10, 84130 Dingolfing

Preot Vasile Florin Reut

10. Parohia Dortmund- Hram: Sf. Dimitrie cel Nou

Biserica: Josephinekapeller in Josephinenstift, Oswall 8, Dortmund

Preot Dr. Ruja Ispas

Körner Hellweg 33, D- 44143 Dortmund

11.Parohia ” Sfânta Treime” Düsseldorf- Biserica: Degerstrasse 27, 40235 Düsseldorf

Preot: Iosif-Cristian Radulescu

Oranienburger Strasse 24

40235 Düsseldorf

12. Parohia Essen- Hram: Sfinţii Români

Biserica: St. Augustinus Kirche, Adelkampstr. 61, 45147 Essen

Preot: Ioan Hodos

Am Forsthof 17, D-42119

Wuppertal

2

În timpul slujbei la Parohia „Sfânta Mare Mucenică Anastasia”, din Goes – Olanda

Biserici ortodoxe în Olanda

1.Parohia ortodoxă română „Sf. Grigorie Teologul” din Schiedam

Adresă: Vlaardingerdijk 48, 3117 EW, Schiedam

Preot paroh dr. Ioan Dură

2.Parohia „Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ludger” din Arnhem

Adresă: Beekstraat 40, 6811 DW, Arnhem.

Preot slujitor: părintele Costel Ionaşcu

3. Parohia „Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan” din Groningen

Adresa: A-Kerkhof 22, 9711 Groningen

Preot slujitor: părintele Costel Ionaşcu

4.Parohia „Sfânta Cuvioasa Paraschieva de la Iaşi” din Best/Eindhoven

Adresă: Antonius Kerk: Wilhelminaplein 159, 5684 VP Best

Preot slujitor: părintele Ciprian Constantin Pintilie

5. Parohia “Sfânta Mare Mucenică Anastasia” din Goes/Provincia Zeeland

Sfintele Slujbe sunt săvârșite în biserica “Johannes De Doper”, strada Kerkring 1, din localitatea ‘s-Heer Abtskerke (de lângă Goes).

Preot slujitor: părintele Ciprian Constantin Pintilie

3.

Biserica ortodoxă românească „Sfântul Nicolae”, din Bruxelles – Belgia

Biserici ortodoxe în Belgia

1.Parohia Ortodoxă Română Sfântul Nicolae – Bruxelles

Rue des Palais 181-183, 1030 Bruxelles

Preot paroh – Vlaicu Patriciu

2. Reprezentant al Patriarhiei pe lângă UE

Adresa Rue Vanderlinden 15A, 1030 Bruxelles.

preot Sorin Şelaru, consilier patriarhal

3.Parohia Buna Vestire – Bruxelles

Place de la Duchesse de Brabant 24, 1080 Bruxelles

Protoiereu Vasile Palade

4.Capela Sfânta Parascheva – Bruxelles

Chapelle Sainte Julienne

41, Rue de la Charité (zona Madou), 1210 Bruxelles

Preot Bogdan Popescu

5.Parohia Naşterea Maicii Domnului, Protopopiatul Olandei şi Belgiei flamande – Anvers (Antwerpen)

Sint Jacobsmarkt 15 (interiorul Institutului ”De VZW Sint Lucas en Van Celsinstitut”), 2000 Anvers (Antwerpen)

Pr. Protoiereu Dr. Ioan Dură

6.Parohia Pogorârea Sfântului Duh (Rusalii) – Liège

Adresa: 241, Rue des Français, 4430 Liège, Ans

Preot paroh: Pr. Stefan Barbu

7.Parohia ortodoxă romană Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Materne – Aalst (Alost)

Begijnhofstraat, 1, 9300 Aalst

Preot Constantin Pogor

8.Mănăstirea « Acoperământul Maicii Domnului », Namur

Adresa: 86, Rue Su l’Tidge, localitatea: Védrin, 5020

Pr. Ciprian Grădinaru


Asociaţii româno-germane din Germania
Deutsch-Rumanisches Forum e.V. (Forumul Germano-Român)

Platz der Republik 1

11011 Berlin

Conducere: Dr. h.c. Susanne Kastner

2.Deutsch-Rumanische Gesellschaft e.V.

Dernburgstr. 55, 14057 Berlin

Conducere: Dr. Gerhard Köpernik

Asociaţii româneşti în Belgia

1.L’Alliance belgo-roumaine a.s.b.l

221, Avenue Brugman, 1050 Bruxelles

2.La Maison Culturelle Belgo-Roumaine Asbl

33 rue de Flandre, 1000 Bruxelles

3.Asociaţia Socio-Culturală Mioriţa

Eugeen Joorstraat 89, 2140 Antwerpen

4.Fundaţia „Valenţe Umane” şi Centrul Cultural spiritual românesc

Rue de la Charite, 41, 1210, Bruxelles

Asociaţii- Fundaţii româno-olandeze

1.Asociaţia “Podiumul românesc”, Utrecht

Preşedinte: Constantin Duca

2.Fundaţia „Speranţa”, Rotterdam

Persoană de contact: Andrea Teunissen-Oprea

3.Fundaţia Culturală Olanda-România, Haga

Persoană de contact: Cristina Elena Cristescu

4.Fundaţia FOR Children, Amsterdam

Persoane de contact: Loredana Mavrodin, Luciana Ilie

CUVINTE DE APRECIERE

Reporter: editura June - 4 - 2013 Comments Off on CUVINTE DE APRECIERE

Calităţile profesionale ale imigranţilor români, certa lor contribuţie la progresul şi prosperitatea Germaniei, Belgiei şi Olandei sunt remarcate. De la oficialităţi la oameni de afaceri, multe personalităţi recunosc importanţa muncii pe care românii o desfăşoară în aceste state, dovedind profesionalism şi seriozitate în economii europene dintre cele mai dezvoltate.

„Românii care trăiesc în Germania nu reprezintă nici o problemă. Noi preluăm un număr mare de forţă de muncă extrem de calificată din România” (ES Andreas von Mettenheim, Ambasadorul Germaniei la Bucureşti)

„Românii care trăiesc în Germania nu reprezintă nici o problemă. Noi preluăm un număr mare de forţă de muncă extrem de calificată din România” (ES Andreas von Mettenheim, Ambasadorul Germaniei la Bucureşti)

„Muncitorii români vorbesc engleza fluent, sunt bine educaţi, nu numai că au o educaţie tehnică, ci şi oferă un feed-back” (Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Olandei la Bucureşti)

„Muncitorii români vorbesc engleza fluent, sunt bine educaţi, nu numai că au o educaţie tehnică, ci şi oferă un feed-back” (Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Olandei la Bucureşti)

„Noi avem de câştigat de pe urma venirii românilor şi bulgarilor. Aproximativ 120.000 de migranţi din aceste ţări sunt înregistraţi în calitate de angajaţi, contribuabili la sistemul de asigurări sociale” (Ursula von der Leyen, ministrul Muncii din Germania)

„Noi avem de câştigat de pe urma venirii românilor şi bulgarilor. Aproximativ 120.000 de migranţi din aceste ţări sunt înregistraţi în calitate de angajaţi, contribuabili la sistemul de asigurări sociale” (Ursula von der Leyen, ministrul Muncii din Germania)

„Guvernul de la Haga are o percepţie foarte pozitivă asupra contribuţiei lucrătorilor români la economia olandeză” (Uri Rosenthal, fost ministru de Externe al Olandei)

„Guvernul de la Haga are o percepţie foarte pozitivă asupra contribuţiei lucrătorilor români la economia olandeză” (Uri Rosenthal, fost ministru de Externe al Olandei)

„Românii sunt văzuţi de angajatorii vest-europeni drept primii pe lista celor mai buni angajaţi” („European Citizens Action Service” - ECAS).

„Românii sunt văzuţi de angajatorii vest-europeni drept primii pe lista celor mai buni angajaţi” („European Citizens Action Service” – ECAS).

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult