NUMARUL
193-194
În mod cert, odată cu câștigarea alegerilor de către președintele Donald Trump, lumea a fost ...
Austria și Ungaria sunt state vecine, membre ale Uniunii Europene, au o lungă istorie comună, ...
Nostalgia față de valori ale trecutului, pe fundalul creșterii naționalismului în toată Europa, este nu ...
Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, partidele liberale ale Europei manifestă tendința de ...
În decursul procesului istoric prin care se definește raportul dintre individ și stat au fost ...
Întâmplări petrecute în ultimul secol ne arată că în politică aproape nimic nou nu este ...
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din ...
Barometrele internaționale indică anumite elemente îngrijorătoare legate de gradul de încredere a populației globului în ...
O lume multipolară, dar cu două vârfuri, Statele Unite și China, pare să fie formula ...
Abdicarea în favoarea unor parteneri neagreați de familiile lor continuă și astăzi printre membrii monarhiilor ...
Mai zilele trecute i-am auzit pe doi bărbați chipeși de vârstă peste mijlocie, în timp ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească
SUPLIMENT SPANIA

Revenirea în ţară, o stare de spirit

Reporter: editura July - 31 - 2013

Multe analize şi studii derulate printre românii din Spania arată un aspect comun mai tuturor comunităţilor: dorinţa compatrioţilor noştri de a se putea întoarce într-o zi acasă.

Întoarcerea acasă a românilor din Spania nu este doar un proiect de viaţă, ci şi o stare de spirit. Mizele revenirii în ţară sunt „afacerea şi casa”, arată un studiu lansat în 2009 de Fundaţia Soros, intitulat „Comunităţi româneşti în Spania”, care analizează tendinţele în migraţia de revenire a românilor din străinătate.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAstfel, întoarcerea este înţeleasă ca proiect familial: 57% din cei care declară că vor reveni curând şi sigur în ţară menţionează că împreună cu ei se va mai întoarce şi altcineva din familie. Acest fapt se explică prin procentul ridicat, de aproximativ 70%, al românilor însoţiţi de cel puţin un membru al familiei şi care trăiesc în comunităţile din regiunea madrilenă, arată cercetarea care s-a concentrat pe profilurile comunităţilor de români şi a dinamicii imigraţiei româneşti în patru municipalităţi ale regiunii Madrid – Alcala de Henares, Coslada, Arganda del Rey şi Torrejon de Ardoz. Cea mai mare dorinţă de revenire în ţară se înregistrează la Arganda del Rey. „Ponderea mare a populaţiei de  peste 40 de ani în această comunitate, comparativ cu situaţiile din Coslada, Alcala de Henares şi Torrejon, pare să fie unul dintre principalii
factori de favorizare a revenirilor în ţară. În plus, interacţiunile sociale mai reduse, o mai slabă cunoaştere a limbii spaniole, comparativ cu situaţia din celelalte trei oraşe de sondaj, ar putea fi alţi factori de favorizare a orientării sporite spre remigrare”,
arată studiul. Alte concluzii relevante ale studiului sunt cele legate de viaţa de zi cu zi a comunităţilor de români. Acestea sunt prezentate ca fiind „spaţii tampon”, create în procesul de migraţie, o lume care, în accepţiunea imigrantului, este una „nouă”, situată între „acasă” şi „străinătate. Iar mecanismele imigraţiei se configurează pornind de la păstrarea conexiunii cu originea până la relaţia migranţilor cu religia.

În ce priveşte preferinţele profesionale, reiese că românii se axează pe ocupaţiile cu statut socio-economic şi prestigiu scăzut: lucrători în servicii şi comerţ, muncitori calificaţi şi necalificaţi. „Deşi o parte dintre migranţii români în Spania au fost afectaţi de pierderi, în termeni de statut şi prestigiu ocupaţional, este foarte probabil că aceste pierderi să nu se traducă în pierderi de venit, datorită salariilor medii mai mari comparativ cu România, pentru acelaşi tip de ocupaţie”. 

În privinţa locuirii în Spania, aceasta se caracterizează prin supraaglomerare: 79% dintre subiecţii cercetării trăiesc în locuinţe cu mai multe gospodării, 60% împreună cu alte patru sau mai multe persoane, iar în 15% dintre locuinţe se află mai mult de două persoane pe cameră.