5
November , 2017
Sunday
Cel de-al doilea monarh constituţional al României, Ferdinand, a fost supranumit pe bună dreptate nu ...
Anul 2011 a fost un an plin de tensiuni si dificultăţi pentru multe ţări din ...
Editorial În luna mai a anului 2013 apărea un supliment „Români peste hotare” a revistei „Balcanii ...
Eugen Doga, considerat de specialiști cel mai mare compozitor în viață, a împlinit de curând ...
Antrenor al naţionalei de polo Unul dintre cei mai importanţi poloişti români, Andrei Iosep, antrenează naţionala ...
OMUL ANULUI 2010 ILHAM HEYDAR OGLU ALIYEV Preşedinte al Republicii Azerbaidjan Una dintre cele mai proeminente personalităţi politice ...
În timp ce Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, prezenta la Roma, la summitul ce ...
Cum de îşi găsesc, totuşi, românii locuri de muncă în Italia, în pofida şomajului ridicat ...
„Moda” locurilor de muncă din Italia sau Spania pare să fi apus, ca urmare a ...
Numeroşi ani, în paginile revistei noastre am publicat în mai multe numere magistrala lucrare a ...
SUPLIMENT GBO

Cui îi e frică de lucrătorii din est?

Reporter: editura June - 4 - 2013

1După cum se ştie, accesul la piaţa muncii poate fi restricţionat,până cel târziu la 31 decembrie 2013, şi în Germania, Belgia şi Olanda. Care ar fi explicaţia pentru menţinerea acestor restricţii, în pofida dreptului european la libera circulaţie şi în ciuda faptului că în aceste state este mare nevoie de forţă de muncă? Multe voci afirmă că motivaţia este politică (an electoral în Germania), fiind de natură populistă, ca în cazul Olandei.

În timp ce politicienii agită mesaje populiste şi fac pe plac unor mici facţiuni ale electoratului ameninţând cu măsuri anti-imigraţie, companiile şi patronii repun adevărul în drepturi. Astfel, preşedintele Confederaţiei Industriei şi Patronatelor din Olanda, Bernard Wientjes, subliniază interesele ţării sale: „Succesul economiei noastre este legat de statele din est”. Aşadar, în ţara în care populistul Geert Wilders agită spiritele (electorale) cu mesaje de genul „ţi-ai pierdut jobul în faţa unui român/polonez?”, Olanda are nevoie ca de aer de lucrători imigranţi din Europa centrală şi de est – circa 250.000 în următorii ani – transmite postul „Radio Nederland”. Deci, în timp ce extremiştii flutură sloganuri, şi chiar dacă se menţin restricţiile, autorităţile lucrează la forme atrăgătoare de contracte colective de muncă şi se ocupă şi de problema asigurării de locuinţe pentru lucrătorii imigranţi.

2Şi Banca centrală a Germaniei a estimat, într-un raport, că această ţară are nevoie de aproximativ 200.000 de imigranţi în plus pe an pentru a-şi compensa declinul demografic. Tocmai de aceea, chiar dacă şi aici „războiul” cu imigraţia este pe toate posturile de televiziune, realităţile economice au învins. Dacă, pe de o parte, obligativitatea de a cunoaşte limba germană şi ridicarea restricţiilor mai târziu au atenuat fluxul migraţiei forţei de muncă în această ţară (directorul Biroului pentru Muncă de la Berlin, Frank-Juergen Weise, afirmă că Germania a atras mai puţini angajaţi din Europa de est decât se aşteptau autorităţile), nevoia a dus la reducerea restricţiilor pentru anumite sectoare şi profesii. Astfel, din 2012, românii cu facultate, stagiarii din întreprinderi şi sezonierii pot lucra în Germania fără permis de muncă. Mai mult, în cazul locurilor de muncă în care pregătirea şi calificarea profesională este una standardizată, germanii nu mai au prioritate din start în faţa imigranţilor cu aceeaşi pregîătire. Toate aceste măsuri au fost salutate cu entuziasm de Asociaţia Germană a Agricultorilor şi Asociaţia Generală Germană agricolă şi forestieră, dovadă că este mare nevoie de personal în agricultură, grădinărit şi silvicultură. De la 1 ianuarie 2014, chiar şi ultimele restricţii de pe piaţa muncii (în domenii ca decoraţiuni interioare, construcţii, curăţenie-clădiri etc) trebuie eliminate.

Siemens München Filteranlage HT GM 005Belgia a făcut şi ea parte din tabloul „una spun politicienii, alta dictează piaţa”. Astfel, secretarul de stat pentru combaterea fraudei sociale și fiscale, John Crombez, justifica prelungirea restricţiilor prin combaterea concurenţei „neloiale“ generate de prezenţa românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din această ţară. Afirmaţia nu este susţinută de realitatea din teren, care arată că listele profesiilor cu foarte multe locuri de muncă vacante sunt lungi pentru toate zonele Belgiei. În Valonia au căutare cei cu competenţe în domenii ca asistenţa socială, infirmierii, asistenţii pentru medici, chirurgii ori brancardierii, dar şi măcelarii, zidarii, sudorii, instalatorii, vopsitorii şi muncitorii în construcţii. În topul meseriilor cu o lipsă acută de specialişti disponibili să lucreze sunt şi şefii – coordonatori de proiecte informatice în diverse sectoare – bancar, chimic, industrial, etc. Comunitatea germanofonă caută specialişti IT, electronişti, personal pentru domeniul hotelier, ingineri, jurişti, directori de vânzări, dar şi mecanici, casieri sau dispeceri, profesori sau personal pentru diverse instituţii de învăţământ, asistenţi sociali, ergoterapeuţi pentru persoane cu dizabilităţi sau kinetoterapeuţi. Iar Bruxelles-ul caută consilieri, funcţionari traducători pentru Comisia Europeană, dar şi analişti-programatori, webdesigneri, administratori de reţele, hepldesk, secretare, contabili, arhitecţi, desenatori etc. Aşadar, de unde retorica menţionată mai sus, în condiţiile în care numărul românilor a crescut de cinci ori între 2007 şi 2011, aducându-şi contribuţia la progresul Belgiei în industrie, construcţii, agricultură sănătate etc., iar permisele de muncă se eliberează cu miile?

Se constată că, în pofida abundenţei de mesaje contradictorii, nu există o respingere a forţei de muncă din est, atunci când aceasta aduce valoare în plus ţării în care este prestată.

Retorica populistă vs. realitatea din teren

caricatura la intertitluChiar şi în aceste condiţii, împotriva datelor şi evidenţelor, politicul „lucrează”. Astfel, Marea Britanie, al cărei ton agresiv anti-imigraţie este cunoscut în toată Europa, a convins Germania să i se alăture în ceea ce au denumit „oprirea turismului pentru beneficii”. Mai exact, în Germania, Austria şi Olanda vor fi organizate campanii pentru restricţii mai severe privind accesul migranţilor la subvenţii şi alte servicii finanţate de stat, argumentându-se că Directiva privind libera circulaţie a UE nu trebuie să fie „necondiţionată”. Totuşi, ziarul britanic „The Telegraph” notează că aceasta este o manevră care are loc tocmai când zeci de mii de imigranţi români şi bulgari se pregătesc să vină în Marea Britanie, după ce restricţiile cu privire la dreptul lor de a lucra în Marea Britanie vor fi ridicate la sfârşitul anului”.

Dar angajaţii sau şomerii din state mai vechi membre UE nu au de ce să se teamă de prezenţa lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii. O atestă datele oferite de Ministerul român al Muncii, care precizează că studiile făcute de specialiştii români şi bulgari şi prezentate Comisiei Europene arată că impactul lucrătorilor din cele două ţări veniţi la muncă în vest este nesemnificativ (salariile din cele 15 vechi state membre sunt, pe termen scurt, în medie cu doar 0,24% mai mici decât ar fi fost fără lucrători din România şi Bulgaria, iar impactul asupra şomajului este, de asemenea, marginal, cu o creştere de doar 0,02 puncte a ratei pe termen scurt şi cu nici un efect pe termen mai lung, chiar şi în ţările unde afluxul de români şi bulgari este mai mare).  În acelaşi timp, un raport al CE arată că românii au un rol important în economiile ţărilor destinaţie. PIB-ul UE a crescut cu 0,3%, iar cel al ţărilor UE15 – mai vechi membre al Uniunii – a crescut cu 0,4%, ceea ce demonstrează că aceste state au câştigat semificativ de pe urma imigraţiei din est.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult