16
December , 2017
Saturday

declară domnul Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene

Ce măsuri aveţi în vedere pentru fluidizarea sistemului de accesare a finanţării nerambursabile şi pentru majorarea ratei de absorbţie?

Deja am eliminat şi continuăm să eliminăm toate etapele inutile din întregul proces de absorbţie a fondurilor europene, adică din momentul în care este depus un proiect şi până când ajung banii la beneficiar. În prezent, eforturile mele şi ale Ministerului Fondurilor Europene, dar şi toate resursele disponibile, se concentrează în direcţia implementării tuturor măsurilor care susţin creşterea ratei de absorbţie. Pe segmentul abrobţiei fondurilor europene România a înregistrat deja progrese substanţiale. Aşa cum ştiţi, Comisia Europeană a reluat plăţile pe trei programe în prima parte a acestui an: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial Transport. Ca urmare a reluării plăţilor pe aceste trei programe, dar şi datorită altor măsuri implementate, valoarea fondurilor rambursate de Comisie a ajuns la peste 3,3 miliarde de euro. Mult mai important, valoarea sumelor solicitate Comisiei a ajuns la aproape 3,9 miliarde de euro, iar rata de absobţie curentă a depăşit 20%, la data de 12 iulie a.c.

Ce măsuri aveţi în plan pentru evitarea, pe viitor, a sincopelor în finanţarea proiectelor?

Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene, la conferinţa „Creșterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune” care a avut loc la Piteşti

Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene, la conferinţa „Creșterea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune” care a avut loc la Piteşti

Guvernul României a aprobat în ultimele luni contractarea de împrumuturi substanţiale de la Trezoreria Statului care au asigurat resursele necesare pentru plata beneficiarilor, fapt care a avut efecte pozitive pentru aceştia, pentru angajaţii lor, dar şi pentru economie. Aceasta este măsura cu adevărat cea mai importantă de pe acest segment. Până în prezent valoarea acestor împrumuturi în valoare de aproximativ 4,4 miliarde de lei, bani care vor fi rambursaţi României de către Comisia Europeană. Vom continua să asigurăm fonduri pentru plata beneficiarilor, acest mecanism accelerând totodată şi rata de absorbţie. Totodată, a fost implementat şi mecanismul decontării directe a facturilor emise de furnizorii beneficiarilor de fonduri europene, o altă măsură extrem de importantă care asigură resursele financiare pentru continuare implementării proiectelor. Iniţial, acest mecanism s-a aplicat doar în cazul beneficiarilor publici şi, recent, l-am extins şi în cazul beneficiarilor din mediul privat. Nu ne oprim aici, ci căutăm toate măsurile care pot fluidiza fluxurile financiare.

La întâlnirea cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, şi cu Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.

La întâlnirea cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, şi cu Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii.

Din punctul dumneavoastră de vedere, care este explicaţia ratei mici de absorbţie a fondurilor europene, de până acum?

Au fost mai mulţi factori care în trecut au menţinut rata de absorbţie la un nivel extrem de redus. Printre aceştia se număra capacitatea administrativă scăzută, lipsa de viziune, o centralizare excesivă a unor activităţi, lipsa asumării răspunderii atât la nivel executiv cât şi la nivel de conducere, lansarea cu întârziere a achiziţiilor publice în cazul marilor proiecte. În prezent rata de absorbţie curentă a ajuns la peste 20%, însă nivelul este în continuare scăzut dacă ne gândim la rata la care s-ar fi putut ajunge dacă nu am fi bătut pasul pe loc în trecut şi mai ales dacă ne raportăm la nevoile României.

Aplicanţii la fonduri europene acuză exces de birocraţie, atât pentru întocmirea proiectelor, cât şi în derularea lor. Ce măsuri concrete aveţi în plan pentru eliminarea acestor dificultăţi?

Unul dintre obiectivele mele este debirocratizarea sistemului şi, din acest punct de vedere, soluţia constă în simplificarea la maximum a tuturor proceselor. Acum, din păcate, avem unul dintre cele mai stufoase sisteme pe fonduri europene din Europa. În primul rând, vreau ca beneficiarii să nu mai depună aceeaşi hârtie de mai multe ori şi ca treptat procesele să fie informatizate. Totodată, vreau să implicăm băncile în procesul de evaluare a proiectelor pentru ca din momentul în care banca a spus că un proiect este eligibil acesta să intre imediat în circuit pentru a obţine finanţarea din fonduri europene fără a mai sta prin sertarele unui funcţionar public câteva luni sau chiar doi ani, aşa cum s-a întâmplat în trecut. Subliniez că vreau să elimin toate procesele care se dublează sau se suprapun pentru ca sistemul să devină eficient şi să prindă viteză în utilizarea fondurilor europene.

Care sunt impedimentele pe care dumneavoastră le resimţiţi cel mai mult în procesul de reformare a sistemului de fonduri europene?

Cel mai mare impediment este în continuare inerţia sistemului, care persistă şi din acest motiv unele procese se derulează foarte lent. Evident, sistemul este rezistent la schimbare şi se opune reformei. O altă problemă la fel de importantă este că sistemul nu este orientat către obţinerea de rezultate.

3Din perspectiva dumneavoastră, ce domenii ar trebui să obţină cele mai mari finanţări în perioada 2014-2020?

Analizele socio-economice aprobate la nivelul Comitetelor Tehnice Consultative au evidențiat atât vulnerabilitățile existe pe majoritatea domeniilor de dezvoltare urmate la nivel național, cât și zonele cu potențial real de dezvoltare. Pe baza acestora am ajuns la concluzia că prin sprijinirea IMM-urilor, a mediului de afaceri și printr-o investiție consistentă în dezvoltarea infrastructurii vom putea susține într-un mod sustenabil atât dezvoltarea la nivel regional cât și competitivitatea regională. În acelaşi timp, Strategia Națională pe competitivitate va identifica acele sectoare ale economiei românești care au în mod real potențial de competitivitate și ne va pune la dispoziție o analiză solidă pe baza căreia să ne putem ulterior focusa investițiile, incluziv investițiile din domeniul formării profesionale și al educației. Cercetarea și domeniile care dezvoltă tehnologii inovatoare, dată fiind valoare adăugată pe care acestea o pot aduce procesului de dezvoltare, reprezintă sectoare către care vor fi canalizate  investițiile în viitoarea perioadă de programare.

Ce programe operaţionale vor fi în perioada viitoare de programare şi care vor fi ministerele coordonatoare de autoritati de management?

Potrivit documentului consultativ pentru elaborarea Acordului de Parteneriat transmis Comisiei la începutul lunii iunie a.c., vor fi patru programe operaţionale sectoriale în subordinea Ministerului Fondurilor Europene: Infrastructura mare, Competitivitate, Fond Social şi Asistenţă Tehnică. În acelaşi timp, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice vor fi două programe operaţionale: Regional şi Capacitate Administrativă. Totodată, Ministerul Agriculturii va avea în subordine două programe şi plăţile directe.

În viziunea dumneavoastră, cum ar trebui reorganizat sistemul fondurilor europene, în contextul regionalizării României?

Prin delegarea acestor atribuţiilor la nivel de regiune vor fi mult mai uşor de implementat proiectele, iar verificările la faţa locului vor fi înlesnite. Aceasta deoarece factorii de decizie vor fi mai aproape de cei care au nevoie de finanţare sau faţă de cei care beneficiază deja de finanţări. Totodată, pentru o implementare eficientă a fondurilor este necesară stabilirea unui sistem de coordonare a politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu strategia de competitivitate la nivel naţional.

Aţi declarat că vă menţineţi obiectivul atingerii unei rate de absorbţie de 50% în acest an. Pe ce anume vă bazaţi în atingerea acestei ţinte?

Măsurile pe care le-am implementat deja şi cele în curs de implementare în scopul simplificării şi eficientizării sistemului vor avea efecte în cascadă şi vor duce la creşterea accelerată a ratei de absorbţie a fondurilor europene. Pe măsură ce sistemul va fi simplificat va deveni şi mai eficient, iar procesul de absorbţie a fondurilor europene va avea o viteză din ce în ce mai mare. Aşa cum am spus, rata de absorbţie curentă a ajuns la peste 20% la data de 12 iulie.

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult