NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
SUPLIMENT GBO

Joburi pentru români, Prioritar – meseriile tehnice

Reporter: editura June - 4 - 2013

Găsirea unui job într-o piaţă cu 25 de milioane de şomeri, cât înregistrează statele membre UE, pare a fi misiune imposibilă. Şi totuşi, românii continuă să plece, bazându-se pe stăpânirea profesiei, capacitatea de rezistenţă într-o ţară străină şi, nu în ultimul rând, pe adaptabilitate. Iar angajatorii continuă să-i oferteze, conştienţi de aceste calităţi.

1Germania şi Belgia sunt în topul ţărilor care oferă cele mai multe joburi pentru cetăţenii români. Nu acceptă orice fel de „meseriaşi”. Străinii se uită în România după oameni care să îşi cunoască foarte bine meseria, fie că este vorba de muncitori precum zidari, electricieni sau tâmplari, ori de medici, ingineri sau IT-işti.

Profilul candidatului ideal trebuie să se încadreze în acelaşi tipar, pentru că, exceptând calificările specifice fiecărui post, mai toţi angajatorii cer aceleaşi lucruri: experienţă în domeniu de minimum trei ani, la care se adaugă avantajul celei dobândite în străinătate, vârsta de până la 45 de ani, motivare puternică pentru muncă, disponibilitate imediată, cunoaşterea temeinică a unei limbi străine şi, în cele mai multe cazuri, deţinerea permisului de conducere, după cum susţine Ana Maria Onodi, consilier resurse umane în cadrul agenţiei de recrutare „Krevin”, una dintre companiile care se ocupă de plasarea de forţă de muncă în străinătate.

2Şansele cele mai mari de a se angaja în ţările din nordul continentului le au candidaţii cu meserii tehnice – salariul de pornire pentru un inginer de software, de exemplu, fiind de 3.000 de euro brut lunar. Dar Germania şi Belgia sunt cunoscute şi ca fiind ţările care recrutează cei mai mulţi medici şi personal medical din România, iar cea mai mare căutare o au anesteziştii, medicii de urgenţă şi cei de nişă, precum doctorii oncologi. Salariile medicilor tineri, fără multă experienţă, pornesc de la 5.000 de euro, la care se adaugă diferite alte facilităţi. Un doctor cu experienţă poate ajunge însă şi la un venit lunar de 12.000 de euro. Şi asta în timp ce asistenţii medicali sunt ofertaţi cu salarii cuprinse între 1.500 şi 2.000 de euro.

Fireşte, există şi oferte pentru meserii care nu cer specializări îndelungate. În ceea ce priveşte joburile aflate la polul opus al pieţei forţei de muncă, pentru care diploma este mai puţin importantă, cele mai multe oferte sunt pentru calificări precum instalator, zidar sau electrician. Astfel, un şofer cu categoriile C şi E poate ajunge la 2.000 de euro dacă are doi ani de experienţă şi cunoaşte limba la nivel mediu, un instalator poate primi un salariu lunar net cuprins între 1.300 şi 2.000 de euro, în timp ce un zidar va încasa între 1.300 şi 1.500 de euro, la fel ca în cazul unui electrician, respectiv 1.300 şi până la 2.000 de euro, sau unui rigipsar, tâmplar sau un zugrav, al cărui salariu poate varia de la 1.300 la 1.600 de euro net. Între 1.400 şi 2.000 de euro lunar net pot primi şi cei care deţin o calificare precum cea de sudor, asamblator căsuţe de lemn sau muncitor forestier.

Cele arătate demonstrează că, dincolo de condiţiile general valabile, angajatorii străini îşi aleg forţă de muncă din extremele pieţei: fie personal supracalificat, cu studii temeinice în domeniul pentru care aplică, fie meseriaşi, în cazul cărora accentul se mută de pe diplomă pe abilităţile practice. Şi în toate cazurile profesionişti serioşi, rezistenţi, cu experienţă, calităţi pe care, după cum am arătat, le şi retribuie corespunzător.

Recrutaţi de pe băncile şcolii

3Cele mai importante centre universitare din Germania susţin campanii de recrutare a tinerilor români care au performanţe notabile în domeniul ştiinţei şi al tehnicii – în discipline precum matematica, informatica, ştiinţele naturii, chimie, fizică, biologie, domenii tehnice – în cadrul unui proiect susţinut de guvernul federal. Este vorba despre institute de învăţământ superior şi cercetare receptate ca fiind dintre cele mai vechi, prestigioase şi ample instituţii educaţionale centrate pe inginerie şi tehnologie de pe teritoriul Germaniei: Aachen, Berlin, Braunschweig, Darmstadt, Dresda, Hanovra, Karlsruhe, München şi Stuttgart. Relevant pentru interesul cu care este privită de Berlin această recrutare este faptul că o treime din fondurile alocate în Germania pentru cercetare sunt îndreptate către aceste universităţi care, iată, caută în România viitori specialişti de top.

Şi nu este vorba doar despre studenţi care să plece în Germania. Se poate şi „de acasă”. În ultimele luni a luat formă un proiect prin care care reţeaua de Institute „Goethe” desfăşoară o misiune precisă: serveşte drept legătură între lumea companiilor germane în căutare de personal calificat şi piaţa forţei de muncă. Bugetul destinat acestui deziderat este unul record – 139 milioane de euro, sumă alocată de ministrul Muncii, Ursula von der Leyen, pentru a încuraja tinerii străini să studieze germana chiar în ţara lor. Şi nu doar limba, ci şi formarea în sistemul german de relaţii de muncă.


Un sondaj IRES din 2013 arată că 20% dintre români afirmă că, dacă li s-ar oferi un job în străinătate, ar alege Germania. Această destinaţie este urmată îndeaproape în preferinţe de state din nordul continentului, ca Olanda sau Belgia, fapt confirmat şi de un studiu realizat de Revista „Cariere”, care demonstrează că joburile bine plătite din aceste ţări conduc în topul slujbelor la care românii au aplicat de la începutul anului.