NUMARUL
195-196
Odată cu înscăunarea României în fruntea Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă limitată, pe drept ...
Participanți: cunoscuți jurnaliști, personalități ale presei din România, care onorează publicația de numeroși ani: Eugen ...
În ultimii ani, turismul în zona balcanică a evoluat spectaculos. De la stațiunea Belek, din ...
- România reîntregită, stat unitar pe harta lumii La 18 ianuarie 1919 au început lucrările Conferinţei ...
O informație de presă ne lămurește despre adevărata stare de lucruri care domnește în rândul ...
- Putere, avere, ereditate - Numeroase state socotite a fi modele de democrație, și nu numai ...
Serbia este un spațiu creștin încă din secolul al IX-lea d.Hr. Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul ...
Considerate un tezaur al neamului, mănăstirile din nordul Moldovei sunt adevărate opere de artă, unice ...
Triunghiul planetar al momentului: America-China-Rusia  Relațiile dintre Rusia și Statele Unite, care au monopolizat decenii de-a ...
Cei cunoscuți sub numele de „whistleblowers” sunt acele persoane care lasă să se scurgă spre ...
Oligarhii ruși, îmbogățiți cu resursele patriei-mamă Deținătorii de averi însemnate din Rusia ultimelor decenii reprezintă un ...
Cândva am găsit o cărticică despre Teatrul „Cărăbuş” al celebrului actor Constantin Tănase, care „propune” ...
SUPLIMENT GBO

Joburi pentru români, Prioritar – meseriile tehnice

Reporter: editura June - 4 - 2013

Găsirea unui job într-o piaţă cu 25 de milioane de şomeri, cât înregistrează statele membre UE, pare a fi misiune imposibilă. Şi totuşi, românii continuă să plece, bazându-se pe stăpânirea profesiei, capacitatea de rezistenţă într-o ţară străină şi, nu în ultimul rând, pe adaptabilitate. Iar angajatorii continuă să-i oferteze, conştienţi de aceste calităţi.

1Germania şi Belgia sunt în topul ţărilor care oferă cele mai multe joburi pentru cetăţenii români. Nu acceptă orice fel de „meseriaşi”. Străinii se uită în România după oameni care să îşi cunoască foarte bine meseria, fie că este vorba de muncitori precum zidari, electricieni sau tâmplari, ori de medici, ingineri sau IT-işti.

Profilul candidatului ideal trebuie să se încadreze în acelaşi tipar, pentru că, exceptând calificările specifice fiecărui post, mai toţi angajatorii cer aceleaşi lucruri: experienţă în domeniu de minimum trei ani, la care se adaugă avantajul celei dobândite în străinătate, vârsta de până la 45 de ani, motivare puternică pentru muncă, disponibilitate imediată, cunoaşterea temeinică a unei limbi străine şi, în cele mai multe cazuri, deţinerea permisului de conducere, după cum susţine Ana Maria Onodi, consilier resurse umane în cadrul agenţiei de recrutare „Krevin”, una dintre companiile care se ocupă de plasarea de forţă de muncă în străinătate.

2Şansele cele mai mari de a se angaja în ţările din nordul continentului le au candidaţii cu meserii tehnice – salariul de pornire pentru un inginer de software, de exemplu, fiind de 3.000 de euro brut lunar. Dar Germania şi Belgia sunt cunoscute şi ca fiind ţările care recrutează cei mai mulţi medici şi personal medical din România, iar cea mai mare căutare o au anesteziştii, medicii de urgenţă şi cei de nişă, precum doctorii oncologi. Salariile medicilor tineri, fără multă experienţă, pornesc de la 5.000 de euro, la care se adaugă diferite alte facilităţi. Un doctor cu experienţă poate ajunge însă şi la un venit lunar de 12.000 de euro. Şi asta în timp ce asistenţii medicali sunt ofertaţi cu salarii cuprinse între 1.500 şi 2.000 de euro.

Fireşte, există şi oferte pentru meserii care nu cer specializări îndelungate. În ceea ce priveşte joburile aflate la polul opus al pieţei forţei de muncă, pentru care diploma este mai puţin importantă, cele mai multe oferte sunt pentru calificări precum instalator, zidar sau electrician. Astfel, un şofer cu categoriile C şi E poate ajunge la 2.000 de euro dacă are doi ani de experienţă şi cunoaşte limba la nivel mediu, un instalator poate primi un salariu lunar net cuprins între 1.300 şi 2.000 de euro, în timp ce un zidar va încasa între 1.300 şi 1.500 de euro, la fel ca în cazul unui electrician, respectiv 1.300 şi până la 2.000 de euro, sau unui rigipsar, tâmplar sau un zugrav, al cărui salariu poate varia de la 1.300 la 1.600 de euro net. Între 1.400 şi 2.000 de euro lunar net pot primi şi cei care deţin o calificare precum cea de sudor, asamblator căsuţe de lemn sau muncitor forestier.

Cele arătate demonstrează că, dincolo de condiţiile general valabile, angajatorii străini îşi aleg forţă de muncă din extremele pieţei: fie personal supracalificat, cu studii temeinice în domeniul pentru care aplică, fie meseriaşi, în cazul cărora accentul se mută de pe diplomă pe abilităţile practice. Şi în toate cazurile profesionişti serioşi, rezistenţi, cu experienţă, calităţi pe care, după cum am arătat, le şi retribuie corespunzător.

Recrutaţi de pe băncile şcolii

3Cele mai importante centre universitare din Germania susţin campanii de recrutare a tinerilor români care au performanţe notabile în domeniul ştiinţei şi al tehnicii – în discipline precum matematica, informatica, ştiinţele naturii, chimie, fizică, biologie, domenii tehnice – în cadrul unui proiect susţinut de guvernul federal. Este vorba despre institute de învăţământ superior şi cercetare receptate ca fiind dintre cele mai vechi, prestigioase şi ample instituţii educaţionale centrate pe inginerie şi tehnologie de pe teritoriul Germaniei: Aachen, Berlin, Braunschweig, Darmstadt, Dresda, Hanovra, Karlsruhe, München şi Stuttgart. Relevant pentru interesul cu care este privită de Berlin această recrutare este faptul că o treime din fondurile alocate în Germania pentru cercetare sunt îndreptate către aceste universităţi care, iată, caută în România viitori specialişti de top.

Şi nu este vorba doar despre studenţi care să plece în Germania. Se poate şi „de acasă”. În ultimele luni a luat formă un proiect prin care care reţeaua de Institute „Goethe” desfăşoară o misiune precisă: serveşte drept legătură între lumea companiilor germane în căutare de personal calificat şi piaţa forţei de muncă. Bugetul destinat acestui deziderat este unul record – 139 milioane de euro, sumă alocată de ministrul Muncii, Ursula von der Leyen, pentru a încuraja tinerii străini să studieze germana chiar în ţara lor. Şi nu doar limba, ci şi formarea în sistemul german de relaţii de muncă.


Un sondaj IRES din 2013 arată că 20% dintre români afirmă că, dacă li s-ar oferi un job în străinătate, ar alege Germania. Această destinaţie este urmată îndeaproape în preferinţe de state din nordul continentului, ca Olanda sau Belgia, fapt confirmat şi de un studiu realizat de Revista „Cariere”, care demonstrează că joburile bine plătite din aceste ţări conduc în topul slujbelor la care românii au aplicat de la începutul anului.