25
June , 2017
Sunday

Sfârşit de an 2013/ Început de an 2014

An bogat în cultură

Reporter: editura December - 12 - 2013

Anul cultural 2013 a fost bogat în evenimente. Vom înțelege mai târziu cât de bogat a fost în mari opere. Pentru asta e necesar să ne distanțăm. Vrem nu vrem, asta și facem.

Standul României la Târgul de Carte de la Göteborg

Standul României la Târgul de Carte de la Göteborg

Fără nici o îndoială, evenimentul cultural cel mai important legat de imaginea României ca o ţară europeană culturală a fost, în acest an, participarea României la Salon du Livre, Paris, unde ţara noastră a fost desemnată invitat de onoare. O invitaţie care obliga enorm, mai cu seamă prin participarea autorilor traduşi sau netraduşi în limba franceză, dar, mai ales, prin prezentarea unui număr semnificativ de titluri din toate domeniile culturii scrise.

Standul românesc a fost, indiscutabil, un succes. A fost vizitat de Preşedintele Republicii Franceze, de Primarul Parisului, de o sumă impresionantă de oameni de cultură, politicieni şi vizitatori obişnuiţi, dovadă stând faptul că în rapoartele FNAC (cel mai important retailer de cărţi din Franţa) se consemnează un record al vânzărilor de carte. Seara de poezie românească, ce s-a desfăşurat într-unul din saloanele Ambasadei, nu a reuşit, din păcate, să convingă pe nici unul dintre cei acreditaţi acolo să fie prezent, aşa încât recitalul s-a desfăşurat în tihnă. Ziarele franţuzeşti, belgiene şi elveţiene au scris despre cărţi şi autori români cu prilejul acestui Salon, ceea ce a convins pe toată lumea că, într-adevăr, România culturală merită atenţie, că literatura română este o parte vie şi efervescentă a literaturii europene.

În acest context, amintim de participarea României la Târgul de Carte de la Göteborg, unde, din nou a fost ţară învitată, iar succesul a fost pe măsura participării, de mare ţinută.

Festivalul Internaţional „George Enescu”

Festivalul Internaţional „George Enescu”

Şi pentru că am început cu manifestările româneşti din străinătate, semnalăm două evenimente importante: Festivalul de film românesc de la Londra şi expoziţiile de mare succes de la I.C.R. New York. Un fapt important pentru anul cultural românesc îl constituie deschiderea I.C.R. Chişinău, sub directoratul poetului Valeriu Matei.

Marele Festival Internaţional George Enescu, desfăşurat atât la Bucureşti, cât şi în alte mari oraşe din România, a fost un adevărat triumf al artei muzicale din ţara noastră, un punct de confluenţă al marilor energii artistice mondiale. Merită toate felicitările organizatorii, cât şi artiştii, care şi-au dat concursul pentru realizarea unui moment unic al muzicii universale, un moment care poartă numele lui George Enescu.

De festivale nu am dus lipsă în acest an. La Cluj–Napoca a avut loc o nouă ediţie a TIFF, putem spune că deja nu mai este o ocazie splendidă, ci o continuitate de prestigiu. Dar TIFF a fost un spărgător de gheaţă, alături de „Anonimul”, de la Sfântul Gheorghe-Deltă; pe urmele lor au apărut alte fenomene artistice – Festivalul Filmului de Comedie, tot la Cluj–Napoca, Festivalul Filmului Politic de la Bucureşti, Festivalul Filmului de la Sibiu etc. Succesul constant al tinerilor cineaşti români la competiţiile internaţionale are un efect admirabil în propria ţară, unde entuziasmul nu lipseşte. Vă mai aduceţi aminte de epidemia tenisului de câmp în România după succesele lui Ţiriac şi Năstase, nişte singuratici în peisajul sportiv românesc? Asistăm la o nouă epidemie entuziastă, de astă dată în domeniul filmului. Aşa se recâştigă spectatorii!

România la Salonul Cărţii de la Paris

România la Salonul Cărţii de la Paris

În această toamnă a avut loc şi un mare Festival de literatură şi traduceri la Iaşi, la care se anunţase şi prezenţa Herthei Muller. Din păcate, starea de sănătate a laureatei Nobel a împiedicat-o să vină în urbea moldavă. Au venit în schimb traducători ai literaturii române, având ocazia să-i reîntâlnească pe autorii din opera cărora au tradus, cu sprijinul I.C.R; un moment bun de întărire a unor vechi simpatii literare. La Băile Herculane a avut loc un Simpozion dedicat romanului românesc de astăzi, manifestare precedată de o alta, identică, desfăşurată la Alba Iulia, sub girul domnului Nicolae Manolescu. Romanul de astăzi e cercetat pe toate părţile, dar şi premiat. Premiile Uniunii Scriitorilor au ajuns la autori merituoşi, iar autorii, membri ai U.S.R., şi-au reales Preşedintele într-o formulă electorală nouă, originală, ceea ce prevesteşte o perioadă de stabilitate, deşi U.S.R. s-a văzut nevoită să renunţe la clădirea istorică din Calea Victoriei 117. Şi acesta este un fapt cultural, deoarece de Casa Monteoru şi Sala Oglinzilor se leagă marile momente ale literaturii române postbelice. După opinia unora, o literatură care nu prea are nici cărţi, nici autori. Probabil de aceea s-a renunţat atât de uşor şi la o parte din istoria sa, odată cu restituirea monumentului. Dar să trecem peste restituirile în natură şi să ajungem la cele ale memoriei. Un prilej este decernarea premiului „Augustin Frăţilă” pentru un roman contemporan, în 7 noiembrie, premiu susţinut de Philip Morris şi Editura All, stabilit de un juriu independent de critici literari şi un vot al unui grup de bloggeri specializaţi. Ar fi crezut cineva acum zece ani că se poate desfăşura un astfel de eveniment cultural, mai ales când premiul este cel mai mare premiu literar din România – 10.000 de euro? Cultura şi mediul de afaceri mai au multe de spus, sperăm, în viitorul apropiat. Un semn de bun augur şi de bun exemplu este dat de editarea manuscriselor lui Dimitrie Cantemir, aflate în arhivele Rusiei, din iniţiativa criticului literar Constantin Barbu, cu sprijinul financiar al unui om de afaceri român.

4Zilele revistei Tribuna, editată de Consiliul Judeţean Cluj, au avut loc la sfârşitul lunii octombrie, discuţiile concentrându-se pe şansa de supravieţuire a revistelor culturale. Concluzia a fost mai mult decât firească – revistele culturale nu pot exista decât în măsura în care sunt sprijinite financiar de entităţi publice sau private. Sau de amândouă.

N-au lipsit nici marile spectacole cu vedete internaţionale, de la Pink Floyd la Toto Cutugno. Orchestra filarmonică din Viena, Teatrul Bolşoi, Ansamblul de dansuri gruzine, Goran Bregovic şi atâtea alte orchestre şi formaţii au ţinut afişul de-a lungul anului, sugerându-ne ca România a intrat pe harta consumului de cultură de bună calitate.

Nu putem trece cu vederea un fapt cultural de mare importanţă, care este redarea către public a zonei istorice a Bucureştiului, transformându-l într-o metropolă atractivă din punct de vedere turistic, la concurenţă cu alte mari oraşe ale Europei. Reamplasarea statuilor din faţa Universităţii şi amenajarea Pieţei cu acelaşi nume completează fericit acest fapt de cultură urbană.

Probabil cel mai important eveniment cultural este, în fapt, concurenţa declarată între oraşele Iaşi, Cluj–Napoca şi Timişoara pentru a câştiga dreptul de a fi declarate Capitale culturale ale Europei. Această oportunitate, virtuală deocamdată, are efecte benefice, politicienii şi administraţia locală au înţeles ce înseamnă acest lucru, au înţeles că fenomenul cultural nu doar cheltuie, ci chiar aduce bani, şi nu puţini, aşa că s-au urnit. Beneficiarii, adică publicul şi creatorii, nu au decît de câştigat, iar cel mai de preţ câştig este atitudinea normală faţă de cultură a celor care decid.

Eugen Uricaru

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult