17
August , 2017
Thursday

O vizită discutabilă

Credinţă şi legitimitate

Reporter: editura November - 3 - 2013

Exact la doi ani fără o lună, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii s-a aflat din nou în fosta republică sovietică, ajunsă acum la 22 de ani de independenţă. Ce motive au stat la baza noii vizite a înaltului ierarh rus pe pământurile moldoveneşti la o distanţă în timp atât de scurtă? În mod evident, mesajele transmise de Patriarhul Kiril au fost sugestive pentru a înţelege mai bine semnificaţia acestui eveniment.

Primire la Chişinău a Patriarhului Kiril

Primire la Chişinău a Patriarhului Kiril

Onoruri şi contestaţii la Chişinău. Primit cu fast, dar şi cu proteste încă de la sosirea la Chişinău, înaltul prelat rus a avut întâlniri cu toţi reprezentanţii puterii şi ai forţelor politice moldoveneşti – şi în primul rând cu preşedintele Nicolae Timofti, cu şeful guvernului şi cel al Parlamentului. Organizată de Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei ruse, vizita a fost motivată oficial de marcarea a 200 de ani de la înfiinţarea Eparhiei Chişinăului şi a Hotinului, după anexarea Basarabiei de către Imperiul ţarist, în 1812. O scurtă incursiune istorică este concludentă. Astfel, un an mai târziu, după anexare, în 1813, în Basarabia era instalat un guvernator militar care a condus introducerea legislaţiei ruse în noua provincie. Tot atunci, Biserica Ortodoxă Rusă a înfiinţat în Basarabia Eparhia Chişinăului şi a Hotinului, pe care a trecut-o în subordinea sa. Profitând, aşadar, de ocupaţia politico-militară a teritoriului dintre Prut şi Nistru, Biserica Ortodoxă Rusă, printr-un act de forţă, contrar dreptului canonic, deci ilegitim, a rupt în două Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Constantinopolului, şi a impus întreruperea legăturilor acesteia cu Moldova din dreapta Prutului. În fruntea noii eparhii a fost numit mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni (1746-1821), un prelat din partea locului cu vechi state de serviciu în slujba împărătesei Ekaterina a II-a şi apoi a ţarului Alexandru I, care încercaseră în mai multe rânduri să treacă Muntenia şi Moldova sub oblăduirea religioasă a Rusiei.

Mănăstirea Căpriana- veche construcţie voievodală românească

Mănăstirea Căpriana- veche construcţie voievodală românească

Respectând memoria documentelor, încă de la început trebuie să ne întrebăm: la ce fel de celebrare a ţinut să participe Patriarhul Kiril în Republica Moldova? „Evenimentele de acum 200 de ani – a afirmat Sanctitatea Sa la festivitatea organizată în prima zi a vizitei la Palatul Naţional din Chişinău – au însemnat o nouă etapă în organizarea Bisericii Ortodoxe din Moldova, după zeci de ani de dezorganizare şi de pierdere a structurii bisericeşti. În Moldova lipseau şcolile şi instituţiile culturale atât de necesare pentru dezvoltarea vieţii spirituale şi duhovniceşti a poporului moldovenesc. Eparhia Chişinăului a fost creată inclusiv din dorinţa fierbinte a moldovenilor de a fi împreună cu popoarele Sfintei Rusii”. Aşadar, în trei propoziţii, înaltul prelat rus a spus practic tot ce avea de spus despre momentul celebrat şi despre motivele noii sale prezenţe în mijlocul enoriaşilor din Basarabia. De fapt, din ceea ce a mai rămas din Basarabia de odinioară, acea jumătate de Moldovă înstrăinată şi preluată sub „protecţia” Rusiei. Iar Sanctitatea Sa evită diplomatic să vorbească despre acest lucru, eliminând pur şi simplu din discurs orice referire la Hotin, pentru că acest oraş şi întreaga regiune românească din jurul său se află din 1940 (cu o întrerupere de trei ani în timpul războiului), printr-un alt act de forţă comis de această dată de Stalin şi Hruşciov, în componenţa Ucrainei, având un destin separat de cel al Basarabiei. Declaraţia Patriarhului Kiril nu se deosebeşte cu nimic de tezele istoriografiei ţariste şi apoi ale celei sovietice, care nu conteneau să sublinieze rolul eliberator al Rusiei în Basarabia. Un rol pe care nu demult l-a evocat şi preşedintele Vladimir Putin, când afirma că „istoria Moldovei a început la 1812, odată cu alipirea la Imperiul ţarist”.

Tocmai de aceea, amendarea declaraţiilor înaltului ierarh rus nu a întârziat să apară chiar pe timpul vizitei. Într-un Comunicat de presă, Primăria Chişinăului arăta că, prin afirmaţiile făcute, „Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii a lăsat să se înţeleagă că marcăm şi 200 de ani de la înfiinţarea bisericii creştin-ortodoxe în Moldova. Or, creştinismul a existat pe teritoriul Republicii Moldova de astăzi şi până la 1812-1813”. Considerăm, se mai sublinia în Comunicatul menţionat, inadmisibil ca minciuna şi propaganda sovieto-comunistă să fie continuată astăzi prin intermediul bisericii”. La rândul lor, o serie de istorici din Republica Moldova au precizat că „Mitropolia Moldovei era foarte bine organizată încă din secolul al XV-lea, iar Bodoni însuşi recunoştea că a preluat peste 700 de parohii, majoritatea având şcoli. Mănăstirile erau adevărate centre culturale, unde se editau cărţi. Eparhia înfiinţată de ruşi doar a preluat întreaga structură”. Directorul şi editorialistul ziarului Timpul, Constantin Tănase, atrăgea şi el, recent, atenţia că Patriarhul rus „a venit să serbeze ruperea în două a Moldovei lui Ştefan” şi că nu a găsit de cuviinţă să vorbească niciodată despre „genocidul organizat de Moscova împotriva românilor moldoveni după 1940!”. O mare parte a opiniei publice a contestat oportunitatea prezenţei Patriarhului Kiril în Moldova: „Vizita exprimă politica rusească… a venit cu misiunea Moscovei, nu cu suflet bisericesc”, s-a spus.

Vizită cu tâlc în Transnistria

Vizită cu tâlc în Transnistria

Altă faţă a vizitei în Transnistria. După întâlnirile de la Chişinău şi o slujbă de pomenire la mormântul mitropolitului G. Bănulescu Bodoni, la Mănăstirea Căpriana, Patriarhul Kiril s-a deplasat în regiunea transnitreană, unde 9 septembrie a fost declarată zi liberă pentru toţi locuitorii, pentru a conferi vizitei conotaţii cu totul speciale. Pentru regimul separatist de la Tiraspol, prezenţa Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse a reprezentat un balon de oxigen şi un prilej de a se face mai bine cunoscut, lucru pe care liderii transnistreni l-au relevat în mod deschis. „Cel mai mult sperăm să fim recunoscuţi ca un stat, la fel cum sunt şi alte state,” a subliniat presa tiraspoleană. „Este prima vizită a unui patriarh rus în ultimii 500 de ani, iar acest lucru ne va ajuta la unirea cu Rusia”, a fost semnalul pe care l-a comunicat mass-media din Transnistria.

Mesajele Patriarhului au fost şi ele diferite de cele exprimate la Chişinău, deoarece la 1812 ruşii ajunseseră deja la Nistru, iar actuala regiune transnistreană era considerată pământ rusesc. „Transnistria – a spus Sanctitatea Sa într-un discurs ţinut în piaţa Suvorov din Tiraspol – se confruntă cu mai multe probleme şi provocări, care trebuie rezolvate… Cunoaştem bine că Transnistria a trecut prin multe încercări pe parcursul istoriei. Aici s-a decis nu doar soarta Moldovei, a ruşilor şi ucrainenilor, dar şi a întregii creştinătăţi”. Înaltul prelat a evocat pe rând luptele din veacul al XVIII-lea de pe malurile Nistrului „pentru eliberarea Moldovei, care au deschis „o perspectivă absolut nouă pentru traiul credincioşilor de pe aceste meleaguri”. Nu a uitat nici de „operaţiunea Iaşi-Chişinău”, din timpul ultimului război mondial. Patriarhul Kiril a vizitat apoi Cetatea Tighina şi Mănăstirea Chiţcani (Noul Neamţ), două obiective de pe malul drept al Nistrului, intrate în zona administrată de separatişti după conflictul violent din 1992.

Va trebui totuşi să concluzionăm că, în pofida declaraţiilor repetate privind lipsa caracterului politic al vizitei, organizarea acesteia în preajma unor importante decizii privind viitorul european al Republicii Moldova a demonstrat contrariul. Vizita Patriarhului Kiril a avut în mod evident două etape distincte: una basarabeană (Chişinău şi Căpriana) şi una transnistreană (Tiraspol, Tighina, Chiţcani). În ultima zi, Patriarhul a revenit la Chişinău, de unde a plecat spre Moscova. Mesajul său final pentru gazdele moldovene, chiar dacă nu a fost formulat în termeni expliciţi, nu lasă loc vreunui echivoc: integritatea Republicii Moldova, incluzând cele două maluri ale Nistrului, poate fi realizată şi asigurată doar sub bagheta şi protectoratul Rusiei, iar Biserica Ortodoxă Rusă este parte în acest proces.

Ioan C. Popa

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult