7
November , 2017
Tuesday

Printre români

Popas pe malurile Nistrului

Reporter: editura September - 26 - 2013

Din piaţa centrală a Chişinăului pleacă din oră în oră microbuze către Tiraspol şi Bender, Transnistria. Un lucru ce pare straniu pentru o regiune cunoscută de mai bine de 20 de ani ca „zonă de conflict”. Oamenii nu arată speriaţi, se vede că fac drumul acesta des: se urcă în microbuz cu copii, cu bagaje, unii cu o servietă sau un rucsac pe umăr. Mulţi se întorc acasă de la muncă – fie din Chişinău, fie din localităţile dimprejur – alţii îşi vizitează rudele. De la Chişinău până la Bender sunt 66 km, iar până la Tiraspol 80 km, nu mai mult de două ore de mers, cu tot cu controlul de la vamă. Şi totuşi, mergând de la Chişinău la Tiraspol, ai impresia unei lungi călătorii, timpul şi spaţiul căpătând parcă alte valenţe odată ce treci hotarul

2.Cetatea Tighina

Cetatea Tighina

Floreni, Chetrosu, Ţînţăreni, Bulboaca, Hîrbovăţ…. Satele se înşiruie domol printre pajiştile înverzite. Pe marginea drumului apare deodată indicatorul de vamă, semn că ne apropiem de graniţă. Nu după mult, coborâm în faţa primului Punct de control, unde ne sunt verificate paşapoartele. După circa 50 de metri, sunt invitaţi să coboare din microbuz numai cei care nu deţin paşaport transnistrean. Am ajuns la locul unde se face reghistraţia… Pasagerii completează un formular, cu care se vor înregistra la miliţia transnistreană dacă stau mai mult de 12 ore. Odată formularul completat, ne putem considera intraţi pe teritoriul unui alt stat. Peisajul nu se schimbă: aceleaşi sate sărace, adăpostite de o natură generoasă, doar că nu vom mai întâlni nici un indicator în limba română pe acest teritoriu moldovean cât timp ne vom afla pe teritoriul Transnistriei. Totul este în limba rusă, iar denumirile româneşti, atâtea câte mai există, sunt scrise în grafie chirilică.

Un singur loc din Tiraspol își mai păstrează denumirea scrisă în limba română, cu alfabet latin: liceul de limba română “Lucian Blaga”. În fața liceului ne întâmpină zâmbitor directorul Iov Iovcev, care conduce instituția de învățământ de mai bine de 20 de ani, din 1992. Mulți şi diverşi i-au călcat pragul de atunci: generații întregi de elevi plini de emoție la începutul anului școlar, oaspeți de peste hotare, ca şi soldați trimiși de autoritățile separatiste să-i închidă școala, părinți temători pentru soarta copiilor lor… Este încă bucuros de oaspeți. Și dornic să-și spună povestea. „În ce limbă vreți să vă povestesc, în română sau în rusă?” Alegem rusă, pentru oaspeții din Rusia. În 1991, etnicii moldoveni reprezentau 17% din populația Tiraspolului. Pentru că tineretul vorbea limba română, Ministerul Educației a fost nevoit să înființeze liceul de limba română.

1.Cu Iov Iovcev, director Lucian Blaga

În vizită la Liceul „Lucian Blaga”, împreună cu dl. Iov Iovcev, directorul liceului

În anul 2000, la liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol învățau 900 de copii. În anul 2013, liceul mai are doar 170 de absolvenţi. Cu aceeași situație se confruntă și celelalte licee de limba română din Transnistria: liceul teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender, liceul „Evrika” din Rîbnița, liceul „Mihai Eminescu” din Dubăsari și liceul „Ștefan cel Mare” din Grigoriopol.

Ca turişti, suntem sfătuiţi să vorbim cât mai puţin româneşte între noi, la fel engleză, cel mai bine este să vorbim doar ruseşte. Oamenii sunt rari pe stradă, la fel şi maşinile. Case ce par pustii, imobile vechi ce poartă amprenta timpurilor sovietice. Singurele clădiri noi (câteva sedii de bănci, hoteluri, restaurante) aparţin investitorilor ruşi sau elitei locale… proruse. Întregul oraş pare părăsit şi, din discuţiile cu localnicii, înţelegem că nu este doar o impresie: populaţia Transnistriei s-a redus dramatic în ultimii 20 de ani. Dacă la începutul anilor ’90 în Transnistria trăiau aproximativ 750.000 de locuitori, astăzi populaţia de pe malul stâng al Nistrului nu depăşeşte 509.000 şi continuă să scadă. Pe lângă o rată a natalităţii foarte scăzută (-0,4 în 2012), anual circa 2.000 de locuitori părăsesc regiunea definitiv, plecând în căutarea unei vieţi mai bune. Numărul pensionarilor depăşeşte cu mult numărul celor care reprezintă forţa de muncă – 138.000 de pensionari, faţă de 104.000 angajaţi – o povară pentru economia Transnistriei, care nu ar reuşi să susţină sistemul de pensii şi asigurări sociale fără ajutor din afară, primit din partea Rusiei. Aceasta contribuie lunar cu câte 15 dolari în plus la fiecare pensie.

Criza demografică provocată de exodul masiv al locuitorilor Transnistriei în ultimele două decenii a fost însoţită şi de schimbarea componenţei etnice. Recensământul din 1989 indica următoarea structură a populaţiei: 40% etnici moldoveni, 24% ruşi, 28% ucraineni. În 2010, etnicii moldoveni reprezentau 32%, ruşii 30,4%, iar ucrainenii 28,8%.

Prezenţa românilor în regiuni întinse din stânga Nistrului şi felul în care au reuşit să-şi păstreze identitatea etnică şi culturală constituie adevărate pagini de rezistenţă. Aceasta în ciuda izolării lor şi a tentativelor repetate de asimilare, cu ajutorul istoriografiei sovietice, preocupată să demonstreze ponderea covârşitoare a elementului slav în configuraţia etnică a acestor teritorii, precum şi deosebirea categorică dintre moldoveni şi români. De altfel, propaganda separatistă pomeneşte tot timpul de pericolul unirii Republicii Moldova cu România şi, ca urmare, incertitudinea care paşte soarta cetăţenilor transnistreni în cazul unui astfel de scenariu. În încercarea lor de a-şi legitima aciunile, separatiştii încearcă crearea unei noi identităţi – cea nistreană – unul dintre fundamentele existenţei autoproclamatei republici. Copleşiţi de prezent, oamenii renunţă la lupta „buneilor” (bunicilor) lor şi acceptă preţul supravieţuirii în schimbul recunoaşterii noii identităţi. Puţini mai vorbesc astăzi de românii de dincolo de Nistru. Puţini trecători prin aceste locuri se opresc să asculte povestea urmaşilor celor ce stăteau odată de strajă la marginea Europei…

Luiza Popa

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult