24
September , 2017
Sunday
Andreea Marin Bănică - Ambasador UNICEF al Bunăvoinţei - Binecunoscută realizatoare şi producătoare de emisiuni de ...
La orele serii, la lumina palidă a unei lămpi de birou, cu greu am putut ...
România s-a alăturat demersului înaintat de alte 12 state europene care cer ca sectorul audiovizual ...
Cu respectul cuvenit vom constata că principele Nicolae, în vârstă de 27 de ani, nou ...
La fiecare început de an, pe 24 ianuarie, rememorarea solemnă a actului Unirii se înviorează ...
Se desfășoară intens pregătirile pentru cel de-al 15-lea Summit Economic Eurasia organizat de către ...
Biserica Ortodoxă Română din Valea Timocului nu este recunoscută de autorităţile sârbe nici în prezent. ...
În urmă cu câtva timp, relatam, în unul din editorialele noastre, despre vizita făcută în ...
În antichitatea romană, sancţiunea postumă supremă era condamnarea memoriei: numele celui astfel damnat era şters ...
Continuăm publicarea articolelor dedicate ROMĂNIEI CULTURALE, a segmentului de scriitori excluşi din motive politice, din ...
Republica Moldova se pregăteşte să încheie anul 2014 cu performanţe de excepţie în privinţa parcursului ...
- declară domnul Damian Drăghici, europarlamentar român - Se cunoaşte că, în ultimii ani, aţi preferat ...

Archive for October, 2013

În curând, liberalizarea pieţei muncii

Reporter: editura October - 15 - 2013 Comments Off on În curând, liberalizarea pieţei muncii

Editorial

Începând cu data de 1 ianuarie 2014 se intronează o libertate totală de migraţie şi a lucrătorilor din România şi Bulgaria în statele comunitare. Această măsură va fi bine primită şi va reglementa dispoziţii temporare ce limitau accesul liber pe pieţele ţărilor UE. De altfel, toate rapoartele Comisiei Europene arată că imigraţia est-europeană spre vest, acolo unde a avut loc, a fost urmată de efecte pozitive pentru ţările care au acceptat această forţă de muncă. Compatrioţii noştri şi-au adus o certă contribuţie la prosperitatea unor ţări în care profesionalismul, seriozitatea, competenţele se află la loc de cinste. Românii şi-au demonstrat valoarea în toate domeniile, iar angajatorii continuă să-i solicite.

Este o realitate pe care nu o pot contesta statisticile anti-imigraţie din Marea Britanie, uşor demontabile, datorate în primul rând alarmismului neargumentat al unei părţi a mass-media britanice. Românii pun umărul la sporirea competitivităţii uneia dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, făcând, în acelaşi timp, cinste ţării din care provin. Ei reuşesc, adesea, în pofida greutăţilor pe care le întâmpină, având de partea lor cunoştinţe temeinice, putere de muncă, rezistenţă la condiţii grele, chiar la discriminare. În acest context, liberalizarea pieţei muncii este de fapt o veste bună şi pentru societatea britanică!

Salutând această deschidere, revista Balcanii şi Europa”, prin suplimentele dedicate românilor din afara graniţelor ţării, va continua să susţină eforturile imigranţilor români din Marea Britanie de a se integra într-o lume cu norme europene, neuitându-i, în acelaşi timp, pe cei rămaşi acasă, inclusiv o parte din sufletul lor.

Carol Roman


La realizarea articolelor s-au folosit şi surse din mass-media scrise si audio- vizuale, româneşti şi britanice.

Economia britanică cere muncitori şi specialişti români

Reporter: editura October - 15 - 2013 Comments Off on Economia britanică cere muncitori şi specialişti români
Companiile britanice angajează mii de români („The Telegraph”, 22 septembrie)

Companiile britanice angajează mii de români („The Telegraph”, 22 septembrie)

Cu toate campaniile anti-imigraţie, angajatorii britanici rămân conectaţi la realitate şi continuă să-i evalueze corect şi să-i solicite la muncă pe compatrioţii noştri. Dacă în 1997, 2.000 de români şi bulgari lucrau în Marea Britanie, astăzi s-a ajuns la circa 141.000.

În condiţiile în care Regatul Unit nu permite munca la negru, este limpede că patronii insulari angajează legal în ritm alert. Astfel, din ce în ce mai mulţi români primesc dreptul de a lucra în Marea Britanie, chiar dacă restricţiile de pe piaţa muncii vor fi ridicate abia anul viitor. Această realitate este atestată de creşterea numărului de premise de muncă eliberate. De altfel, şi autorităţile britanice s-au văzut silite să se adapteze faptului că economia britanică are nevoie de români: La sfârşitul lui 2012, se aştepta mai mult de nouă luni pentru a se obţine un permis de muncă din momentul depunerii dosarului. În luna martie-aprilie a acestui an, termenul a fost redus la şase luni”, explică autorităţile române.

Solicitaţi cu miile

„Creşterea numărului de angajări în rândul străinilor a adus beneficii Marii Britanii şi vrem să atragem şi alţi imigranţi talentaţi către ţara noastră” (Mark Harper, ministrul britanic pentru Imigrări).

„Creşterea numărului de angajări în rândul străinilor a adus beneficii Marii Britanii şi vrem să atragem şi alţi imigranţi talentaţi către ţara noastră” (Mark Harper, ministrul britanic pentru Imigrări).

Alături de Irlanda sau Norvegia, Marea Britanie se numără, aşadar, printre statele care caută forţă de muncă din estul Uniunii Europene, implicit din România. De pildă, sunt disponibile posturi de asistenţi medicali în Hampshire şi Kent sau în regiunea Norfolk, pentru îngrijirea persoanelor în vârstă şi administrarea tratamentului prescris de medici. „Patronii britanici au scos peste 2.400 de posturi vacante pe site-urile româneşti de recrutare pentru joburi ca asistenţi medicali, ingineri, bucătari, şoferi sau medici, alte posturi calificate. Această cifră depăşeşte cererea din Germania, care solicită 2.387 de lucrători”, notează „The Telegraph” din 22 septembrie a.c.

 

Imigraţia – clişeele, faţă în faţă cu realitatea

Reporter: editura October - 15 - 2013 Comments Off on Imigraţia – clişeele, faţă în faţă cu realitatea

Este binecunoscut faptul că Marea Britanie a dus multă vreme la nivel de guvern, susţinut de o parte a mass-media, o campanie împotriva imigraţiei. Preconizata ridicare a restricţiilor de pe piaţa muncii pentru lucrătorii din România şi Bulgaria, din 2014, a acutizat accentele acestei stări de lucruri. În rândul populaţiei s-a instalat o prejudecată: se consideră că românii şi bulgarii vor invada ţara, vor ocupa locurile de muncă şi vor profita de asistenţa socială din Regatul Unit.

Şi totuşi, această campanie nu este susţinută de argumente concrete, de date statistice, de cifre reale…

Politica oficială

Începând din 2014, românii şi bulgarii, asemenea altor cetăţeni ai Uniunii Europene, vor avea dreptul de a locui şi de a munci fără restricţii în Marea Britanie, ţară în care în prezent au nevoie de autorizaţie înainte de angajare. Pe măsură ce se apropie acest termen, puterea de la Londra îşi reînnoieşte „avertismentele”. Iată două dintre cele mai recente: cel al ministrului britanic pentru Comunităţi şi Administraţie Locală, Eric Pickles, care consideră că un „aflux” de români şi bulgari ar putea amplifica problemele privind locuinţele, şi cel al secretarului de stat pentru Imigraţie Mark Harper: „Nici un cetăţean al UE nu are acces nerestricţionat în Marea Britanie. Nu putem să nu amintim şi campania Ministerului britanic de Interne, în care imigranţii erau sfătuiţi „să plece acasă sau riscă arestul”, de pe postere publicitare. De altfel, ministrul de Interne Theresa May şi liderul laburist Ed Miliband sunt în fruntea exprimării „îngrijorărilor” că migraţia sporită ar putea reduce salariile, în special ale celor cu cele mai mici venituri.

Grupul „Migration Matters Trust” estimează o imigraţie modestă

Grupul „Migration Matters Trust” estimează o imigraţie modestă

La rândul ei, organizaţia (non-politică…) „MigrationWatch” se pronunţă pe subiect în termeni vagi: românii şi bulgarii vor intra în competiţie cu tinerii muncitori britanici, susţine Sir Andrew Green, preşedinte al organizaţiei; 50.000 de români şi de bulgari ar putea intra în Marea Britanie în fiecare an, cifră care se va menţine timp de cinci ani de la eliminarea restricţiilor; o parte din cei aproximativ un milion de români care trăiesc în Spania sau în Italia s-ar putea muta în Marea Britanie; noul val de imigranţi va avea „consecinţe semnificative” asupra domeniului imobiliar şi pieţei muncii etc. Nimic, însă, despre date care să susţină aceste afirmaţii, despre statistici clare sau argumente temeinice, cu atât mai mult cu cât însuşi premierul britanic David Cameron a declarat că, deocamdată, nu se pot oferi estimări cu privire la numărul de români şi de bulgari ce ar putea veni în Marea Britanie (acest lucru nu l-a împiedicat să dispună ca „numărul imigranţilor să fie redus la zeci de mii până la următoarele alegeri”, punctează presa din România).

Se poate observa cât de departe sunt aceste acţiuni şi declaraţii de prevederile articolului 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care atestă faptul că libera circulaţie a lucrătorilor este un principiu fundamental în interiorul blocului comunitar!

Datele reale

Organizaţia „MigrationWatch”, în avanpostul anti-imigraţiei

Organizaţia „MigrationWatch”, în avanpostul anti-imigraţiei

Abţinerea cabinetului Cameron de la estimări nu este întâmplătoare. Un singur exemplu: Oficiul Naţional pentru Statistică de la Londra susţine că 141.000 de români şi bulgari au fost angajaţi în perioada aprilie-iunie 2013, comparativ cu 112.000 în precedentele trei luni. Dar aceste informaţii au fost demontate de Ministerul român al Afacerilor Externe, care a prezentat datele oficiale ale Ministerului de Interne britanic: procentul de creştere a prezenţei românilor în Regatul Unit este de numai 0,3%, nu de 26%, cum a reieşit din calculele Statisticii de la Londra. Aceasta a îndreptăţit partea română să califice drept „speculative şi nefundamentate pe baze reale” cifrele care au „inflamat” presa şi opinia publică din Marea Britanie: „datele publicate de Oficiul Naţional pentru Statistică se referă la numărul cetăţenilor români aflaţi în diverse forme de angajare în Marea Britanie, în cursul trimestrului II 2013, nu la numărul muncitorilor români care au sosit în Marea Britanie în perioada aprilie-iunie. (…) Interpretarea potrivit căreia sporul de forţă de muncă din România înregistrat în trimestrul II 2013 este egal cu numărul românilor care au venit în Marea Britanie în aceeaşi perioadă de timp este doar o speculaţie, nefiind fundamentată pe date reale”, precizează fără echivoc MAE.

Libera circulaţie în interiorul UE, un drept fundamental

Libera circulaţie în interiorul UE, un drept fundamental

De altfel, realitatea este confirmată şi de un raport al grupului „Migration Matters Trust”. Atul Hatwal, director al Departamentului Imigraţie al acestei organizaţii, arată că, în realitate, numărul românilor care vor intra în Marea Britanie în 2014 nu va depăşi 20.000: Estimarea noastră este mult mai mică decât cele făcute de alte grupuri şi s-a bazat pe analiza modelelor de imigraţie istorice ale UE, factorii macro-economici, cum ar fi impactul recesiunii asupra Marii Britanii şi a oportunităţilor de muncă. Noi credem că grupurile anti-imigraţie au strigat de prea multe ori că vine lupul”. Celor care aduc în discuţie datele reale li se alătură şi Institutul politc britanic „Adam Smith”, care conluzionează, după examinarea profilurilor migranţilor români şi bulgari care trăiesc în prezent în Marea Britanie, că asemenea previziuni apocaliptice pur şi simplu nu sunt corecte.

Cât priveşte „năvala” românilor şi bulgarilor la beneficiile sociale britanice, aceste speculaţii sunt demontate de un studiu BBC dat publicităţii în acest an şi care confirmă faptul că, dată fiind componenţa demografică a potenţialilor imigranţi români şi bulgari (oameni tineri), cererea de ajutoare sociale sau locuinţe este semnificativ mai mică în comparaţie cu cea venită din partea nativilor britanici.

Efecte şi reacţii

„Avertismentele” politicienilor, „alarmele” trase de anumite organizaţii au avut un efect previzibil: britanicii sunt mai îngrijoraţi în legătură cu ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români şi bulgari decât locuitorii altor ţări din Uniunea Europeană, arată un sondaj realizat de centrul de opinie britanic „YouGov”. Astfel, peste jumătate dintre respondenţii insulari consideră că restricţiile referitoare la români şi bulgari ar trebui ridicate mai târziu de data stabilită, în timp ce numai 30% dintre francezi, de pildă, sunt de acord cu această idee. Alte cercetări arată că britanicii susţin, în număr mare, faptul că ei sau o persoană din familia lor au întâmpinat probleme în a-şi găsi un loc de muncă ori au fost plătiţi mai puţin din cauza lucrătorilor străini.

„The Sun” speculează pe tema „năvalei” românilor la ajutoarele britanice

„The Sun” speculează pe tema „năvalei” românilor la ajutoarele britanice

Cât priveşte graba unei părţi a mass-media de a întreţine starea de nelinişte, două titluri sunt relevante: 100 de locuri de muncă sunt ocupate în fiecare zi de români şi bulgari („Daily Mail”) şi 350.000 de români şi bulgari vor avea dreptul să se stabilească în UK („Express”). Doar că britanicilor nu li se spune şi că acestea sunt estimări vechi din 2006 (înainte ca România şi Bulgaria să devină state membre ale UE) şi care s-au dovedit, la rândul lor, departe de ceea ce s-a întâmplat ulterior: faţă de cei 300.000 de români şi bulgari care se presupunea că ar fi urmat să intre în Marea Britanie în primii trei ani după aderare, doar jumătate se înregistrează după şapte ani…

Din păcate pentru modelul de democraţie care a fost dintotdeauna Marea Britanie, reacţia de respingere faţă de imigranţi devine una „în lanţ”: britanicii se consideră „ameninţaţi” nu doar de est-europeni, ci şi de ţări altădată „egale”. Mai exact, alături de români şi bulgari, presa a „pus tunurile” pe „eurorefugiaţi” – cum sunt numiţi cetăţeni ai ţărilor care încă sunt în recesiune, cum ar fi Spania, Grecia sau Portugalia – care vin în Regatul Unit pentru a-şi căuta de lucru. În plus, creşterea de ani buni a numărului de imigranţi non-europeni a făcut ca, pentru prima dată, britanicii albi să fie o minoritate în Londra. Ca urmare, politicienii (în frunte cu amintitul ministrul de Interne Theresa May, care încearcă să respecte promisiunea pre-electorală a premierului David Cameron de a scădea imigraţia netă anuală la mai puţin de 100.000 de persoane până în 2015) au decis înăsprirea regulilor la frontierele Marii Britanii şi pentru imigranţi din ţări precum India, Pakistan sau Sri Lanka, bineveniţi până mai ieri.

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Marea Britanie

Reporter: editura October - 15 - 2013 Comments Off on Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Marea Britanie

Anul 2014 deschide porţile pentru emigranţii români şi bulgari, în toată Europa, inclusiv în Marea Britanie. De aceea, găsim de cuviinţă să continuăm această rubrică, „Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Marea Britanie”, în dorinţa de a veni în sprijinul celor ce au decis să-şi caute un loc de muncă în Anglia. Sunt informaţii utile, provenite din partea autorităţilor.


Permisele de muncă

În prezent, cetăţenii români în United Kingdom nu au drept de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare. Pentru a munici în UK, românii trebuie să obţină aprobarea autorităţilor britanice, Home Office, care este echivalentul românesc al Ministerului de Interne.

Work Permit şi Purple Card

Work Permit se acordă în general celor care practică o meserie calificată: profesori, doctori, ingineri, oameni de ştiinţă. Pentru a obţine Work Permit, trebuie să existe o firmă sau o instituţie care să aplice pentru tine pentru un Work Permit. Tu, persoană în cauză, nu poţi aplica singur pentru acest document de muncă. De asemenea, dacă jobul l-ai găsit printr-o firmă sau agenţie de plasament, aceştia nu pot aplica pentru tine la Home Office ca să-ţi obţină permisul de muncă. Singurii care pot aplica pentru acest permis de muncă sunt cei care vor să te angajeze.

După obţinerea Work Permit în UK, tu trebuie să aplici pentru Purple Card, în persoană, la Home Office. Purple Card va dovedi că ai drept de muncă în UK şi că eşti posesor de Work Permit. Numai tu, posesorul de Work Permit, poţi aplica pentru Purple Card, nu firma care ţi-a obţinut permisul de muncă. Aplicaţia pentru Purple Card se face pe formularul BR3 (caută „purple card form BR3”, cu link-ul către pagina în cauză). Purple Card se mai numeşte şi Accession worker card.

Blue Card, ca dependent de posesor de Yellow Card

Blue Card , oferă aplicantului dreptul de muncă pe tot teritoriul Marii Britanii în orice domeniu şi fără nici o restricţie.

Blue Card , oferă aplicantului dreptul de muncă pe tot teritoriul Marii Britanii în orice domeniu şi fără nici o restricţie.

Blue Registration Certificate se acordă cetăţenilor români şi bulgari pentru a dovedi că aceştia au obţinut drept de muncă fără restricţii în United Kingdom. Posesorul de Blue Card poate să se angajeze oriunde, nefiind îngrădit de nici o restricţie pe piaţa muncii din Anglia. Cel care deţine Blue Card poate munci la fel ca orice cetăţean britanic.

Blue Card poate fi obţinut în calitate de dependent de posesor de Yellow Card. Acesta din urmă se acordă pentru cetăţeni români sau bulgari studenţi şi persoane self-employed. Dependent poate fi soţul, soţia sau chiar copiii. În cazul în care, spre exemplu, tatăl are un business şi are Yellow Card, atunci soţia şi copiii pot aplica pentru Blue Card. La fel, dacă soţia are Yellow Card – ca student sau self-employed – atunci soţul şi copiii pot aplica pentru Blue Card, cel care dă drept de muncă în Marea Britanie.

Purple Card şi apoi Blue Card

După 12 luni muncite legal pe un Work Permit şi ca posesor de Purple Card, ai dreptul să aplici pentru Blue Card. Odată obţinut acesta, se poate renunţa la Work Permit şi se poate obţine angajarea liberă de controlul autorităţii britanice în domeniu. Purple Card se mai poate obţine şi ca au-pair sau personal auxiliar într-o locuinţă britanică. Ca au-pair, trebuie urmaţi următorii paşi: – găsirea unui plasament ca au-pair (acest lucru se poate face pe Internet, căutând agenţii specializate în plasarea ca au-pair); odată găsit plasamentul, trebuie obţinută, de la familia la care eşti au-pair, o scrisoare de recomandare, în care să specifice că eşti au-pair în locuinţa respectivă; trimiţi scrisoarea semnată de familia în cauză la Home Office, împreună cu formularul BR3 completat şi împreună cu alte acte, listate în formularul BR3. Odată obţinut Purple Card, va trebui să lucrezi ca au-pair la familia respectivă 12 luni, după care poţi aplica pentru Blue Card. Dacă plasamentul tău cu familia care ţi-a făcut recomandarea pentru Purple Card ca aupair încetează, poţi să fii în situaţia de a-ţi fi anulat Purple Card. Recomandăm să fiţi atenţi când vă angajaţi să fiţi au-pair într-o familie britanică, pentru că este bine să cunoaşteţi familia pentru un timp şi să vedeţi dacă vă integraţi. („Informaţii pentru românii din UK”, 2012)

Piaţa muncii – întrebări cruciale

Reporter: editura October - 15 - 2013 Comments Off on Piaţa muncii – întrebări cruciale
Marea Britanie îi întâmpină cu restricţii şi ostilitate pe muncitorii români

Marea Britanie îi întâmpină cu restricţii şi ostilitate pe muncitorii români

De la extinderea din ultimii ani a Uniunii Europene, peste un milion de cetăţeni din diverse ţări s-au îndreptat spre Marea Britanie în căutare de locuri de muncă. Acest lucru arată că Regatul Unit este un magnet pentru lucrătorii migranţi din Europa. Dar această ţară nu este un pământ al făgăduinţei – se confruntă cu propriile greutăţi, are zone marcate de şomaj şi, în special în ultimii ani, nu-i mai primeşte pe străini în general – pe români şi bulgari în special – cu braţele deschise.

Dacă vrei să munceşti în Marea Britanie, trebuie să ai răspunsul clar la câteva întrebări.

Unde o să lucrez? În primul rând, este de notorietate faptul că pentru români există reguli speciale referitoare la dreptul de a munci în Regatul Unit. În al doilea rând, nu este indicat să „le ştii pe toate”. Înainte de a ajunge, trebuie să îţi stabileşti clar domeniul în care vrei să lucrezi, iar acesta să fie cât mai apropiat de abilităţile tale. Teoria conform căreia „văd eu ce fac” nu funcţionează.

Unde o să stau? Important de ştiut este că pentru o persoană din clasa de mijloc, majoritatea salariului se duce pe chirie, utilităţi şi mâncare.

De câţi bani am nevoie? O persoană are nevoie de un minim de 500 lire pe lună pentru a supravieţui. Dacă nu ai bani suficienţi pentru a te întreţine minim două luni, nu este cazul să îţi faci planuri de plecat în Marea Britanie.

Am şanse? Răspunsul este da, dacă ai: cunoştinţe de limba engleză, bani de întors acasă, răbdare şi voinţă, o specializare clară şi utilă în Regatul Unit, permis de conducere, prieteni la care să poţi sta, bani suficienţi să te poţi întreţine până îţi găseşti un job, interviuri aranjate din ţară.

Ce dificultăţi se pot întâmpina?

– Marea Britanie se confruntă cu o criză financiară, aşa că locurile de muncă sunt limitate;

– munca la negru este practic inexistentă;

– există o tentă de rasism şi cu greu îţi faci prieteni localnici; vei fi privit în primul rând ca emigrant şi apoi ca individ;

– în unele zone se poate întâlni un amestec de rase şi naţionalităţi, iar în altele numai britanici care vorbesc o engleză pe care nu o înţelegi;

– Regatul Unit este un stat mult mai scump decât România.

Repere ale şomajului

Dacă îţi cauţi un job în Marea Britanie, este util să ştii că există zone în care demersul este inutil, din cauza şomajului. Astfel, potrivit datelor „Office for Naţional Statistics”, Glasgow City a avut în ultimul an cel mai mare procent al şomajului, cu peste o treime de familii în care nici un membru peste 16 ani nu lucrează. Liverpool este al doilea reper urbanictic cu rată ridicată a şomajului, cu 28,7%, cele două oraşe fiind de nouă ani în această situaţie. Alte zone marcate de şomaj sunt Kingston upon Hull, Birmingham şi Wolverhampton.


Fără sezonieri, „câmpurile rămân nerecoltate”

„Cine va culege căpşunele?”, se întreabă „The Times”

„Cine va culege căpşunele?”, se întreabă „The Times”

Şi totuşi, politica anti-imigraţie a guvernului de la Londra i-a afectat direct pe cultivatorii de fructe şi legume din Marea Britanie. Aceştia sunt nemulţumiţi de faptul că autorităţile au decis să renunţe la programul ce permitea venirea la cules a lucrătorilor români şi bulgari. Mai exact, programul pentru sezonieri, în cadrul căruia 21.250 de români şi bulgari veneau anual la lucru în Marea Britanie, se va închide în luna decembrie a acestui an. Programul, care exista de 60 de ani, permitea ca o treime dintre sezonierii care lucrează în agricultură să fie străini, în special est-europeni. Decizia a fost contestată de Uniunea Naţională a Fermierilor, care avertizează că măsura va contribui la creşterea simţitoare a preţurilor legumelor şi fructelor. Resentimentele sunt generate de realitatea că britanicii nu vor să presteze această activitate, respectivul program asigurând un profit sănătos pentru cultivatori, notează cotidianul The Guardian”, citându-l pe deputatul Peter Luff, care a atras atenţia că, în aceste condiţii, „câmpurile vor rămâne nerecoltate”.

Discriminarea îi loveşte şi pe muncitorii din est care nu au motive de bucurie: În Marea Britanie, muncitorii, în mare parte din România şi Bulgaria, sunt plătiţi nominal cu salariul minim, dar în realitate cu mult mai puţin şi sunt cazaţi în locuinţe mobile pentru care li se reţine din salariu. În plus, deşi Bulgaria şi România sunt membre ale UE, ele fac obiectul unor restricţii în ce priveşte dreptul cetăţenilor lor de a călători într-o serie de ţări, inclusiv Marea Britanie, ceea ce face necesare aranjamente speciale pentru accesul pe piaţa muncii, îndeosebi pentru muncile sezoniere – or, statutul lor precar înseamnă că nu au de ales şi trebuie să accepte condiţii mizere. Este un sistem exploatator”, conchide publicaţia.

Polemica declanşată de hotărârea Guvernului de la Londra de închidere a programului de recrutare a est-europenilor ca sezonieri în agricultură a determinat Ambasada britanică din Sofia să afirme că Londra nu va limita în nici un fel drepturile cetăţenilor români şi bulgari de a munci în Marea Britanie…

Împliniri

Reporter: editura October - 15 - 2013 Comments Off on Împliniri

Cu tricolorul pe umeri

Lucian Mindrila

Lucian Mindrila

Lucian Mîndrilă, un român stabilit în Marea Britanie, este un sucevean din Capu Satului, Câmpulung Moldovenesc. A fost pasionat de sportul de performanţă încă din anii de şcoală, când a început să participe la diverse competiţii locale şi naţionale. A urmat cursurile Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, din Braşov, iar după terminarea facultăţii, a fost repartizat la Focşani, unde a activat în calitate de comandant de pluton şi comandant de companie, până în 2008, când a lăsat în urmă România. „Este greu să vii într-o ţară străină, să îţi găseşti un serviciu, să strângi nişte bani şi să îţi faci un trai mai bun. Încet, încet, lucrurile s-au îndreptat, m-au sprijinit familia şi câţiva români aflaţi aici, însă de fiecare dată când am simţit că sunt la capătul puterilor, tot sportul mi-a fost prietenul cel mai de nădejde. De multe ori plecam să alerg câte 20, 30 sau chiar 40 de kilometri, iar la final veneam acasă cu mintea limpede şi cu o nouă dorinţă de a continua, de a nu mă da bătut”, povesteşte românul: „Alergând, am primit prima slujbă aici. Acum manageriez una din francizele celui mai mare furnizor de fitness în aer liber din Regatul Unit. Fac ceea ce îmi place şi sunt plătit pentru asta”. Ca să-şi cultive pasiunea pentru alergare, Lucian a început să participe la competiţii pe distanţe lungi, semimaraton şi maraton, şi la concursuri de triatlon, locale sau internaţionale.

Chiar dacă „acasă” înseamnă acum pentru el Marea Britanie, Lucian Mîndrilă spune că se simte mândru când întâlneşte români care fac cinste ţării natale şi păstrează legătura cu România prin intermediul familiei şi a micii comunităţi româneşti din zonă. „În sufletul meu o să rămân întotdeauna român bucovinean, de aceea concurez mereu purtând tricoul tricolor”.


O carieră promiţătoare

Vlad Jiman

Vlad Jiman

Student român la Universitatea „Salford”, din Manchester, Vlad Jiman a izbutit, graţie unui efort concentrat, să-şi croiască drum către o promiţătoare carieră.

Vlad a absolvit un colegiu cu profil economic din Bucureşti, apoi şi-a convins părinţii să-l trimită pentru a studia economia în Marea Britanie. A reuşit să acceseze un împrumut din partea guvernului britanic, pentru achitarea taxei de studiu, iar eforturile sale au dat roade: după doi ani de facultate, Vlad a efectuat un stagiu plătit la „Vauxhall” („General Motors”, Marea Britanie), una dintre cele mai mari companii auto din lume, după un proces riguros de selecţie. Primind 1.400 de lire pe lună, Vlad a lucrat într-unul dintre cele mai importante departamente ale companiei. Rapoartele sale ajungeau la directori şi chiar la toţi retailerii din Marea Britanie sau Europa, aşa că nu i-a fost greu să se facă remarcat. „Mi s-a oferit premiul «eXcite», care se câştigă de către un singur angajat din toată firma, în fiecare lună, şi este acordat pentru performanţa în materie de deschidere faţă de clienţi, energie sau motivaţie”, povesteşte tânărul român, detaliind felul în care acest stagiu i-a schimbat viaţa: „Avantajele concrete sunt pe CV. Conexiunile sunt, de asemenea, nepreţuite. În cazul meu, cei de la «Vauxhall» mi-au cerut să mă întorc după ce termin facultatea”.

Şi lucrurile nu s-au oprit aici. Studentul român a fost recrutat, apoi, pentru a face practică la prestigioasa bancă de investiţii „UBS”, din Londra. Intrarea a fost o adevărată provocare: „Toţi ceilalţi candidaţi erau de la universităţi extraordinar de bune – Oxford, Cambridge – dar eu am fost singurul din sesiunea mea care a intrat, din opt oameni”.

Deşi acum pare un vis îndepărtat, Vlad Jiman susţine că îşi doreşte să-şi continue, într-o zi, cariera în România.


Elită românească

Există şi în Marea Britanie români de excepţie, care intră în categoria elitelor, conaţionali cu care ne mândrim.

George Iacobescu şi-a început cariera ca inginer constructor. După 12 ani în Canada şi SUA a ajuns în Marea Britanie, unde se află şi în prezent. În 1994 a fost promovat membru în Consiliul de Administraţie al Canary Wharf Holdings Limited, devenind, în 1997 preşedintele executiv al acestei companii. Este, din 2007, Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic.

Ruxandra Obreja s-a alăturat BBC în 1985, în 1989 ajungând la conducerea BBC România, pentru că mai apoi să ajungă Director de Dezvoltare al reţelei BBC – FM.

Julian Săvulescu este profesor la Universitatea din Oxford. Preocupările sale ştiinţifice includ etica geneticii, genetică comportamentală, etica cercetării genetice a embrionilor. A publicat mai multe lucrări ştiinţifice în domeniu, care au fost consultate pentru promulgarea legilor din Uniunea Europeană referitoare la genetică.

Din viaţa comunităţilor româneşti

Reporter: editura October - 15 - 2013 Comments Off on Din viaţa comunităţilor româneşti

Sfinţirea primei biserici din Leeds

Biserica romaneasca din Leeds

Biserica romaneasca din Leeds

Luna septembrie a.c. a marcat un eveniment de o mare importanţă spirituală pentru comunitatea românească din Marea Britanie: sfinţirea primei biserici ortodoxe din Anglia aflată în proprietatea comunităţii româneşti, la Leeds. Slujba de sfinţire a Bisericii „Sfântul Macarie Cel Mare” din Leeds (preot paroh Constantin Popescu) a avut loc pe 14 septembrie, fiind oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif.

Acest moment cu profundă rezonanţă pentru comunitatea românească a beneficiat de prezenţa Grupului Psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, din Craiova, care a susţinut două recitaluri cu muzică bizantină şi veche ortodoxă.

Cu ocazia prezenţei sale la o slujbă anterioară oficiată la biserica „Sfântul Macarie Cel Mare” din Leeds, ES Ion Jinga, Ambasadorul României în Marea Britanie, a subliniat valoarea de simbol a lăcaşului de cult: „Faptul că aveţi o biserică proprie înseamnă că aţi prins rădăcini aici, că sunteţi bine integraţi în societatea locală. Sunt convins că veţi şti să arătaţi britanicilor că sunteţi mândri să fiţi români trăitori pe aceste meleaguri”.


Societatea „Românca” – un deceniu de activitate

Ionela Flood, președintele Societății „Românca”

Ionela Flood, președintele Societății „Românca”

Societatea culturală „Românca” activează în Marea Britanie de 10 ani (de opt ani şi la Londra). Despre felul în care a luat fiinţă această organizaţie dă amănunte Ionela Flood, preşedintele instituţiei: „În 2003, când am început să organizez evenimente la Londra, părăsisem fotoliul de director al Centrului Cultural «Mihai Eminescu», din Bucureşti. M-am înscris voluntar la o fundaţie din Hammersmith & Fulham. Apoi, fiind familiarizată cu procedura organizării de evenimente, am venit cu ideea să organizăm o serată românească. A fost un succes care m-a încurajat şi am atras şi comunitatea de partea acestui gen de evenimente. Am continuat să organizăm evenimente după cum ne-a permis timpul, resursele şi nevoia de pe piaţă”. Vorbind despre scopurile Societăţii, Ionela Flood punctează faptul că misiunea a fost – şi continuă să fie – integrarea românilor în societatea britanică. Ulterior, odată cu accesarea de fonduri europene, au fost implicate mai multe etnii, creându-se astfel o punte multiculturală.

Printre proiectele cele mai importante ale Societăţii „Românca” se evidenţiază cel al radio-tv „Unirea”, care include programul „Copiii mei trebuie să îi cunoască pe Eminescu şi Creangă”, precum şi organizarea de festivaluri de tradiţii româneşti, unde evoluează ansambluri folclorice de marcă din România. Româncă în suflet, Ionela Flood este hotărâtă să-şi continue misiunea: „Oficial, suntem 10 milioane de români în afara graniţelor care vorbim româneşte, simţim româneşte, ducem imaginea şi tradiţia mai departe. Trebuie să ai o identitate culturală, etnică, activă. Ca să te poţi integra, trebuie să rămâi ceea ce eşti. Toţi ar trebui să se implice. Şi noi, şi statul român”.


Poezie românească în publicaţii prestigioase

Modern Poetry în Translation

Modern Poetry în Translation

Revista britanică Modern Poetry în Translation a lansat, la finele lunii septembrie, o ediţie specială, intitulată „Between Clay and Star”, care include 30 de pagini dedicate poeziei româneşti contemporane.

Grupajul cuprinde nume din generaţii şi orientări literare diferite, urmărind să reflecte diversitatea şi originalitatea liricii româneşti, prin autori ca Ana Blandiana, Gellu Naum, Liliana Ursu, Mariana Marin sau Dan Sociu. Traducerile în limba engleză sunt realizate de poeţi şi traducători la fel de cunoscuţi, apropiaţi de literatura română, precum Mihaela Moscaliuc, Paul Scott Derrick, Viorica Păţea, Claudiu Komartin, Stephen Watts şi Oana Sânziană Marian.

Revista a fost lansată la sediul ICR Londra, în cadrul unui eveniment care include lecturi de poezie însoţite de etno-jazz românesc. Iniţiată de ICR Londra în 2012, această ediţie completează traducerile existente din Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Ioana Ieronim şi Ion Mureşan, identificate recent în colecţia British Library, alături de alte aproximativ 400 de titluri romaneşti (proză, poezie şi antologii) publicate în engleză. În acest context, Sasha Dugdale, binecunoscută poetă şi traducătoare, editor-şef al „Modern Poetry în Translation”, cea mai apreciată publicaţie britanică de profil, consideră că „traducerile pentru numărul românesc al revistei sunt minunate şi pot să spun că poemele există acum în limba engleză.


Un teatru de suflet

Immersive Theatre

Immersive Theatre

Immersive Theatre, teatru cu profil românesc înfiinţat la Londra de regizorul Cristian Luchian şi de actriţa Anca Doczi, a lansat o campanie care să faciliteze colaborarea între artiştii romani ce locuiesc în Marea Britanie şi artiştii locali. Intitulată „Susţine Immersive Theatre – un teatru cu profil românesc la Londra”, campania se derulează până pe 15 octombrie şi are ca obiectiv colectarea prin intermediul crowfunding-ului (finanţare cu ajutorul publicului) a sumei de 8.000 de lire sterline. Sensul profund al acestei iniţiative este dorinţa de a pune bazele unei grupări artistice şi creative cu profil românesc, care să reprezinte România pe teritoriul Marii Britanii, care să atragă interes internaţional şi să participe la îmbunătăţirea imaginii diasporei româneşti în Marea Britanie. Astfel, publicul britanic şi nu numai va avea ocazia să cunoască în mod direct artişti români, să exploreze poveştile noastre şi să înţeleagă fondul nostru cultural, spune regizorul Cristian Luchian. Un teatru cu profil românesc la Londra reprezintă o oportunitate de comunicare atât din punct de vedere diplomatic, cât şi intercultural şi profesional”, explică şi Anca Doczi.

Immersive Theatre”, care beneficiază de susţinere şi colaborează cu Fundaţia familiei Raţiu, Centrul Cultural Român la Londra şi Liga Studenţilor Români din Străinătate – Filiala Marea Britanie invită, aşadar, artiştii interesaţi, atât din România cât şi din Marea Britanie, la proiecte comune menite să reflecte cultura românească pe teritoriul britanic.

Cuvinte de apreciere

Reporter: editura October - 15 - 2013 Comments Off on Cuvinte de apreciere
  • Românii care sunt în Regatul Unit muncesc din greu, îşi plătesc taxele şi sunt apreciaţi de angajatorii lor” (David Cameron, primul ministru al Marii Britanii)
  • Recunoaştem şi preţuim contribuţia zecilor de mii de români care lucrează în Marea Britanie, în construcţii, sistemul medical sau agricultură” (David Lidington, ministrul britanic de stat pentru Europa).
  • Rezultatele obţinute în operaţiunile comune româno-britanice de combatere a infracţionalităţii sunt apreciate de autorităţile din România şi Marea Britanie: Modelul de colaborare existent între structurile de poliţie din cele două ţări poate fi considerat un exemplu de bune practici şi pentru alte state” Martin Harris, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti
  • Marea Britanie a fost un susţinător al aderării României la Uniunea Europeană. Prim-ministrul Tony Blair chiar a militat pentru aderarea României la UE. Dacă vă uitaţi la cifrele adevărate, sunt între 120.000 şi 140.000 de români care trăiesc acum în Regatul Unit. Marea parte a românilor care au vrut să vină în Marea Britanie au făcut-o deja. Regatul Unit nu este prima alegere a românilor. Ei preferă să meargă în Italia, Spania, Portugalia sau Franţa, unde limba şi cultură sunt mult mai apropiate de ceea ce sunt obişnuiţi. În jur de 70 la sută dintre românii de aici au între 18 şi 34 de ani şi toţi lucrează. Sigur că sunt unii români care primesc ajutoare, dar un mare procent sunt aici ca să muncească. Muncesc, plătesc taxe. Şi în mod sigur, nu iau slujbele britanicilor – acesta este un alt mit” (Nicolae Raţiu, om de afaceri britanic – fiul fostului lider ţărănist Ion Raţiu)

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult