29
May , 2017
Monday
Urmăresc de multă vreme evoluţia revistei „Balcanii şi Europa” şi pot afirma cu satisfacţie că ...
Mai mulţi cititori ai revistei au dorit să afle noi amănunte referitoare la modul ...
Despre paradisurile fiscale şi firmele offshore se vorbeşte în şoaptă. O anatemă pluteşte asupra lor, ...
Migranţi calificaţi Conform celui mai recent studiu al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Germania a ...
Cea de-a 49-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la München, desfăşurată la începutul lunii ...
În urmă cu câtva timp, relatam, în unul din editorialele noastre, despre vizita făcută în ...
Declarația de război adresată Imperiului Austro – Ungar în ziua de 27 August 1916, în ...
- ne declară E.S domnul Sami Shiba, Ambasadorul Republicii Albania la Bucureşti -Am dori să ...
ES Andreas von Mettenheim, Ambasadorul Germaniei la Bucureşti „Românii care trăiesc în Germania nu reprezintă nici ...
2013 se dovedeşte, aşa cum se anticipa, un an crucial pentru parcursul european al Republicii ...
Europarlamentarul Corina Creţu, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European, a criticat faptul că ex-puteri ...
Motto:„I-am primi cu plăcere,  dar suntem şi noi necăjiţi” [caption id="attachment_1427" align="alignleft" width="244"]Carol Roman [/caption] Zona Balcanilor, parte ...
Latente sau acute, abordate cu forţa sau cu negocierea, revendicările teritoriale între state din toată ...
SUPLIMENT GBO

Viaţa nu e chiar roz…

Reporter: editura June - 4 - 2013

Mulţi muncitori români şi bulgari care ajung în Germania, Olanda sau Belgia sunt obligaţi să lucreze la negru, plătiţi cu sume de mizerie sau exploataţi fără să poată riposta. Atunci când presa occidentală semnalează abuzurile, guvernele se grăbesc să ia măsuri de suprafaţă” (ba chiar ţările se reclamă unele pe altele). Acestea rezolvă situaţiile semnalate punctual, dar în profunzime, problemele rămân aceleaşi: discriminare, tratament inuman, în dispreţul legislaţiei comunitare şi al drepturilor acestor lucrători, cetăţeni europeni cu drepturi depline.

 

Promisiuni deşarte

1Speranţa şi promisiunile unor câştiguri serioase îi fac pe tot mai mulţi români, bulgari sau polonezi să plece la muncă în Germania. Doar că realitatea de acolo este uneori departe de ce visează ei. Condiţii dure, inumane, de muncă, în construcţii, gastronomie sau domeniul hotelier, în transporturi sau curăţătorii, în schimbul unor salarii mici, nu de puţine ori chiar fără nici un fel de plată.

Exploatarea forţei de muncă nu este un fenomen nou. Tot mai mulţi est-europeni sunt aduşi în Germania precum sclavii, deşi studiile arată că ei lucrează în condiţii identice cu colegii lor germani. Datele oficiale sunt însă infirmate de Deutsche Welle”, care îl citează pe Dominique John, din cadrul Asociaţiei Sindicatelor Germane (DGB): unele firme apelează în mod sistematic la angajaţii străini pentru a reduce salariile şi a înrăutăţi condiţiile de lucru”.

Publicaţia prezintă cazul celor 13 români care au lucrat mai multe luni pe un mare şantier din Frankfurt. Firma le-a promis un loc de muncă sigur şi un salariu de bază de 1.200 de euro. Când au ajuns aici, angajatorul le-a confiscat documentele şi paşapoartele, iniţial, pentru două zile. Apoi au fost obligaţi să semneze nişte hârtii. În realitate, ei au lucrat pe cont-propriu, pentru un sub-contractant, aşa încât nu au avut nici un fel de asigurare de sănătate sau pentru accidente de muncă. În plus, şeful nu le-a plătit decât câţiva euro, care le ajungeau doar pentru a reveni a doua zi pe şantier”, explică Dominique John, adăugând că, prin comparaţie, un german încasează pe oră circa opt euro.

 

Ignoraţi şi izolaţi”

2O mână de lucru ieftină provenind din Polonia, România, Lituania şi Bulgaria se găseşte la baza a mii de societăţi olandeze şi a sectoare întregi, cum ar fi agricultura. Fără cei 160.000 până la 200.000 de imigranţi instalaţi în Olanda după 2004, nu ar mai fi nimeni să culeagă roşii sau să planteze bulbi de lalele. Şi totuşi retorica agresivă la adresa lor nu încetează. Sub titlul Cine vă va culege lalelele?”, publicaţia „Gazeta Wyborcza” din Varşovia, şi-a exprimat revolta: Se întâmplă ca până la douăzeci de imigranţi polonezi sau români să locuiască înghesuiţi într-un singur apartament, iar angajatorii îi escrochează cu ofertele lor de hrană şi locuinţă la preţuri umflate. Producătorii din sudul Olandei îşi strigă deruta. Ei spun că nu va mai fi nimeni să culeagă căpşunele sau merele, pentru că olandezii nu vor să se murdărească…”.

Dar cum se comportă localnicii cu cei care vin de departe să le facă treburile cele mai grele? Spre exemplu, Zundert este oraşul din Olanda cel mai dens populat cu lucrătorii imigraţi din Europa Centrală şi de Est: 2.500 de oameni, aproape 12% din populaţia locală, arată datele Biroului Naţional de Statistici. Dar asta nu este suficient pentru a le îmbunătăţi condiţia, chiar dacă muncesc din greu. Regizorul olandez Peter Dictus a observat că românii care lucrează în agricultura locală au venit să se stabilească aici în număr mare, dar ceilalţi orăşeni îi ignoră şi îi izolează. Nu sunt consideraţi decât mână de lucru ieftină, cu puţin mai presus decât nişte sclavi. Avem într-adevăr nevoie de ei pe câmpurile de căpşuni sau în pepiniere, dar ca fiinţe umane trebuie să stea ascunşi”.

Practici scandaloase

61672Mii de muncitori est-europeni, în special români şi bulgari, lucrează în Germania în condiţii deplorabile şi nu provizoriu, aşa cum prevede legea, ci în mod definitiv, prin intermediul unor societăţi fictive.

Astfel, companii din industria cărnii au arătat că în Germania, muncitori cu salarii foarte mici se ocupă de tranşarea cărnii provenite din Belgia. Doi miniştri belgieni – al Economiei, Johan Vande Lanotte şi al Muncii, Monica De Coninck – au reacţionat imediat, anunţând că depun plângere la Comisia Europeană împotriva Germaniei, tocmai din cauza condiţiilor de muncă precare şi a salariilor de mizerie cu care sunt plătiţi imigranţi români şi bulgari care lucrează în abatoarele germane, relatează cotidianul Le Soir”: Nu căutăm confruntarea cu altă ţară, ci este vorba despre a denunţa practici scandaloase, au arătat cei doi oficiali. Mai mult, este denunţat faptul că în anumite sectoare, cum este cel al cărnii, dar şi în horticultură, cultivarea legumelor şi prelucrarea lemnului, în Germania nu există salariu minim, deci nu se poate încălca o lege care… nu există.

Dezbaterea vine la scurt timp după scandalul provocat în opinia publică de mărturiile preotului Peter Kossen, care a denunţat condiţiile de viaţă deplorabile ale muncitorilor din veniţi din estul Europei la Hanovra, iar televiziunea germană a realizat un reportaj care a şocat Germania: Am văzut persoane care trăiau opt într-o cameră. Chiria este exorbitantă raportată la salariu, iar condiţiile sanitare sunt deplorabile, spunea atunci pastroul. Lucrurile s-au „rezolvat”: firmele i-au mutat pe muncitori într-o cazarmă în care presa şi pastorul nu au acces.

Partea incriminată”, în persoana ministrului Economiei din landul Saxonia Inferioară, Olaf Lies, spune că problema există de patru ani

 

Animale de povară”

Nici „reclamanţii” nu fac, însă, altfel. Abatoarele din Anderlecht au recurs deseori la mână de lucru din Europa de est – mai ales români – plătită prost şi fără contract. Publicaţia belgiană „De Standaard” a acordat spaţii ample celor pe care i-a numit „animale de povară ieftine”.

Cele circa 45 de IMM-uri însărcinate să tranşeze carnea şi să o vândă apoi la tarabe folosesc forţă de muncă din ţările est-europene, de exemplu din România. Dar nu întotdeauna conform regulilor, după cum spun două femei care lucrează aici. Suntem multe. Şi nici una dintre noi nu are contract. Lucrăm la negru. Şi suntem prost plătite”. Una dintre ele primeşte opt euro pe oră, cealaltă şase euro – mult sub salariul minim. Nu vor să-şi spună numele şi nici vârsta. Da, suntem exploatate, dar tăcem, de frică să nu fim date afară. Sunt destui care ne-ar lua imediat locul. Şi nu ne permitem să rămânem fără slujbă”.

Poveştile româncelor sunt asemănătoare: de multe ori, acestea lucrează fără contract, rămân ilegal în Belgia, sunt prost plătite, lucrează peste program, au dreptul la o singură pauză de masă de zece minute şi lucrează frecvent în week-end. Nici vorbă de bani de vacanţă sau prime de sfârşit de an. Cel mai adesea, şefii lor nu le dau voie nici măcar să-şi vorbească limba. Lucrez zece ore pe zi”, spune femeia plătită cu opt euro pe oră. Eu chiar şi unsprezece, uneori. Da, şi în week-end”, adaugă cealaltă.

 

Angajaţi la negru

rafinarieInspectorii din oraşul olandez Rotterdam au depistat 242 de muncitori români care lucrau fără forme legale într-un proiect de construcţie din cadrul complexului unei rafinării. Fenomenul este destul de răspândit, deşi rezolvarea problemei agenţiilor de recrutare frauduloase reprezintă o prioritate a Ministerului olandez al Afacerilor Sociale, care a mărit amenzile împotriva acestora. În timp ce rafinăria a plătit amenda de două milioane euro, agenţia a scăpat, intrarând sub protecţia legii falimentului…

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult