26
July , 2017
Wednesday
Economie În magazinele din Milano, Londra, Madrid sau New York este cu neputinţă să nu găseşti ...
GEORGE G. MIRONESCU (3) Profesorul universitar G.G. Mironescu, ca membru marcant al Partidului Conservator, a fost, ...
Uniunea Europeană s-a aflat în ultimii ani în faţa unor provocări majore, de toate felurile ...
Mărturiile unor dezamăgiţi Mai mulţi roomâni şi bulgari şi-au spus părerea, în primăvara acestui an, despre ...
-         ne declară dl. Eugen Tomac, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de ...
Din păcate, în acest anotimp răsucit a plecat dintre noi, după o lungă suferință, celebrul ...
Mai mulţi cititori ne-au adresat scrisori în care se referă la dezbaterea care premerge revizuirea ...
[caption id="attachment_4573" align="alignleft" width="300"] Linia de fortificaţii Maginot nu a putut apăra Franţa[/caption] Cu un secol ...
Motto: O carte de „preumblări în trecut” ce aminteşte că suntem o virgulă dintr-o frază fără de ...
declară d-na Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri Doamnă ministru, aţi făcut, la nivel ...
Alexandru Tomescu - reputat violonist, solist concertist - Alexandru Tomescu este un tânăr şi promiţător violonist, ...
De peste două decenii, grupul de firme „NIRO”, preşedintele său, dl. Nicolae Dumitru, s-au implicat ...
Parlamentul de la Chişinău l-a ales pe judecătorul Nicolae Timofti, în funcţia de preşedinte ...
Cu prilejul înmânării Premiilor revistei „Balcanii şi Europa” 2012, laureaţii, preponderent personalităţi din sfera politicului, ...

Archive for July, 2013

Îndemn

Reporter: editura July - 31 - 2013 Comments Off on Îndemn

Editorial

logo-niro-1Pe măsură ce timpul trece se constată că în viaţa emigranţilor români din diferte ţări europene, apar probleme tot mai dificile. În cazul de faţă, ne referim la conaţionalii noştri aflaţi la muncă în Spania. Se cunoaşte că această ţară parcurge o etapă grea din punct de vedere al dezvoltării economice şi a asigurării de locuri de muncă, atât pentru spanioli, cât şi pentru emigranţii ce sălăşluiesc pe aceste meleaguri. În mod cert, 2013 – este un an dificil.

În scrisori sosite la redacţie îşi face tot mai mult loc ideea că a venit timpul, pentru mulţi conaţionali de-ai noştri, să se întoarcă acasă, la famiile lăsate, adesea, în condiţii deosebit de grele. Pentru mulţi, aceasta ar fi o şansă, dacă ar fi bine înţeleasă. Ne referim mai întâi la posibiltatea pe care ar putea s-o afle cei întorşi în ţară şi care, cu mult-puţinul pe care l-au strâns, şi-ar croi un nou destin. Desigur că o dată cu creşterea acestui fenomen şi autorităţile statului nostru se vor sensibiliza şi vor încerca să adopte măsuri ocrotitoare, de sprijin şi de susţinere a celor reîntorşi acasă.

Nu înseamnă ca emigraţia românească din Spania nu va continua să existe. Nu mulţi sunt încă decişi să se întoarcă acasă, deoarece de bine – de rău, îşi mai pot duce traiul. Şi acestora ne adresăm cu convingerea că-şi vor respecta obligaţiile şi, de asemeni, vor menţine legătura cu ţara.

Preluând chemarea „Hai acasă!”, lansată de Liga Studenţilor din Străinătate (LSRS) care se adresează studenților și absolvenților români cu experiență academică internațională, care au studiat în străinătate, de a stabili oportunităţi profesionale şi cariere în România, acredităm această idee cu valoare generală şi care i-ar avea în vedere pe toţi cei ce muncesc în Spania, indiferent de meserie, ocupaţie sau responsabilitate.

Deci, HAI ACASĂ!

Carol Roman

Revenirea în ţară, o stare de spirit

Reporter: editura July - 31 - 2013 Comments Off on Revenirea în ţară, o stare de spirit

Multe analize şi studii derulate printre românii din Spania arată un aspect comun mai tuturor comunităţilor: dorinţa compatrioţilor noştri de a se putea întoarce într-o zi acasă.

Întoarcerea acasă a românilor din Spania nu este doar un proiect de viaţă, ci şi o stare de spirit. Mizele revenirii în ţară sunt „afacerea şi casa”, arată un studiu lansat în 2009 de Fundaţia Soros, intitulat „Comunităţi româneşti în Spania”, care analizează tendinţele în migraţia de revenire a românilor din străinătate.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAstfel, întoarcerea este înţeleasă ca proiect familial: 57% din cei care declară că vor reveni curând şi sigur în ţară menţionează că împreună cu ei se va mai întoarce şi altcineva din familie. Acest fapt se explică prin procentul ridicat, de aproximativ 70%, al românilor însoţiţi de cel puţin un membru al familiei şi care trăiesc în comunităţile din regiunea madrilenă, arată cercetarea care s-a concentrat pe profilurile comunităţilor de români şi a dinamicii imigraţiei româneşti în patru municipalităţi ale regiunii Madrid – Alcala de Henares, Coslada, Arganda del Rey şi Torrejon de Ardoz. Cea mai mare dorinţă de revenire în ţară se înregistrează la Arganda del Rey. „Ponderea mare a populaţiei de  peste 40 de ani în această comunitate, comparativ cu situaţiile din Coslada, Alcala de Henares şi Torrejon, pare să fie unul dintre principalii
factori de favorizare a revenirilor în ţară. În plus, interacţiunile sociale mai reduse, o mai slabă cunoaştere a limbii spaniole, comparativ cu situaţia din celelalte trei oraşe de sondaj, ar putea fi alţi factori de favorizare a orientării sporite spre remigrare”,
arată studiul. Alte concluzii relevante ale studiului sunt cele legate de viaţa de zi cu zi a comunităţilor de români. Acestea sunt prezentate ca fiind „spaţii tampon”, create în procesul de migraţie, o lume care, în accepţiunea imigrantului, este una „nouă”, situată între „acasă” şi „străinătate. Iar mecanismele imigraţiei se configurează pornind de la păstrarea conexiunii cu originea până la relaţia migranţilor cu religia.

În ce priveşte preferinţele profesionale, reiese că românii se axează pe ocupaţiile cu statut socio-economic şi prestigiu scăzut: lucrători în servicii şi comerţ, muncitori calificaţi şi necalificaţi. „Deşi o parte dintre migranţii români în Spania au fost afectaţi de pierderi, în termeni de statut şi prestigiu ocupaţional, este foarte probabil că aceste pierderi să nu se traducă în pierderi de venit, datorită salariilor medii mai mari comparativ cu România, pentru acelaşi tip de ocupaţie”. 

În privinţa locuirii în Spania, aceasta se caracterizează prin supraaglomerare: 79% dintre subiecţii cercetării trăiesc în locuinţe cu mai multe gospodării, 60% împreună cu alte patru sau mai multe persoane, iar în 15% dintre locuinţe se află mai mult de două persoane pe cameră.

Imigraţia, în scădere

Reporter: editura July - 31 - 2013 Comments Off on Imigraţia, în scădere

Spania a încetat de ceva timp să mai fie un El Dorado pentru români. Recesiunea, şomajul record şi nesiguranţa traiului de zi cu zi i-au făcut pe mulţi dintre compatrioţii noştri aflaţi în această ţară să plece.

1Un raport al Institutului Naţional de Statistică al Spaniei arată că, în decursul anului 2012. 28.568 de români au părăsit teritoriul spaniol. Astfel, întreaga comunitate număra, la 1 ianuarie 2013, 868.635 de persoane, cu 3,2% mai puţin decât cu un an înainte. Aceste plecări au modificat şi datele la nivel naţional, dacă ţinem cont de faptul că şi în anul trecut cetăţenii comunitari erau cei mai numeroşi printre străinii din Spania. De altfel, toate comunităţile străine din această ţară şi-au mişcorat numărul în ultimele 12 luni, inclusiv cea bulgară, în scădere cu peste patru procente. Per ansamblu, datele arată că plecarea străinilor a dus la scăderea populaţiei Spaniei cu peste 200.000 de persoane (3,8%).

Care sunt motivele?

2.imigratie scaderePiaţa locuinţelor se află în prăbuşire abruptă, iar austeritatea bugetară, cea mai dură din ultimii 30 de ani, reduce cheltuielile în sănătate, învăţământ, administraţie etc. Preţurile caselor scad continuu, agravând „bula imobiliară”. Cum numeroşi români şi-au luat case în Spania cu credit imobiliar, înrăutăţirea climatului economic le pune în pericol locurile de muncă, deci şi salariile din care plătesc ratele. Chiar dacă băncile vor scoate locuinţele respective la licitaţie, preţul pe care îl pot obţine va fi cu mult mai mic decât creditul cu care au fost cumpărate. În plus, unele bănci spaniole ar putea avea serioase probleme financiare şi, odată cu ele, românii care au conturi. Economia Spaniei se va contracta în acest an cu 1,7%, multe firme se vor restructura sau chiar vor da faliment, lăsând fără joburi inclusiv angajaţii români ai acestor companii. Iar înăsprirea condiţiilor de creditare ar putea lăsa fără capital firme înfiinţate de români, unele care dau de lucru conaţionalilor noştri, majorările de impozite fiind o altă lovitură pentru piaţa muncii şi implicit pentru români. La rândul lor, tăierea cheltuielilor bugetare şi îngheţarea salariilor din sănătate, administraţie, învăţământ nu dau speranţe celor aflaţi în căutarea unei slujbe la stat, fie ea chiar mai prost plătită decât la privat.

4Şi totuşi, chiar dacă mulţi români au părăsit teritoriul spaniol, comunitatea continuă să fie cea mai numeroasă din Regat, reprezentând peste 15% din totalul străinilor. Media de vârstă a românilor din Spania este estimată la 31,5 ani, ceea ce confirmă faptul că majoritatea acestora se află acolo la muncă (prin comparaţie, media de vârstă a celor veniţi în Spania din alte ţări ale Europei de vest este mult mai mare: Marea Britanie – 52 de ani, Germania – 50,5, Franţa – 41,7).

VIAŢA NU E CHIAR ROZ

Reporter: editura July - 31 - 2013 Comments Off on VIAŢA NU E CHIAR ROZ

Spectrul şomajului

Spania i-a atras ca un magnet, ani la rând, pe cei mai în putere şi mai curajoşi români. Situaţia economică grea a ţării loveşte în chiar inima” speranţelor lor de viitor: locul de muncă.

actualitatea spaniola1Numărul şomerilor români înregistraţi în Spania se ridica, potrivit cifrelor din această primăvară, la peste 94.000 de persoane. Dintre ei, aproape 60.000 primesc ajutoare şi indemnizaţii de şomaj corespunzătoare perioadei de cotizare. Ceilalţi încearcă să reziste pe o piaţă a muncii care nu le mai dă mari nădejdi. Mulţi muncesc la negru, alţii cu ziua, acceptând orice oferte. Cei mai mulţi şomeri români se află în Madrid, în procent masiv, de 35%, relevă Sondajul Regional de Imigraţie din regiune. Printre zonele în care românii înfruntă cel mai mult spectrul şomajului se mai află Comunitatea Valenciană (17.697 de şomeri români înregistraţi), Castilia-La Mancha (12.058 de persoane), Andaluzia (10.912 de persoane) şi Catalonia, (cu un număr de 10.503 şomeri români înregistraţi).

Pe de altă parte, datele oficiale arată că numărul românilor care mai muncesc şi încă mai cotizează la sistemul spaniol de asigurări sociale se ridică la 254.458, aproape jumătate din totalul de cotizanţi europeni înregistraţi.


Şi-au pierdut locuinţele

1Spania a înregistrat 30.000 de evacuări în 2012, iar oamenii au fost nevoiţi să plece din propriile locuinţe, din cauza neplăţii ipotecilor. Cotidianele spaniole au relatat pe larg aceste adevărate drame, mai ales pe fondul controversatului decret adoptat în Andaluzia, unde guvernul regional a decis exproprierea locuinţelor rămase băncilor după evacuarea celor ce riscă acum excluziunea socială. O evacuare la fiecare sfert de oră”, a notat cotidianul El Pais”, adăugând că proporţia străinilor care au beneficiat de măsuri de dare în plată (predarea locuinţei ipotecate cu ştergerea datoriei contractate prin credit) este de aproape 40%.

Experţii consideră că situaţia nu se va îmbunătăţi pe parcursul acestui an, din cauza şomajului.


Drama unei familii de români

dramaPublicaţia spaniolă Levante” a relatat cazul cutremurător al unei familii de români. Astfel, pe 3 ianuarie 2012, Liliana a fost izbită de o maşină în timp ce traversa strada alături de cei doi copii ai săi. Românca a reuşit să îi împingă pe fiica sa, în vârstă de nouă ani, şi pe băiatul ei, de patru ani, însă ea nu a putut evita maşina, fiind izbită din plin. Genunchiul său a fost rupt în bucăţi în urma impactului, iar femeia a suferit mai multe leziuni la şold. Liliana nu poate merge şi a trecut deja printr-o mulţime de operaţii. Într-un raport recent, Institutul de Medicină Legală din Alicante arăta că şansele că situaţia ei să se îmbunătăţescă sunt minime”, dar, cu toate acestea, compania de asigurări nu a plătit încă nici un ban. În final, cazul a ajuns în instanţă şi, deşi nu există nici o îndoială că vina pentru accident aparţine şoferului, familia aflată de 12 ani în Spania a obţinut, doar o pensie provizorie…


Bariere birocratice

1Una dintre problemele românilor din Spania este bariera birocratică pusă de multe ori de autorităţile spaniole, dar şi de cele române. Obţinerea actelor de care au nevoie pe teritoriul spaniol se dovedeşte de multe ori dificilă. Se pierde timp, se consumă energie, costă mult (de pildă, pentru un paşaport se merge la două ghişee – la unul plăteşti, la altul ţi-l semnează…): „Un paşaport electronic costă 100 de euro, să te căsătoreşti costă 175 de euro, să te căsătoreşti român cu spaniol costă 300 de euro. Sunt costuri aberante pentru criza în care ne aflăm”, argumentează Felix Damian, de la publicaţia „Românul”, din Spania.

2La rândul lor, formalităţile pentru repatrierea celor decedaţi sunt complicate şi costisitoare. Au existat cazuri de români care au încetat din viaţă, iar trupurile neînsufleţite au fost înmormântate prin chete publice sau pe cheltuiala autorităţilor spaniole, ajungând în crematorii. „Mulţi sună din România să facem ceva şi să-i trimitem acasă. Dar sunt sume mari, de 5.000-6.000 de euro”, spune un preot român din Spania, citat de mass-media.

Aceste obstacole îngreunează şi mai mult traiul şi aşa dificil al românilor rămaşi fără locuri de muncă şi fără asigurări de sănătate. Mulţi compatrioţi ar vrea să plece din Spania, dar se tem că revenind în ţară după atâţia ani ar găsi în România o altă lume, în care ar fi greu să se reacomodeze.

Ei au reuşit

Reporter: editura July - 31 - 2013 Comments Off on Ei au reuşit

Au aterizat pe pământ spaniol cu câţiva euro în buzunar şi cu teamă că vor munci pe veci în construcţii sau în menaj. Au închis ochii la greutăţile începutului, au strâns din dinţi şi au muncit la curăţat podele, în apă până la brâu, săpând pivniţe sau spălând rufe. Treptat-treptat, românii au reuşit să se ridice, să-şi valorifice anii petrecuţi în şcoli şi universităţi şi să ajungă în poziţii înalte.

caluserDacă la început împrăştia îngrăşământ pe gazoanele celor înstăriţi, acum este singurul român din Spania care lucrează la una dintre cele mai mari şi mai importante firme de hardware şi software: IBM. Cosmin Căluşer a plecat din România când împlinea 25 de ani. Nu s-a gândit nici o clipă că avea să facă altceva decât muncă de jos, mai cu seamă că stătea în Spania, ca majoritatea, ilegal. Însă nu l-a speriat gândul că ar putea să-şi câştige pâinea aici muncind mai mult cu palmele decât cu creierul, deşi nici Facultatea de Filosofie pe care o terminase, dar nici traiul în casa părinţilor nu-l pregătiseră să înfrunte lumea cu târnăcopul sau mistria. „Oamenii de aici au altă mentalitate: dacă eşti bun în ceea ce faci, rezişti! Dacă nu, altcineva îţi va lua locul”, este convins Cosmin. Iar acesta a fost argumentul suprem care l-a determinat să nu dea bir cu fugiţii la apariţia primelor greutăţi. Timp de trei luni, el şi soţia sa au căutat în zadar ceva de lucru. Banii cu care veniseră din ţară, „ca să ne petrecem luna de miere”, se terminaseră de mult. A reuşit, în cele din urmă, cu ajutorul unui prieten, să fie angajat de tatăl acestuia în grădinărit. „Mă ocupam de tot ce înseamnă curtea unui om, de pomi fructiferi, de curăţenia grădinii şi a fântânii arteziene, de întins bălegar pe gazon”, îşi aminteşte Cosmin începuturile sale. Nu uită nici de primul său loc de muncă, unde trebuia să sape pivniţe sub casele oamenilor, în apă până la brâu, dar nici de sentimentul de mândrie că cei 30 de euro pe care îi primea la sfârşitul zilei de lucru – care dura adesea 12-13 ore – erau bani munciţi cinstit. A reuşit apoi să-şi găsească o chirie în care să stea doar el cu soţia, şi nu la grămadă cu încă o familie, cum locuiseră la venirea lor în Madrid. „În ţară, eram profesor. Soţia mea, Adriana, învăţătoare. Am încercat să ne mutăm singuri cu chirie. Ne-a fost imposibil. Ce şanse aveam noi, cu meseriile noastre atât de prost plătite, să supravieţuim?”. Şi, fără urmă de regret şi nici de jenă că unui om cu facultate, masterat şi studii peste hotare i se dă ca sarcină de către spanioli să ridice zidurile clădirilor lor, începe să povestească cum soţia sa până de curând a fost menajeră şi îngrijitoarea copiilor spanioli. „Primul meu salariu la IBM a fost mai mic decât cel pe care l-am luat când eram grădinar. De ce? Pentru că atunci când îţi stăpâneşti bine meseria, câştigi. Eu a trebuit să învăţ foarte multe atunci când m-am angajat pe postul de consultant. Politica spaniolilor este: dacă patronului la care lucrezi îi este bine, cu siguranţă şi ţie îţi va fi bine. Nu suport să se tragă chiulul, să ne facem că muncim numai să treacă ziua. Dacă falimentează firma la care lucrezi, falimentezi şi tu. Şi spaniolii au învăţat regula asta. O ştiu şi eu, o înţeleg, o respect şi mă simt motivat să-mi fac treaba foarte bine!”. Ca să devină angajat la IBM, mai bine de un an Cosmin a depus nenumărate CV-uri, a trecut prin furcile caudine a zeci de teste şi interviuri susţinute cu directorii firmei în franceză, engleză şi spaniolă. „Sunt un angajat ca oricare altul, unul care munceşte cu responsabilitate, care a învăţat de la părinţii săi, cadre didactice la rândul lor, să-şi asume deciziile şi să meargă înainte cu orice preţ”, spune Cosmin.

Elena RomanElena Roman, din Adjud. În România, a terminat o facultate. A ajuns în Spania în 2002, împinsă de la spate de mama sa, convinsă că doar Elena însăşi ar putea întoarce lucrurile în favoarea ei. Avea 27 de ani când a călcat pentru prima oară pe tărâm străin. Limba spaniolă nu-i era nici pe departe cunoscută, dar în patru luni avea să vorbească spaniola atât de bine, că nu puţine au fost dăţile în care era confundată cu „una de-a lor”. Dar se simţea singură. A fost însă de-ajuns să-l cunoască pe cel cu care avea să-şi împartă viaţa de-atunci încolo, Jesus Benito. „Într-o zi, a venit cu ideea să ne înfiinţăm un birou de avocatură care să se ocupe în speţă de problemele imigranţilor. Eu ştiam limba română, şi atunci eram cea mai potrivită persoană care să vorbească cu ei”, povesteşte Elena. Zâmbeşte larg, arătându-ne biroul în care lucrează, cochet şi plin de dosare. S-a mutat în Alcala de Henares, alături de soţul său. S-a implicat în problemele cu care se confruntă străinii veniţi în Spania. „Principala grijă a lor era să îşi poată găsi un loc de muncă şi apoi să poată locui legal în ţară. La început a fost greu. Nu prea aveau încredere în noi, dar când au văzut că le oferim consultanţă gratis şi că nu cedăm până nu rezolvăm problema cu care vin, au devenit mult mai deschişi. Dar am întâmpinat greutăţi mari din pricina autorităţilor spaniole. De fiecare dată când discutam cu ele despre un anumit caz, îmi închideau rapid gura, spunându-mi că nu pot vorbi în numele altuia”. Prin nenumăratele proiecte în care s-a implicat, Elena Roman a ajuns să fie cunoscută de primarul Alcalei de Henares. Odată cu înfiinţarea Direcţiei Generale de Integrare şi Imigraţie, Elena Roman, tânăra absolventă a Facultăţii de Zootehnie din Bucureşti, a devenit şi primul român cu o funcţie publică în administraţia din Spania, ea fiind cea desemnată să se ocupe de cetăţenii de alte naţionalităţi care trăiesc în Alcala de Henares.

În realitate, aşa cum spunea şi Cosmin Căluşer, „nimic nu este picat din Cer, iar a reuşi în viaţă înseamnă mult mai mult decât a avea bani. Eu îmi doresc să pot călători, să pot vedea un spectacol bun sau să citesc o carte interesantă. Muncesc mult şi cât pot de bine, pentru că astfel mă respect pe mine şi apoi pe cei care au văzut în mine un om în care pot avea încredere”. Pentru foarte mulţi dintre românii ajunşi în Spania, însă, „a reuşi” înseamnă „a simţi”, chiar şi numai puţin, gustul mediteranean al stării de supravieţuire. (Carmen Preotesoiu)

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Spania

Reporter: editura July - 31 - 2013 Comments Off on Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Spania

Legislaţie instabilă, viitor incert

Toţi cetăţenii rezidenţi în Spania sunt obligaţi să declare dacă au bunuri sau valori în străinătate. Noua lege împotriva fraudei fiscale vizează proprietăţile din străinătate şi conturile bancare pe care le deţin atât spaniolii, cât şi străinii rezidenţi în Spania. Legea prevede declararea către Fisc (Agencia Tributaria) a tuturor bunurilor, valorilor, proprietăţilor imobile sau poliţelor de asigurare care depăşesc valoarea de 50.000 de euro. Măsura vizează atât persoanele fizice, cât şi firmele.

declaratii-venituriDacă, pe de o parte, depunerea declaraţiei privind bunurile din străinătate are, potrivit decretului emis de Guvernul de la Madrid, un unic scop, cel de a preveni şi a combate frauda fiscală, pe de altă parte românii din Spania se tem că nu vor mai primi ajutor de şomaj. Daniela Vărzari, responsabil al Centrului de Informare Europeană Europe Direct”, din Coslada, a explicat că românii sunt îngrijoraţi că ar putea să fie tăiaţi de pe lista ajutoarelor de 400 de euro acordate şomerilor de lungă durată, amintind că, în septembrie 2012, Ministerul Sănătăţii a decis că străinii din Spania pot beneficia de asistenţă sanitară gratuită numai dacă au venituri de până la 100.000 de euro pe an:  Există o anumită temere, că se vor lua în calcul aceste bunuri pentru condiţionarea acordării unor ajutoare sociale, pensia minimă garantată de legea spaniolă, plata unor impozite suplimentare. În momentul de faţă, în legea spaniolă nu apar aceste menţiuni. Totuşi, există, la nivel naţional, anumite dispoziţii care oferă anumitor grupuri de persoane ajutoare. Prin urmare, nimic nu împiedică autorităţile spaniole să coreleze aceste date fiscale cu anumite prestaţii de genul acesta. Eu nu mă refer la ajutoare de şomaj sau anumite prestaţii contributive, rezultate în urma plătirii cotizaţiilor faţă de statul spaniol, ci mă refer la acele ajutoare sociale care sunt date aici, inclusiv asistenţa sanitară, care în momentul de faţă este legată de existenţa unor venituri. În condiţiile de faţă, dacă persoanele ar trebui să declare toate bunurile pe care le au în străinătate, şi dacă depăşesc acele bunuri, în total, valoarea de 100.000 de euro, vor rămâne fără asigurare sanitară”.


Liberul acces pe piaţa muncii

situaţii speciale în 2013

În plus faţă de categoriile cunoscute, beneficiază de liber acces pe piaţa muncii din Spania şi membrii de familie români (soţ, soţie, copil sub 21 de ani sau aflat în întreţinere) ai unui cetăţean european cu liber acces pe piaţa muncii din Spania: cetăţeanul român care este soţul, soţia, copilul sub 21 de ani sau aflat în întreţinerea unui cetăţean al unui stat membru UE (nu neapărat român) care are drept de liber acces pe piaţa muncii din Spania, conform legislaţiei europene în vigoare, beneficiază de dreptul la liberă angajare.

Persoanele care au avut un contract de practică la data de 22 iulie 2012 beneficiau de un contract de practică aflat în derulare şi beneficiază de drept de liber acces pe piaţa muncii din Spania.

Nu beneficiază de liber acces pe piaţa muncii din Spania: partenerii înregistraţi („pareja de hecho”) ai unui cetăţean european cu liber acces pe piaţa muncii din Spania. Conform Anexei VII a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, dreptul de liber acces pe piaţa muncii din Spania se transferă doar soţului sau soţiei şi copiilor sub 21 de ani sau peste această vârstă aflaţi în întreţinere, NU şi partenerului înregistrat („pareja de hecho”), pentru care angajatorul va trebui să solicite o autorizaţie de muncă, pentru a putea lucra legal în Spania.

Alte situaţii speciale prevăzute de legislaţia spaniolă sunt:

Cazul autorizaţiilor de muncă acordate până la 31 decembrie 2012, deşi contractul pentru care fuseseră solicitate depăşea această dată. În cazul în care perioada prevăzută în contractul de muncă pentru care s-a solicitat o autorizaţie de muncă pentru un lucrător român depăşeşte data de 31 decembrie 2012, dar autorizaţia a fost acordată doar până la acea dată, se va prelungi din oficiu autorizaţia, după cum urmează: contractele pentru perioadă determinată, sub 1 an – se va prelungi autorizaţia conform perioadei rămase din contract; contractele pentru 1 an – se prelungeşte autorizaţia conform perioadei rămase, apoi cetăţeanul român beneficiază de liber acces pe piaţa muncii; contractele pe perioadă nedeterminată – se prelungeşte autorizaţia până la finalul anului 2013.

Schimbarea menţiunii referitoare la dreptul de muncă pe teritoriul Spaniei care apare în certificatele de rezidenţă eliberate după 22 iulie 2011. În situaţia în care persoanei care la 22 iulie 2012 avea drept de liber acces pe piaţa muncii spaniole sau membrilor de familie li s-a trecut în certificatul de rezidenţă menţiunea că nu pot lucra în contul terţilor fără autorizaţie de muncă, sau dacă ulterior acestei date cetăţeanul a dobândit drept de angajare (la fel membrii de familie) se poate solicita, prin prezentarea documentelor doveditoare („vida laboral”, certificat de căsătorie/naştere, după caz) eliberarea unui alt certificat de rezidenţă, în care să nu mai apară menţiunea respectivă.

Drepturile persoanelor care, în ciuda restricţiilor, au fost înregistrate cu contract la Securitatea Socială spaniolă fără autorizaţie de muncă, deşi nu aveau drept de liber acces pe piaţa muncii. Din raţiuni birocratice care ţin de partea spaniolă, un număr restrâns de cetăţeni români au fost angajaţi cu contract de muncă înregistrat la Securitatea Socială spaniolă, cu toate că nu aveau drept de liberă angajare. Deşi li se vor lua în considerare perioadele cotizate, atât pentru stabilirea dreptului la şomaj, cât şi pentru pensie, aceşti cetăţeni nu au drept de liber acces pe piaţa muncii şi, pentru regularizarea situaţiei în care se află sau pentru o nouă angajare, angajatorul trebuie să solicite pentru ei autorizaţia de muncă.


Reînnoirea rezidenţei pe internet

Ministerul Finanţelor şi Administraţiei Publice, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Asigurărilor Sociale din Spania, a anunţat că a fost mărit numărul solicitărilor de reînnoire a autorizaţiei pentru străini care se pot prezenta prin internet. Este vorba de procedurile care se derulau deja prin aşa-numita Sede Electronica a Secretariatului de Stat pentru Administraţii Publice.

renovacion-residencia_300_200Noutatea constă în faptul că se măreşte numărul situaţiilor acceptate în care reînnoirile autorizaţiilor se pot face direct prin pagină web a Ministerului Administraţiilor Publice (https: //sede. mpt. gob.es).

Situaţiile care completează oferta actuală de proceduri care se pot iniţia pe internet (solicitud de renovaciones o autorizaciones de residencia y trabajo) sunt următoarele: Solicitud de Autorizacion de Residencia de Largă Duracion por supuesto general de 5 anos de residencia continuada en Espana; Renovaciones de autorizacion de residencia temporal y trabajo por cuenta ajena; Renovaciones de autorizacion de residencia temporal y trabajo por cuenta propia; Renovaciones de autorizacion de residencia no lucrativa; Renovaciones de autorizacion de residencia por reagrupacion familiar; Renovaciones de autorizacion de residencia y trabajo como trabajador altamente cualificado (Tarjeta azul); Renovaciones de autorizacion de residencia y trabajo pară investigadores; Renovaciones de autorizacion de residencia con exceptuacion a la autorizacion de trabajo; Modificacion de autorizacion de residencia por circunstancias excepcionales por razones de arraigo laboral, social con habilitacion pară trabajar, y familiar, o cualquier otro caso en el que el titular haya obtenido autorizacion pară trabajar, a autorizacion de residencia y trabajo por cuenta ajena o por cuenta propia.

Finanţări pentru românii din Spania

Reporter: editura July - 31 - 2013 Comments Off on Finanţări pentru românii din Spania

biblioteca lucian blaga, madridDepartamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe, a anunţat proiectele care vor primi finanţare în acest an. Printre ele, şi cele dedicate românilor din Spania şi propuse de asociaţiile şi organizaţiile româneşti: Asociaţia Culturală A.M.M.A – Şcoala după şcoală – siguranţă pentru copii şi părinţi – Atelier educativ; Aripi – Amigos de Rumania para la iniciativa y promocion de intercambios culturales – Şcoala de română pentru a doua generaţie de migranţi – ediţia a VII-a; Asociaţia Hispano română din Provincia Cuenca – Limba noastră cea frumoasă – Curs de limbă şi literatură pentru elevi în provincia Cuenca, Spania; Asociaţia Suflet Românesc – Alma rumana – Românie, vatră de dor; FEDROM – Biblioteca Lucian Blaga”, Madrid – receptacul de sinergii creatoare şi culturale româneşti pe teritoriul spaniol; Gelu Vlaşin – România din diaspora – Caravana culturii române în Spania; Teiamedia SRL – Români în Spania – integrare socială prin păstrarea identităţii culturale; Asociaţia El Occidente rumano” – Sprijinirea editării, tipăririi şi distribuţiei publicaţiei de expresie românească Occidentul românesc”; Asociaţia Românilor din Valencia – AROVA – Învăţăm împreună departe de casă – 2013; Asociaţia Hispano-Română România – Folclor, tradiţii şi obiceiuri româneşti – casa ta este şi aici; Asociacion Hispano-rumana de Castilla – La Mancha – Organizarea unui curs de pictură pe lemn, sticlă şi pânză şi a unei expoziţii cu lucrările realizate; Parohia Ortodoxă Română Sf Mare Muceniţă Tatiana de la Craiova – Lada de zestre a românilor; FEDROM – Soluţiile Uniunii Europene pentru sprijinirea mobilităţii cetăţenilor români.

 

„Luceafărul”, primit cu braţele deschise

1

Împreună la spectacole, copiii români şi spanioli

Turneul pe care teatrul „Luceafărul” din Iaşi l-a făcut în Spania în perioada 31 mai-12 iunie, în comunităţi româneşti şi spaniole a fost aşteptat şi primit cu căldură de public, format atât din spanioli, cât şi din români. Repertoriul românesc prezentat s-a bucurat de succes. Au avut loc 10 reprezentaţii cu „Capra cu trei iezi”, după Ion Creangă („Los tres cabritillos”), artiştii jucând la Barcelona, la Colegiul Escuelas Pias Lluria şi la Alicante, la Centrul de Artă Contemporană Las Cigarreras – Caja Negra şi la Universitatea din Alicante, la Valencia, la Centrul Cultural Ca Revolta; Castellon de la Plana, la Ciudad Real, Madrid, Salamanca şi Zaragoza.

 

 

2

Trofeul primit la Universitatea din Alicante

Pe lângă publicul obişnuit, la spectacole au participat oficialităţi din reprezentanţele noastre culturale şi diplomatice. Astfel, la Castellon de la Plana, consulul Cătălin Mardare a vorbit despre „Luceafărul” ieşean ca despre o prestigioasă instituţie teatrală din România”. La reprezentaţia din Alicante a fost prezent Angel Casado, directorul Festivalului Internaţional de Teatru din oraş, care, încântat de ceea ce a văzut, a lansat o invitaţie artiştilor ieşeni de a participa la viitoarea ediţie a manifestării organizate de Patronato Municipal de Cultura. Tot la Alicante, Universitatea a oferit Teatrului „Luceafărul” un trofeu de mulţumire pentru calitatea estetică a prezenţei în Spania.

Peste tot pe unde au trecut, actorii şi tehnicienii din „Capra cu trei iezi” au cules aplauze furtunoase şi felicitări, atât din partea spectatorilor spanioli, care au descoperit o cultură, un teatru şi creatori necunoscuţi până acum, cât şi a celor de origine română, care şi-au amintit de locurile natale şi le-au vorbit copiilor lor născuţi în Spania despre „cealaltă casă”.

Reîntorşi acasă

Reporter: editura July - 31 - 2013 Comments Off on Reîntorşi acasă

-Au deschis un restaurant de elită în Bucureşti-

Românii care pleacă la muncă în străinătate visează să se poată întoarce într-o bună zi, iar unii dintre ei chiar reuşesc. Este şi cazul unui cuplu care, după mulţi ani de muncă şi sacrificii, şi-a îndeplinit năzuinţa de a reveni în ţară şi de a porni o afacere.

12

Plecaţi acum 13 ani în Spania, unde au lucrat pentru mai multe restaurante, Roxana şi Cristi Văduva s-au întors în România şi au investit împreună cu un prieten român 150.000 de euro într-un local cu specific spaniol în centrul comercial „Mario Plaza”, din Bucureşti.

Cei doi români spun că au decis să o ia de la capăt cu un business propriu, „La Rambla”, după ce au învăţat peste hotare ce înseamnă lucrul într-un restaurant. „Acesta este primul nostru business. Am terminat liceul economic şi am început să lucrăm în restaurantele din Capitală, la Intercontinental, la clubul BNR sau la Hotel Park. În 2000 am plecat în Spania, unde am rămas până la finalul anului trecut. Am decis să aplicăm ce am învăţat în Spania şi să deschidem un restaurant cu specific spaniol, unde să punem accentul pe paella, peşte şi fructe de mare. Am investit banii pe care i-am strâns în perioada în care am stat în Spania. Nu am apelat deloc la bani de la bănci“, povesteşte Cristi Văduva. La inaugurarea din centrul Capitalei au degustat preparate spaniole oaspeţi ca Ambasadorul Spaniei, Estanislao de Grandes Pascual, reprezentanţi ai Ambasadelor statelor Chile sau Argentina, personalităţi ale vieţii publice şi oameni de afaceri.

Proaspeţii patroni nu încetează să-şi facă şi alte planuri de viitor. „Visul nostru este să deschidem un local într-o vilă şi să amenajăm şi o terasă la iarbă verde“, adaugă românul, pentru care, acum, că s-a întors, totul pare posibil.

Şomer spaniol, antreprenor în România

Criza economică din Spania nu are efecte negative doar asupra românilor aflaţi la muncă în străinătate, ci şi asupra multor spanioli, în special tineri, care nu-şi mai pot construi un viitor în propria lor ţară.

spaniol afacereDacă unii se îndreaptă spre Germania, Marea Britanie sau ţările scandinave, există cel puţin un spaniol care a decis să îşi încerce norocul la Bucureşti: David Santos. Când a văzut că afacerea sa din Barcelona este în pragul falimentului şi că are toate şansele să îngroaşe rândurile şomerilor, a venit în România.

Un reportaj realizat de mass-media l-a arătat pe David Santos la el acasă, într-un cartier din Bucureşti. Garsoniera îi ţine deocamdată loc şi de birou: nu are nevoie de mult spaţiu, pentru că un calculator şi o conexiune bună la internet reprezintă motorul afacerii lui în România. David are o firmă de marketing online şi, deşi a înfiinţat-o în urmă cu mai puţin de un an, are deja clienţi fideli. Dacă ai un restaurant şi pregăteşti un eveniment cu mine, şi în fiecare săptămână noi pregătim un eveniment, şi la fiecare eveniment eu merg cu opt-zece persoane, este foarte bine pentru restaurant. Se face publicitate, se face reclamă, explică David Santos, într-o română cu puternic accent iberic.

David Santos nu a ales Bucureştiul la întâmplare: a venit pentru prima oară aici în 2006, când şi-a cunoscut partenera de viaţă. Au plecat împreună la Barcelona, dar, cu fiecare an de criză, afacerea lui de acolo – o firmă de consultanţă – mergea tot mai prost.

În Spania am avut o firmă de consultanţă. Cu problemele care există acum, cu problemele cu clienţii care nu plăteau… era nebunie totală, povesteşte el. În plus, băncile din Spania nu îi mai sprijină deloc pe micii întreprinzători, mai ales dacă e vorba de afaceri noi: Acum, în Spania, din cauza crizei economice eu nu pot să deschid nimic”, mai spune Santos, adăugând că afacerea sa merge bine şi acum se gândeşte să se stabilească definitiv aici.

În Spania, şomajul a trecut de 27%, iar în rândul tinerilor situaţia este şi mai dramatică: jumătate dintre spaniolii sub 25 de ani nu au un loc de muncă.

CUVINTE DE APRECIERE

Reporter: editura July - 31 - 2013 Comments Off on CUVINTE DE APRECIERE

Românii care muncesc în Spania îşi aduc o contribuţie recunoscută la progresul statului spaniol, fiind o comunitate activă, cu certe calităţi profesionale, preocupată de o cât mai bună integrare. Indiferent unde îşi desfăşoară activitatea, compatrioţii noştri sunt apreciaţi pentru calităţile lor de profesionişti şi de cetăţeni europeni, fapt atestat de numeroasele declaraţii apreciative ale unui număr mare de oficialităţi.

titus-corlatean„În marea ei majoritate, comunitatea românească din Spania este bine integrată, activă, apreciată de autorităţi şi de cetăţenii spanioli, cu un aport cert la economia spaniolă. De altfel, comunitatea românească este prima comunitate străină ca număr de cotizanţi la asigurările sociale. Este un lucru important, pentru că asta dovedeşte o bună integrare şi respect faţă de legislaţia, regulile şi instituţiile din statul spaniol”

(Titus Corlăţean, ministrul român al Afacerilor Externe)


Garcia-MargalloRomânia şi Spania se simt foarte legate datorită comunităţii românilor din Peninsulă, care sunt perfect integrate în societatea spaniolă, au o imagine excelentă în rândul autorităţilor şi cetăţenilor spanioli, aducându-şi contribuţia certă, în ultimii ani, la economia spaniolă”

(Jose Manuel Garcia Margallo, ministru de Externe al Spaniei)

 
 


torresRomânii au făcut treabă foarte bună aici şi cred că pe viitor vor fi la fel de importanţi. Sunt mai ales tineri, 60% au mai puţin de 45 de ani, şi au venit când populaţia spaniolă avea nevoie de tineri. Sunt formaţi, s-au integrat perfect, convieţuiesc în licee şi şcoli, sunt o comunitate care şi-a demonstrat capacitatea de adaptare, de integrare şi, în special, capacitatea de muncă. Este o comunitate care are un grad ridicat de formare”. (Carlos Izquierdo Torres, adjunctul consilierului pentru afaceri sociale din cadrul executivul regional al Comunităţii Madrid)

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult