4
November , 2017
Saturday

2013 se dovedeşte, aşa cum se anticipa, un an crucial pentru parcursul european al Republicii Moldova. Un parcurs presărat cu multe ţinte promiţătoare, dar şi cu numeroase obstacole. Sincopele generate de orgolii politicianiste, care păreau spre jumătatea anului să arunce definitiv în aer Alianţa pentru Integrare Europeană, au fost treptat depăşite, iar demersurile Chişinăului au căpătat din nou sensul unic spre Europa. „În asemenea împrejurări dificile s-a văzut poate mai bine suportul puternic din partea României pentru intgrarea europeană a Republicii Moldova. Fără îndoială, relaţiile moldo-române au înregistrat în acest an un vârf pe toate planurile, necunoscut până acum în ultimele două decenii”, ne-a spus doamna ambasador Iuliana Gorea-Costin, Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova din cadrul Guvernului României.

Dialog politic: Traian Băsescu şi omologul său, Nicolae Timofti

Dialog politic: Traian Băsescu şi omologul său, Nicolae Timofti

Într-adevăr, dialogul politic dintre Chişinău şi Bucureşti a cunoscut o revigorare pe toate palierele, cu vizite în ambele sensuri: la nivelul şefilor de stat şi de guvern, al liderilor Parlamentelor, al miniştrilor de Externe, al altor factori de răspundere. După o pauză mai lungă, la începutul lunii octombrie, la Chişinău s-a întrunit sesiunea Comisiei mixte guvernamentale moldo-române. De această dată, agenda subiectelor abordate de cele două părţi a căpătat contururi mult mai concrete, deoarece încă din luna august au demarat câteva proiecte cu valoare strategică pentru viitorul relaţiilor bilaterale. Este vorba în primul rând de începerea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni, care va conecta reţelele de gaze ale României şi Republicii Moldova. Lung de 43,2 km şi cu o capacitate anuală de transport de 1,5 miliarde metri cubi de combustibil, gazoductul este menit să contribuie la consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova. Valoarea totală a acestui priect depăşeşte 26 milioane euro, din care un sfert reprezintă fonduri europene nerambursabile. „În sfârşit fapte. România nu trebuie să dea nici sfaturi şi nici indicaţii Republicii Moldova, ci doar să conlucreze pentru a face mai bună viaţa oamenilor de pe cele două maluri ale Prutului”, declara premierul Victor Ponta cu ocazia lansării proiectului. „Un proiect cu adevărat de importanţă strategică în sectorul energetic, pentru că într-o etapă ulterioară se prevede ca gazele naturale din Europa să ajungă aici, în Republica Moldova”, sublinia la rândul său comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, prezent la ceremonia inaugurală, care adăuga: „Mă bucur să văd că Republica Moldova priveşte foarte serios angajamentele asumate în faţa comunităţii energetice. Vom face ca această cooperare să fie cât mai durabilă”. Vizibil marcat de importanţa momentului, premierul moldovean, Iurie Leancă, menţiona şi el: „Uniunea Europeană şi România au demonstrat că sunt parteneri strategici ai Republicii Moldova”. Predecesorul său la conducerea Guvernului de la Chişinău, Vlad Filat, echivala demararea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni cu „un nou început pentru Republica Moldova”, relevând şi semnificaţia sa simbolică, deoarece, preciza domnia sa, acest proiect înseamnă „nu doar energie, ci mult mai mult”.

Deloc întâmplător, tot în luna august a anului curent a avut loc lansarea oficială a unui alt proiect cu o puternică încărcătură simbolică. Este vorba despre proiectul de asistenţă medicală de urgenţă tip SMURD, de asemenea finanţat de Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Comun (transfrontalier) România-Republica Moldova-Ucraina, în valoare totală de 6,7 milioane euro, suportat în cea mai mare parte de UE. Potrivit înţelegerilor convenite, începând cu primul trimestru al anului viitor un elicopter achiziţionat de România şi dotat cu toate echipamentele necesare asistenţei medicale de urgenţă va opera pe ambele părţi ale frontierei moldo-române. La rândul său, partea moldoveană se va dota cu şase unităţi de intervenţie terestră (patru pentru descarcerări, un laborator chimic şi o maşină pentru transportul pacienţilor) şi va pregăti personal de deservire adecvat. Elicopterul SMURD va putea interveni nu doar în zona de frontieră, ci pe întregul teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, dacă autorităţile locale de aici vor fi de acord. „Este un proiect îndrăzneţ. Pentru prima dată, o ţară membră a UE (România) va interveni în situaţii de urgenţă pe teritoriul unei alte ţări care nu este membră a Uniunii şi viceversa”, a precizat Mihail Harabagiu, şeful Serviciului pentru Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale din cadrul MAI al Republicii Moldova.

2

Premierii Victor Ponta şi Iurie Leancă

Trecerea de la vorbe la fapte, cum s-a spus, în relaţiile moldo-române nu reprezintă doar apanajul factorilor guvernamentali, ci şi al societăţii civile, „în special al noii generaţii, care demonstrează că este capabilă să se implice, să dezvolte proiecte şi să identifice soluţii viabile la problemele timpului, potrivit pregătirii sale universitare”, după cum ne explică doamna Ambasador Iuliana Gorea-Costin, menţionată la începutul acestor rânduri. O iniţiativă inspirată, de pildă, a venit din partea Organizaţiei studenţilor basarabeni din România, care a condus la organizarea, la începutul lunii octombrie, în Centrul istoric din Bucureşti, a unei ediţii noi, inedite şi de succes, a Festivalului Vinului din Republica Moldova în România. De altfel, colaborarea bilaterală în domeniul pregătirii de tineri din Republica Moldova în instituţii de învăţământ din România cunoaşte şi ea o extindere şi intensificare. Este vorba, între altele, de sprijinul acordat de factorii de resort români Ministerului Educaţiei de la Chişinău pentru constituirea şi funcţionarea unei Comisii abilitate cu evaluarea şi acreditarea ştiinţifică universitară, a cărei activitate va permite, în premieră, primirea la burse în România pentru masterate, doctorate sau studii post-doctorale a unor tineri basarabeni absolvenţi de studii superioare în Republica Moldova.

Perspectiva integrării europene a Republicii Moldova este de natură să coaguleze energiile populaţiei şi să stimuleze eforturile autorităţilor pentru continuarea reformelor democratice. Summitul de la Vilnius al Parteneriatului estic, unde se preconizează parafarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere şi Liber Schimb cu UE, reprezintă un reper important, după cum preciza doamna Natalia Gherman, ministru al Afacerilor Externe, prezentă nu demult la Bucureşti: „Am devenit un partener de încredere în mai multe domenii de cooperare sectorială cu UE, în primul rând în cel al politicii de securitate şi apărare comună. Procesul de integrare va fi însă unul de durată. Pentru Republica Moldova, importantă este ireversibilitatea cursului european.

Consemnând intrarea relaţiilor moldo-române într-o etapă nouă, a proiectelor concrete şi de durată, unii comentatori s-au grăbit să anunţe sfârşitul „podului de flori” şi începutul pragmatismului. O constatare, desigur, nu lipsită de adevăr. La începutul anilor ’90, după îndelungi perioade de înstrăinare a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, „podul de flori” a reprezentat o acţiune de suflet, simbolică, a „regăsirii fraţilor cu fraţii”, cum o numea inspirat primul preşedinte al Republicii Moldova. Construirea de noi punţi, solide, de colaborare în primul rând economică, reprezintă, fireşte, o necesitate. Dincolo de orice pragmatism, însă, raporturile dintre România şi Republica Moldova nu vor putea fi niciodată doar simple relaţii între două state oarecare. Ele vor avea şi o dimensiune simbolică, iar punţile de legătură ar trebui întotdeauna presărate cu flori.

Ioan C. Popa

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult