20
August , 2017
Sunday

Eveniment de rezonanţă

BAKU – pe harta Europei

Reporter: editura January - 23 - 2014

1La sfârşitul anului trecut m-am aflat în capitala Azerbaidjanului, Baku, oraş care îşi capătă tot mai mult un loc deosebit pe harta marilor evenimente europene: în anul 2012, aici s-a desfăşurat ediţia cu nr. 57 a Eurovisionului, iar acum, oraşul se pregăteşte intens pentru desfăşurarea Jocurilor Europene din anul 2015, după ce candidase pentru organizarea Olimpiadei din anul 2020. Baku, pe care l-am cunoscut în urmă cu puţini ani, se află într-o continuă modernizare şi extindere. Numeroase blocuri, altădată doar schele, erau terminate, altele în plină construcţie, înconjurate de ample zone verzi, deja amenajate. Traseele de circulaţie din interiorul oraşului, mult lărgite, pot concura uşor cu cele din Los Angeles sau Chicago. Bunăoară, bulevardul Heydar Aliyev ce străbate oraşul are şase benzi pe sens şi ar putea provoca invidia multor capitale occidentale. Toate clădirile vechi, masive, din epoca sovietică, au fost renovate, iar în plin centru s-au ridicat noi construcţii futuriste, de dimensiuni incredibile. Nu ar avea rost să mai amintim că pe aceste meleaguri sunt desfăşurate magazine moderne, de talia celor londoneze sau pariziene, care pot fi întâlnite şi în jumătatea nouă a oraşului, construite de la zero. Continuând o tradiţie, azerii îşi pun în valoare trecutul, mândrindu-se cu istoria lor; pretutindeni, statui sau monumente istorice luminate, împrejmuite de ample zone verzi, bine îngrijite.

Amintim că oraşul modern se întinde până către golful Baku, de unde pot fi văzute câteva insuliţe pitoreşti, iar ceva mai departe, o insulă construită pe piloni, în Marea Caspică. Evident, se simte sosirea unor importante investiţii, mai cu seamă din occident, odată cu dezvoltarea exploatărilor masive de petrol şi de gaze.

Mai amintesc că în zilele când m-am aflat în capitala azeră avea loc Adunarea de coordonare a Comitetului Organizator al Jocurilor Europene de la Baku, la care, alături de Spyros Kapralos, se afla doamna Mehriban Aliyeva, soţia preşedintelui ţării, la rândul său un important om politic pe scena azeră.

3În perioada 31 octombrie – 1 noiembrie 2013, s-a desfăsurat la Baku cea de-a III-a ediție a Forumului Internațional Umanitar, care a reunit elita culturală şi academică mondială. Participarea la această reuniune a fost impresionată: şapte foști președinți de stat, 13 laureați ai Premiului Nobel, peste 100 de personalități publice și politice de talie internaţională, în total 800 de participanți din 65 de țări și reprezentanți a cinci organizații internaționale. Au fost dezbătute numeroase probleme umanitare, perspective şi provocări ale secolului XXI în realităţile unei lumi globalizate. Reprezentând vârfuri ale unor domenii importante din cadrul ştiinţelor sociale şi ale naturii, organizatorii şi participanţii la acest Forum au reuşit să atingă o ţintă ambiţioasă, şi anume să alcătuiască o nouă agendă umanitară ce ar urma sa fie luată în considerare la scară internaţională.

În cadrul Forumului au fost organizate mese rotunde pe teme arzătoare ale contemporaneităţii. Amintim câteva: tehnologii convergente și conturul viitorului, aspecte umanitare ale dezvoltării economice, inovațiile științifice și transferul lor în educație, multiculturalism și originalitate; identitate națională în postmodernism, dezvoltare durabilă și civilizație ecologică; probleme actuale ale mass-media în contextul globalizării rețelelor de informare.

Pentru participanți au fost pregătite o serie întreagă de programe cu scopul de a le face cunoscută moștenirea culturală și artistică a Azerbaidjanului și de a-i familiariza cu orașul Baku și alte regiuni ale țării.

Remarcam în mod special prezenţa preşedintelui Ilham Aliyev, care, în deschiderea lucrărilor, a marcat necesitatea reorganizării sistemului instituţiilor internaţionale, în sensul creşterii autorităţii şi puterii de acţiune a acestora.

România a participat la lucrările celui de al treilea Forum Internaţional Umanitar de la Baku cu o agendă inovatoare. În cuvântul său rostit în sesiunea plenară a Formului umanitar, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, şi-a exprimat regretul faţă de marginalizarea ştiinţelor umaniste şi a criticat orientarea către „rentabilizarea cunoaşterii”. S-a făcut remarcată şi participarea activă la lucrări a prof. dr Anton Caragea, direcor al Institutului de Relaţii Internaţionale şi Cooperare Economică, precum şi a domnului Alexandru Giboi, director general al Agerpres. Revista „Balcanii şi Europa”, pe care am reprezentat-o, a avut convorbiri şi a realizat interviuri cu dr. Rene H.M. van der Linden, senator olandez, cu prof. Joseph Mifsud, director al „Academiei de Diplomaţie” din Londra, cu Ellie Haworth, director de proiecte la „BBC”, cu David Parry, director al companiei de producţii culturale „Allting ” din Londra, cu Teodora Peeva, redactor şef al ziarului „Sega” din Sofia.

Carol Roman

Descarca revista in format pdf

Evenimente

Premiile Uniunii Ziaristilor Profesionisti - Lansarea volumului "În balansul vremurilor" -

Lansarea volumului 'În balansul vremurilor'

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România a premiat cele mai prestigioase creatii publicistice din anul 2015, din toate domeniile - presa scrisa, audiovizuala, carte de gen - în cadrul unei manifestari de înalta tinuta.

Marele Premiu a revenit cartii "ÎN BALANSUL VREMURILOR" - "volum-reper al jurnalismului românesc", dupa cum a punctat juriul, sub semnatura publicistului Carol Roman, director general al revistei "Balcanii si Europa".

Citeste mai mult